Radio România Internațional

Tag: trafic de droguri

  • Legea “2 Mai” a trecut de Camera Deputaților

    Legea “2 Mai” a trecut de Camera Deputaților

    Traficanţii de droguri de mare risc din România nu vor mai primi pedepse cu suspendare, iar tranzacționarea substanțelor psihoactive se va pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani. Noua Lege, cunoscută sub numele de “2 Mai”, elimină posibilitatea executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc şi a traficului internațional de droguri de mare risc.

     

    Actul normativ a fost inițiat în contextul accidentului provocat în vara anului trecut, în localitatea 2 Mai de pe litoralul românesc la Marea Neagră, când un băiat de 19 ani care conducea drogat a intrat cu mașina într-un grup de tineri și a ucis doi. În mașina sa, polițiștii au găsit, anterior, droguri.

     

    Inițiatorii proiectului sunt liberalii și ei spun că acesta este răspunsul față de creșterea infracțiunilor din sfera traficului de droguri. La rândul său, deputatul social-democrat Daniel Suciu afirmă că fenomenul consumului de droguri a fost ignorat multă vreme în România şi este nevoie de efortul conjugat al tuturor parlamentarilor pentru combaterea lui.

     

    Daniel Suciu: „În cluburi, în şcolile noastre, se consumă droguri. Tineri sunt trimişi săgeţi în licee ca să nenorocească alţi copii. Vom vota un proiect de lege ca să nu mai dăm posibilitatea nenorociţilor să primească condamnări cu suspendare.”

     

    Deputatul AUR, de opoziţie, Gianina Şerban a atras atenţia că este nevoie de măsuri suuplimentare pentru combaterea consumului şi traficului de droguri. Gianina Şerban :

    „Dacă vrem cu adevărat, pe lângă înăsprirea pedepselor, cu care, evident, suntem de acord, avem nevoie de scanere în frontiere, de centre de dezintoxicare, avem nevoie de centre de prevenţie, dacă vrem cu adevărat să-i ajutăm pe aceşti tineri dependenţi.”

     

    „Nu poţi să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieţi şi după să fii liber pe străzi. Locul traficanţilor este la închisoare. Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai”, susține ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Ea a precizat că, pe parcursul anului 2022, peste 800 de inculpați au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de trafic de droguri (intern sau internațional).

     

    Dintre ei, circa jumătate au pedepse cu executare în regim de detenție, iar pentru 47% instanțele au pronunțat hotărâri cu suspendare. În 2023, în primele 10 luni ale anului au fost înregistrate 10.780 de dosare având ca obiect drogurile. În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani.

     

    Pe de altă parte, Agenția UE antidrog monitorizează 930 de noi substanțe psihoactive. Aceste substanțe chimice, realizate în laboratoare clandestine, produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale. Prețul lor este mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină mult mai atractive pentru tineri, inclusiv în România. Fără a intra sub incidența legii, aceste substanțe produc modificări la nivelul proceselor psihice și de comportament și generează dependență.

     

  • Consumul de droguri în România, încotro?

    Consumul de droguri în România, încotro?

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat pe 12 octombrie Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Pe ordinea de zi a fost inclusă și problema consumului de droguri în rândul tinerilor şi elevilor, tratată, pentru prima dată, drept risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale. Ce a decis CSAT? Constituirea unui grup de lucru interinstituţional – format din secretari de stat, reprezentanţi ai SRI, procurori şi specialişti – care să prevină și să combată riscurile generate de traficul şi consumul de substanțe interzise prin elaborarea unui plan de acţiune cu obiective, măsuri şi responsabilităţi.



    Cu numai circa o lună înainte, la deschiderea noului an școlar, președintele Iohannis declara: Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră şi mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluţii de combatere a acestui flagel. În acelaşi timp, vreau să subliniez importanţa comportamentelor preventive şi responsabile. Este crucial ca tinerele generaţii să înţeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele şi consecinţele dramatice ale consumului de droguri, alcool şi tutun.



    Dacă la cei numai 19 ani ai săi, Vlad Pascu ar fi înțeles din timp că drogurile îi pot distruge viața, poate că tragedia din vară, de pe litoral, pe care a provocat-o nu s-ar fi petrecut! Doi studenți au fost uciși și trei răniți de mașina pe care o conducea sub influența mai multor substanțe interzise, evenimentul generând o emoție foarte puternică printre români. Iar aceasta e numai o picătură din marea de informații din ultima vreme privind amploarea consumului de droguri în România.



    Se vorbește, prin urmare, de elaborarea unei legi care să reglementeze testarea anti-drog a elevilor în şcoli. Se are în vedere, de asemenea, modificarea Codului Rutier sau elaborarea unui registru cu persoane care comit infracţiuni din sfera traficului de droguri.



    Pe lângă majorarea pedepselor cu închisoarea în cazul îndemnului la consum, Ministerul de Interne propune confiscarea maşinilor în care sunt descoperite droguri sau care sunt folosite la traficul de substanţe interzise. A fost suplimentat numărul maxim de posturi de procurori antidrog ai DIICOT. Nu în ultimul rând, un proiect de lege depus la Camera Deputaţilor propune ca pedepsele pentru trafic de droguri să fie doar cu executare. De ce? Explică ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu:



    Până acum, legislaţia prevedea pedeapsa fie a amenzii, fie a închisorii cu executare, fie cu suspendare. Însă, fără să ne ascundem sau să ascundem gunoiul sub preş, trebuie să înţelegem următorul lucru: că această modificare este absolut necesară, având în vedere creşterea numărului de cauze de soluţionat care au ca obiect infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri la nivelul anului 2023. Ca să vă dau exemplu, anul acesta, până la sfârşitul lunii septembrie, erau înregistrate pe tematica droguri 22 de mii de cauze, faţă de 18.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut. Este greu de identificat câte vizează traficanţi și câte vizează consum, pentru că este o tematică complexă.


    Însă cred că este foarte important să înţelegem că traficul de droguri condiţionează și consumul. Cu cât ai trafic de droguri mai accentuat, cu atât consumul va fi mai mare. De aceea, ca să duci consumul la un număr redus, va trebui să găseşti pârghii pentru scăderea traficului de droguri, fie că sunt de risc, fie că sunt de mare risc. Ce spune propunerea legislativă? Că rigorile acestei legi trebuie să fie suportate de traficanţi, în sensul în care nu vom mai avea pentru traficanţii de droguri de mare risc suspendarea executării pedepsei. Ei vor sta în închisoare, dacă se ajunge la o hotărâre de condamnare pentru traficul de droguri respectiv.



    Vlad Zaha, expert în criminologie, crede că efortul reprezentanților statului se concentrează, însă, dimpotrivă, mai degrabă pe depistarea și pedepsirea milioanelor de consumatori. Sunt, prin urmare, propunerile de consolidare a cadrului legislativ menite să lovească în miezul problemei? Răspunsul lui Vlad Zaha este ʹnuʹ:



    Eu cred că România nu are neapărat nevoie de mai mulţi procurori sau de legi mai dure, pentru că avem printre cele mai dure legi din Uniunea Europeană. În schimb, avem o problemă foarte mare de eficienţă a resurselor pe care le avem deja. 80% din munca unui poliţist, procuror este cumva focusată asupra consumului şi nu asupra traficului. Cam asta este problema! Este bine că se mişcă lucrurile când se pune un pic de presiune publică, vedem şi săptămânile astea că se descoperă tot felul de sere de canabis, se descoperă cantităţi mai semnificative, dar asta strict, cred eu, din cauza presiunii publice, pentru că în ultimii doi ani nici nu a fost atât de mare presiune publică şi nici nu s-a descoperit nimic, ca să înţelegem exact la ce ne referim. Se estimează că dimensiunea pieţei drogurilor în România este de peste 250 de milioane de euro pe an.



    Problema drogurilor nu va dispărea nici în două luni, nici în cinci, nici într-un an, nici în zece – sunt conștiente autoritățile. Cum lupta este de durată și acerbă, e foarte important ca tematica privind substanțele interzise să fie ţinută cât mai sus în agenda publică. Cu atât mai mult cu cât potrivit statisticilor oficiale, 1 din 10 români a consumat droguri cel puţin o dată. În cazul tinerilor, raportul este de aproape 2 din 10. Iar vârsta unui consumator debutant a ajuns să fie cuprinsă între 10 și 14 ani.


  • Consumul de substanțe interzise în UE

    Consumul de substanțe interzise în UE


    83,4 milioane de persoane din Uniunea Europeană cu vârsta cuprinsă intre 15-64 de ani), adică 29%, au consumat un drog ilegal, potrivit estimărilor din Raportul european privind drogurile: tendinţe şi evoluţii. Dintre aceștia, 50,5 milioane sunt bărbaţi şi 33 de milioane sunt femei. Cea mai populară substanță este canabisul, consumată de peste 22 de milioane de europeni în 2020.



    Cocaina, al doilea drog ca popularitate în UE



    Drogurile stimulante sunt a doua categorie raportată cel mai frecvent printre consumatorii europeni. Astfel, 3,5 milioane de persoane au consumat cocaină, 2,6 milioane – MDMA şi alte două milioane – amfetamine, potrivit estimărilor aceluiași studiu.



    Tot în 2020, aproximativ un milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilegal. Substanțele din categoria opioide au în continuare cea mai mare pondere a efectelor nocive atribuite consumului ilicit de droguri. Circa 5.800 de persoane au decedat din cauza supradozei de droguri, iar 28% din tratamente legate de abuzul de substanțe ilegale au fost legate de consumul de heroină sau alte opioide.



    “Este important de reținut că majoritatea persoanelor cu probleme legate de droguri vor consuma o serie de substanțe, subliniază autorii raportului.



    În România, se estimează că s-au înregistrat 1,0-1,7 cazuri la 1.000 de locuitori de consum de opioide de mare risc, în 2020. Dintre acestea, 838 de persoane au fost admise la tratament.

    Numărul adulților din UE care au folosit droguri în 2020

    cele-mai-consumate-droguri-ue-2020.jpg



    Războiul din Ucraina poate crește piața de narcotice sosite din Orientul Mijlociu și Asia



    Raportul european privind drogurile mai arată că globalizarea continuă să stimuleze inovarea în domeniul traficului şi al producţiei de droguri: De asemenea, războiul din Ucraina sporeşte incertitudinea situaţiei drogurilor în Europa.



    De altfel, și Organizația Națiunilor Unite avertizează că fabricarea ilicită de droguri ar putea creşte în contextul războiului din Ucraina, informează agenția AFP, citată de Agerpres .



    “Informaţiile din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est par să arate că situaţiile de conflict ar putea funcţiona ca un magnet pentru fabricarea de droguri sintetice, care pot fi fabricate, de fapt, oriunde, se arată în raportul anual al Biroului ONU împotriva drogurilor şi criminalităţii (UNODC).



    La rândul său, agenția antidrog a Uniunii Europene a atras atenția asupra agresiunii militare a Rusiei în Ucraina care ar putea crea noi vulnerabilități în Europa în ceea ce priveşte drogurile ilegale. Războiul poate duce la schimbări în rutele de contrabandă şi expune potențial mai multe persoane la stupefiante.



    Agenția mai consemnează că situaţia financiară dificilă din Afganistan, care se află sub controlul talibanilor din august, ar putea face ca veniturile din droguri să devină o sursă mai importantă de venit şi să ducă la o creștere a traficului de heroină către Europa.



    În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua internațională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, menită să crească gradul de conștientizare privind problema majoră pe care o reprezintă pentru societate drogurile ilicite.

    Cantități de droguri capturate de către autoritățile din statele UE în 2020 / Sursa: EMCDDA și Europol

    capturi-droguri-ue-2020-emcdda-europol.jpg



  • Europa, pe traseul drogurilor

    Europa, pe traseul drogurilor

    În pofida criticilor puternice ale opoziției de centru-dreapta, ale asociațiilor medicilor și bisericii, Parlamentul maltez a aprobat, la jumătatea lunii decembrie, o lege prin care orice adult poate deține până la 7 grame de canabis și să crească maximum 4 plante. Malta a devenit, astfel, prima țară europeană care permite cultivarea limitată și posesia de canabis pentru uz personal.



    Decizia vine în contextul unui curent mai larg în Uniunea Europeană – în octombrie, Luxemburg a avansat planuri similare, însă legislativul acestei țări nu a aprobat încă măsura, Germania, unde utilizarea canabisului în scopuri medicale este legalizată din 2017, a anunțat că vrea să stabilească o piață reglementată a canabisului, după anunțuri similare din partea guvernelor Elveției, Luxemburgului și Olandei, iar în Italia susținătorii consumului de canabis au strâns suficiente semnături pentru organizarea unui referendum în acest sens.



    Schimbarea de abordare a guvernelor europene vine după o decizie a ONU, din 2020, prin care canabisul a fost eliminat de pe lista substanțelor periculoase. Un studiu publicat în noiembrie de Institutul pentru Economia Concurenței arată, pe de altă parte, că legalizarea canabisului ar aduce Germaniei, de exemplu, venituri fiscale de circa 4,7 miliarde de euro pe an, incluzând economii de 1,3 miliarde de euro în activitatea poliției și a sistemului judiciar, și ar crea 27 de mii de locuri de muncă.



    Ce șanse au aceste măsuri, luate sau avute în vedere de diverse țări, să țină sub control consumul drogurilor – fenomen în continuă creștere în Europa, o piață alimentată atât de producția internă, cât și prin traficarea drogurilor din alte regiuni ale lumii? America de Sud, vestul Asiei și nordul Africii sunt surse importante pentru drogurile ilegale care pătrund în Europa, în timp ce China este o țară-sursă pentru noile substanțe psihoactive.



    Raportul european privind drogurile, prezentat în iunie 2021, avertizează cu privire la riscurile pentru sănătatea publică generate de disponibilitatea și utilizarea unei game mai largi de substanțe, adesea de mare potență și puritate. Documentul arată că 15% dintre adulții tineri europeni, adică 18 milioane, au consumat canabis în ultimul an și peste 25 de milioane de persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani, adică 7,6% din această grupă de europeni, au consumat în ultimul an canabis.



    Raportul descrie modul în care grupurile de criminalitate organizată și-au intensificat producția de droguri ilegale în Europa și semnalează că noi substanțe psihoactive nocive și puternice continuă să apară. În 2019, în Uniune au fost raportate 1,5 milioane de infracțiuni în regimul drogurilor, 82% fiind legate de consumul sau posesia pentru consumul personal. În același timp, 370 de laboratoare ilegale au fost desființate. Potrivit Observatorului European, din cele 45 de orașe care dețin date despre reziduurile de cocaină din apele uzate, pe anii 2018 și 2019, peste jumătate au raportat creșteri.



    Datele centralizate mai arată că în UE încă sunt capturate mari cantități de cocaină și de heroină, ceea ce ridică motive de îngrijorare cu privire la posibilul impact asupra nivelurilor de consum. Inclusiv specialiştii din România atrag atenţia că în ultima perioadă a crescut consumul de canabis şi de substanţe cu proprietăţi psihoactive, iar vârsta consumatorilor este din ce în ce mai mică. În primele 11 luni ale lui 2021, poliţiştii de la Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate au capturat în România aproape o tonă şi jumătate de heroină, aproape 900 de kg de cocaină şi peste 400 de kg de canabis – valori în creștere față de ultimii ani.



    Aceste substanțe în cea mai mare parte a lor nu rămân, însă, în țară, a explicat la Radio România, Victor Nistor, comisar-şef de poliţie:

    Toate cantităţile mari capturate în România, în ultimii ani, au fost în tranzit, nu erau destinate pieţei româneşti. Ca şi alte ţări din Europa, România este vizată de rutele de traficanţi, având acces la portul de la Marea Neagră în special şi fiind pe clasica rută balcanică, cea care pleacă din Afganistan, Iran, prin Turcia către Bulgaria şi România, până în vestul Europei, referitor la rutele de heroină. Dacă ne comparăm cu ţările din jur, strict referitor la combatere, punctul nostru de vedere este că stăm foarte bine, cantităţile care sunt destinate pieţei româneşti sunt în continuă creştere, pentru că toate rapoartele de monitorizare a traficului de droguri reflectă faptul că toate tipurile de droguri sunt mult mai prezente pe piaţă şi numărul de consumatori este în continuă creştere.



    Victor Nistor crede că România nu este pregătită pentru legalizarea drogurilor uşoare chiar dacă unele asociaţii cer acest lucru. El spune că aceste măsuri ar putea fi luate eventual gradual, să fie pregătit sistemul sanitar şi cel de învăţământ prin care oamenii să conştientieze pericolul expunerii la consumul de droguri şi de abia apoi se poate adopta o variantă, nu neapărat de legalizare a lor, cât mai ales de dezincriminare a consumului pentru unele categorii de droguri uşoare.




  • Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri

    Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri

    Ca în fiecare an, la 26 iunie a fost marcată Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, menită să crească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă pentru societate drogurile ilicite.



    Cu ceastă ocazie, Consiliul UE a publicat pe conturile de socializare ale, date potrivit cărora peste 83 de milioane de europeni cu vârsta cuprinsă 15 şi 64 de ani, respectiv 29% din populația UE, de ani au folosit droguri interzise de lege cel puțin o dată în viață.


    Numărul de cetățeni UE (15-64 de ani) care au consumat stupefiante în 2019

    consum-droguri-ue-2019-sursa-consiliulue.jpg


    Canabisul, cel mai consumat drog



    În același segment de vârstă, estimările pentru anul 2019 arată că 22,2 milioane de cetățeni europeni au consumat canabis, iar 3,5 milioane au consumat cocaină. MDMA sau ecstasy a fost consumat de 2,6 milioane dintre cetățenii comunitari, iar amfetaminele de către 2 milioane de europeni.


    De menționat că, mai multe state UE au legalizat consumul de canabis în scopuri medicale sau în scop recreativ.



    Potrivit aceleiași surse, în statele UE există un număr de circa 1 milion de consumatori de substanțe opiacee de mare risc. De altfel, 26% dintre cererile de tratament pentru consumul de droguri au avut drept cauză folosirea heroinei și a altor opiacee. Peste 5.000 de persoane au decedat din cauza unei supradoze de stupefiante în 2019, an în care au fost descoperite 46 de noi substanțe psihoactive.



    Statele membre au capturat cantități uriașe de droguri în 2019: 613 tone de canabis, 213 tone de cocaină, 17 tone de amfetamine. De asemenea, au mai fost sechestrate aproape 8 tone de heroină, MDMA și ecstasy sub formă de tablete (4,6 milioane) sau prafuri (2,2 milioane de tone).

    Consumul de droguri de mare risc, decese și tratamente ale dependenței în 2019

    droguri-mare-risc-ue-2019-sursa-consiliulue.jpg



    Consum de droguri mai mic în România față de alte state UE



    România se numără printre ţările cu cel mai scăzut consum de droguri din Europa, potrivit unui studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) care arată că cele mai consumate droguri ilicite în ţara noastră sunt noile substanţe psihoactive (NSP), canabisul, cocaina, medicamentele fără prescripţie medicală și ecstasy. Cele mai scăzute valori ale consumului de droguri în România sunt înregistrate pentru heroină, LSD, amfetamine, solvenţi/inhalante, mai arată studiul realizat în 2019.


    “Consumul experimental (cel puţin o dată în viaţă), la nivelul populaţiei generale, este de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an (consumul recent) este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună (consumul actual), se observă o prevalenţă de 3,9%, se arată într-un comunicat al ANA, citat de Agerpres.




  • MAE, despre situaţia românilor condamnaţi în Malaezia

    MAE, despre situaţia românilor condamnaţi în Malaezia

    Ambasada României la Kuala Lumpur urmăreşte în mod prioritar evoluţia procedurilor judiciare aferente, se consultă în permanenţă cu avocaţii apărării şi asistă la termenele de judecată ale celor trei români condamnaţi în Malaezia, a comunicat Ministerul Afacerilor Externe (MAE), la solicitarea AGERPRES. Reprezentantul cu atribuţii consulare al misiunii diplomatice efectuează vizite la penitenciar şi menţine legătura cu familiile aparţinătoare din ţară.



    În prezent, trei cetăţeni români sunt în stare de detenţie în Malaezia pentru trafic de droguri, dintre care doi au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa capitală, al treilea fiind în etapă procesuală.



    Încă de la semnalarea cazurilor, Ministerul s-a implicat şi a întreprins toate demersurile posibile în vederea acordării de asistenţă cetăţenilor români.



    MAE, prin intermediul Ambasadei României la Kuala Lumpur, continuă demersurile în beneficiul cetăţenilor români, având în vedere situaţia în care se aduce atingere dreptului la viaţă al unui cetăţean român, consacrat ca drept inalienabil în ordinea constituţională a statului român.



    Guvernul malaezian a decis să abolească pedeapsa capitală, care suscită o opoziţie tot mai mare în această ţară care numără peste 1.200 de deţinuţi condamnaţi la moarte. De această decizie vor beneficia românul Ionuţ Gologan, de 26 de ani, care a fost condamnat la moarte în Malaezia pentru trafic de droguri, şi un al doilea român, Daniel Ionel Ţurcan, condamnat la moarte pentru aceeaşi infracţiune în iunie 2018.



    Guvernul este de acord să abolească pedeapsa cu moartea, a declarat ministrul malaezian al comunicaţiilor, Gobind Singh Deo. Sper că legea va fi în curând amendată, a adăugat el. Un înalt responsabil al executivului, Liew Vui Keong, a indicat joi că un moratoriu privind executarea condamnaţilor va fi aplicat, potrivit media locale. Amendamentul care suprimă pedeapsa capitală va fi supus luni votului Parlamentului din Malaezia.

  • Ministrul delegat Dan Stoenescu i-a vizitat în închisoare pe românii deținuți în Malaysia

    Ministrul delegat Dan Stoenescu i-a vizitat în închisoare pe românii deținuți în Malaysia


    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, aflat în vizită de lucru în Malaysia în perioada 11-13 martie 2016, s-a deplasat la închisorile unde se aflau cei patru cetățeni români arestați pentru trafic de droguri pentru a discuta cu aceștia.



    Demnitarul a vizitat închisoarea Sungai Buloh din statul Selangor, unde sunt deținuți doi cetățeni români acuzați de trafic de droguri și ale căror procese sunt încă în derulare.



    De asemenea, oficialul i-a vizitat pe cetățeanul român condamnat la moarte aflat în centrul de detenție Johor, din statul Johor, și pe românul condamnat la 8 ani de închisoare și 10 lovituri de ratan, încarcerat în centrul de detenție Kajang, din statul Selangor.



    Ministrul delegat a avut și o întâlnire cu avocatul malaysian Datuk Nyananthan Sivananthan, care se ocupă de cazurile românilor, pentru a afla detalii despre procese și demersurile juridice în curs de desfășurare.



    Starea de sănătate a cetățenilor români deținuți în Malaysia este în general bună, având în vedere condițiile climatice dificile din regiune.



    Demnitarul român a apreciat deschiderea și atitudinea constructivă a autorităților malaysiene cu privire la începerea negocierilor celor trei tratate care să reglementeze aspecte de cooperare judiciară în materie penală: asistență judiciară, extrădare și transferul persoanelor condamnate.



    Ministrul delegat le-a transmis deținuților că statul român urmărește cu atenție situațiile lor și că instituțiile de la București fac eforturi pentru fiecare caz în parte.



    În cazul cetățeanului român condamnat la moarte, oficialul român, în calitate de trimis special al Președintelui României Klaus Iohannis și Premierului Dacian Cioloș, i-a adus la cunoștință că a transmis autorităților malaysiene scrisorile celor doi înalți demnitari în care fac apel la clemență.



    “Abolirea pedepsei capitale la nivel global reprezintă un obiectiv important pentru România, promovat, în calitatea sa de stat membru UE, în cadrul grupului de lucru cu privire la abolirea pedepsei capitale, precum și în cadrul Organizației Națiunilor Unite,” a declarat ministrul delegat. “Adunarea Generală a ONU a adoptat la 18 decembrie 2014 o rezoluție cu privire la impunerea unui moratoriu în ceea ce privește pedeapsa cu moartea, România fiind unul dintre statele care a sprijinit această inițiativă, iar demersurile noastre la nivel internațional reprezintă pași necesari în această direcție, cu atât mai mult cu cât este vorba de cetățeni români,” a mai adăugat demnitarul.



    Acest demers se înscrie în efortul complex și constant al Ministerului Afacerilor Externe care are ca principal obiectiv evitarea pedepsei cu moartea pentru cei patru români arestați în Malaysia.




  • Românii condamnaţi în Malaysia rămân cu pedepsele primite

    Românii condamnaţi în Malaysia rămân cu pedepsele primite

    Curtea Federală de Justiţie a Malaysiei a confirmat, marţi, pedeapsa capitală printr-o decizie definitivă în cazul românului acuzat de trafic de droguri, anunţă MAE. Căile interne de atac au fost epuizate, astfel că avocaţii cetăţeanului român vor depune o cerere de graţiere la sultanul statului malaysian în care a fost comisă fapta.



    Cererea va fi analizată de o Comisie de Graţiere care se convoacă la solicitarea sultanului, iar pedeapsa nu poate fi pusă în aplicare până la soluţionarea cererii, un proces îndelungat, după cum precizează MAE.



    Statul român, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi al Ambasadei României la Kuala Lumpur, va continua demersurile, având în vedere situaţia fără precedent în care se aduce atingere dreptului la viață al unui cetățean român, consacrat ca un drept inalienabil în ordinea constituțională a statului român”, precizează dipomaţia de la Bucureşti.



    Tot marţi, 26 ianuarie, s-a judecat recursul în cazul românului condamnat la 8 ani de închisoare şi 10 lovituri de ratan, tot pentru trafic de droguri. Sentinţa a fost confirmată, astfel că românul va trebui să execute pedeapsa.



    Ministerul Afacerilor Externe precizeză că legislația malaysiană privind pedeapsa capitală pentru traficul de droguri este în curs de revizuire. Până la schimbarea legislativă, autoritățile malaysiene au blocat administrativ execuțiile în cazul persoanelor condamnate la moarte pentru trafic de droguri.



    De asemenea, MAE aminteşte că Ambasada României la Kuala Lumpur a urmărit în mod prioritar evoluția procedurilor judiciare aferente, s-a consultat în permanență cu avocaţii apărării şi a asistat la termenele de judecată. Totodată, reprezentantul cu atribuţii consulare al misiunii diplomatice a efectuat vizite în penitenciarul în care cetăţenii români execută pedepse privative de libertate, a intervenit și a obținut facilități pentru îmbunătățirea regimului de detenție aplicat și a menținut legătura cu familiile aparținătoare din țară.”



    Directorul general al Departamentului Consular, Bogdan Stănescu, reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate cum pot fi ajutaţi de autorităţile române să fie mai bine informaţi:




    Sursa: MAE