Radio România Internațional

Tag: trafic de influenta

  • Liviu Dragnea, un nou proces

    Liviu Dragnea, un nou proces

    Saga judiciară a
    celui care a condus cu mână forte PSD până în momentul condamnării, în urmă cu
    2 ani, pare fără sfârşit. Aflat în detenţie, Liviu Dragnea a mai primit o veste
    proastă: a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale
    Anticorupţie într-un nou dosar, în care este acuzat de trafic de influenţă şi
    de folosire a influenţei sau autorităţii în legătură cu prezenţa sa la
    ceremonia de inaugurare a preşedintelui Donald Trump de la începutul anului
    2017. La acea vreme, Dragnea era preşedintele Camerei deputaţilor şi şeful principalului
    partid la guvernare, iar imaginile cu el salutându-l pe cel mai puternic dintre
    liderii lumii libere au deschis calea tuturor speculaţiilor posibile la
    Bucureşti.


    Procurorii susţin, acum, că fostul şef social-democrat s-ar face
    vinovat de trafic de influenţă şi folosire a influenţei sau autorităţii de
    către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul
    obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Inculpaţi,
    alături de Dragnea, sunt trei oameni de afaceri, în sarcina cărora s-au reţinut
    infracţiunile de cumpărare de influenţă, respectiv complicitate la cumpărare de
    influenţă. Liviu Dragnea ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri
    foloase necuvenite pentru sine şi pentru partid, constând în asigurarea accesului
    la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a preşedintelui SUA, din
    perioada 17 – 21 ianuarie 2017, desfăşurate la Washington, în baza unui pachet
    de beneficii în valoare de 250.000 dolari. Accesul ar fi fost obţinut prin
    intermediul unui om politic şi de afaceri american, vicepreşedinte al
    Comitetului Prezidenţial de Inaugurare. Cu ajutorul celorlalţi doi oameni de
    afaceri, ar fi fost asigurate şi servicii de lobby şi consultanţă politică în
    valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii
    respectivi ar fi fost plătiţi, în luna mai 2017, de o societate offshore cu
    sediul în insulele Virgine Britanice şi conturi bancare în Cipru, arată DNA.


    Inculpatul
    Liviu Dragnea ar fi traficat, în favoarea unui om de afaceri român, influenţa
    reală pe care o avea faţă de prim-ministrul şi alţi membri ai Guvernului
    României, promiţându-i că îi va determina pe aceştia să îi asigure interesele
    de afaceri, în special din domeniile militar şi intelligence, pe care
    respectivul le avea în România.


    Prima condamnare a lui Liviu Dragnea a fost la
    închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală. A intrat în puşcărie, însă,
    după cea de-a doua, de 3 ani şi jumătate, primită pentru instigare la abuz în
    serviciu în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
    Acum doreşte eliberarea mai devreme din închisoare.


    Moştenirea sa politică s-a
    transformat în povară electorală pentru PSD.     Partidul a
    pierdut, în serie, europarlamentarele şi prezidenţialele din 2019, a iesit primul la legislativele din 2020
    dar a fost exclus din ecuaţia guvernării şi a reuşit doar să-şi menţină o
    pondere importantă pe plan local. Eşecurile PSD sunt imputabile în bună măsură
    fostului lider, acuzat că a iniţiat un periculos proces de subordonare politică
    a justiţiei numai pentru a scăpa de problemele penale.



  • Lider de partid, anchetat pentru corupţie

    Lider de partid, anchetat pentru corupţie

    Vicepreşedintele
    liberal Vasile Blaga a anunţat, miercuri, ca demisionează din această funcţie,
    că renunţă la coordonarea campaniei electorale şi că nu mai candidează la
    legislativele din decembrie.

    Anterior, procurorii DNA anunţaseră că Blaga e
    cercetat sub control judiciar într-un dosar de corupţie. Faptele ar fi fost
    comise între 2009-2012, când Blaga, care a fost în acea perioadă ministru de
    Interne şi apoi preşedinte al Senatului, ar fi intervenit pentru acordarea unor
    contracte de achiziţie publică în mod preferenţial. În schimbul acestui trafic
    de influenţă, el ar fi primit comisioane de 10%, însumând şapte sute de mii de
    euro, din partea fostului primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe
    Ştefan, deja protagonist al altor dosare penale, şi a unui om de afaceri.

    Comunicatul procurorilor anticorupţie afirmă că Blaga a obţinut banii pentru el
    personal, dar şi pentru partidul al cărui secretar general era şi care pe
    atunci se afla la guvernare. Or, acesta nu e Partidul Naţional Liberal, ci fostul
    Partid Democrat Liberal, considerat, în epocă, formaţiunea de suflet şi cutia
    de rezonanţă a fostului preşedinte Traian Băsescu. Ulterior, PDL avea să se
    scindeze, majoritatea membrilor săi, cu Blaga în frunte, optând pentru fuziunea
    cu naţional-liberalii, iar nostalgicii lui Băsescu urmându-l pe acesta din urmă
    în Partidul Mişcarea Populară.

    Într-un comunicat emis după demisia
    copreşedintelui lor, liberalii apreciază că decizia lui Vasile Blaga de a
    renunţa demostrează că acesta a pus mai presus de cariera politică principiile
    de integritate asumate de partid. La sfârşitul acestei săptămâni, liberalii au
    programată o reuniune a Biroului Politic Naţional.

    Comentatorii politici se
    aşteaptă la un conclav tensionat, fiindcă nici acum PNL n-a devenit un partid omogen,
    iar fuziunea cu democrat-liberalii a rămas formală. Vechii naţional-liberali
    reproşează noilor colegi că şi-au transferat în noul partid pasivul penal pe
    care-l acumulaseră în PDL. La rându-le, foştii pedelişti afirmă că sunt
    îndrituiţi să aleagă, exclusiv din rândurile lor, un nou copreşedinte, care s-o
    dubleze pe naţional-liberala Alina Gorghiu. Social-democraţii nu şi-au ascuns
    satisfacţia faţă de convulsiile din PNL. Ei domină confortabil partea stângă a
    spectrului politic, în timp ce dreapta, deja divizată între PNL, PMP şi ALDE,
    tocmai a mai încasat o lovitură.

    Unii analişti se aşteapta ca o parte a
    electoratului tradiţional liberal să migreze acum spre formaţiuni noi, precum
    fostul ONG, transformat în partid, Uniunea Salvaţi Bucureştiul. Şi care, la
    alegerile locale din vară, cu un virulent discurs anticorupţie, a devansat
    categoric PNL în Capitală.

  • Mircea Băsescu, arestat pentru 30 de zile

    Mircea Băsescu, arestat pentru 30 de zile

    Mircea Băsescu, fratele şefului statului, a fost readus, vineri seara, în arestul Poliției Capitalei, după ce Tribunalul București a decis arestarea sa pentru 30 de zile într-un dosar în care DNA îl cercetează pentru trafic de influență.



    De asemenea, în arestul Direcției Cercetări Penale a Poliției Capitalei a ajuns și Marian Căpățână, pentru care instanța a emis un mandat de arestare, cel care a intermediat banii luați de Mircea Băsescu de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial.



    Potrivit DNA, în perioada 20 februarie 2011 — 22 februarie 2012, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denunțător (Florin Anghel), prin intermediul inculpatului Marian Căpățînă, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de tatăl său (Sandu Anghel), precum și a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obține o hotărâre favorabilă, fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

  • Scandal la nivel înalt

    Scandal la nivel înalt

    Cu nici jumătate de an înainte de a-şi încheia ultimul mandat la care-i dă dreptul Constituţia, preşedintele Traian Băsescu trăieşte cel mai stânjenitor moment al deceniului în care, ca şef al statului, s-a legitimat mai ales prin lupta împotriva corupţiei. Propriul său frate, Mircea, este protagonistul unui dosar tragicomic de trafic de influenţă.


    Procurorii anticorupţie îl acuză că ar fi primit 250 de mii de euro în schimbul promisiunii că va determina o sentinţă favorabilă în procesul în care omul de afaceri Sandu Anghel a fost condamnat pentru tentivă de omor, după ce-şi înjunghiase o rudă. Personaj sulfuros şi polivalent, Anghel e mai bine cunoscut sub porecla Bercea Mondial şi pentru activităţi interlope, de naş al mafiei ţigăneşti din Oltenia. Unii pretind că e semianalfabet, dar nimeni nu-i neagă abilitatea de a se insinua, graţie banilor şi capacităţii de a influenţa voturile comunităţii rome, în cercuri care, aparent, ar trebui să-i fie inaccesibile şi pe a căror protecţie a mizat.



    Doi dintre numeroşii săi nepoţi au fost botezaţi de fostul premier din 1991-92, actualul eurodeputat Theodor Stolojan şi, respectiv, de fratele actualului preşedinte, el însuşi afacerist. Pe acesta din urmă îl acuză Mondial că ar fi primit mită pentru a-i obţine eliberarea din închisoare. Deşi probele audio, diseminate în presă, nu-i sunt defel favorabile, Mircea Băsescu neagă categoric. În plus, el infirmă orice implicare în această poveste halucinantă a ilustrului său frate. Preşedintele a dat, la rândul său, asigurări că nu va interveni la nicio instituţie a statului pentru a-l proteja.



    Traian Băsescu: “Nu mă voi transforma într-un avocat al lui, cu atât mai mult cu cât mi se pare că s-a implicat într-o zonă cu oameni în care n-ar fi trebuit să se implice. Plec de la premisa că în faţa justiţiei, indiferent cum ne cheamă sau ce funcţie avem, toţi suntem egali, iar faptul că eşti fratele preşedintelui nu te scuteşte de responsabilitatea în faţa justiţiei şi a legii.”



    Până şi cei mai înverşunaţi adversari politici ai lui Băsescu par stânjeniţi. Premierul Victor Ponta i-a cerut preşedintelui să demisioneze, ca să înlăture, astfel, orice suspiciune privind influenţarea anchetei, dar chiar şi el a făcut-o cu jumătate de gură. Dincolo de miza politică, toate faţetele cazului ridică întrebări dintre cele mai grave. Cum a strâns familia romului Mondial milioanele de euro pe care le invocă în interviuri? Au fost aceşti bani impozitaţi vreodată de Fisc? Trebuia ca serviciile speciale să investigheze simbioza dintre lumea interlopă şi familia extinsă a preşedintelui? Trebuia acesta avertizat că slăbiciunile mezinului au devenit un risc de securitate? Au ştiut serviciile şi au tăcut? Departe de a da răspunsuri convergente, presa şi analiştii sunt de acord doar că uriaşul scandal la nivel înalt e abia la început.