Tag: trafic droguri

  • Pericolul care nu mai poate fi ignorat: copii consumatori de droguri și ce putem face să-i ajutăm

    Pericolul care nu mai poate fi ignorat: copii consumatori de droguri și ce putem face să-i ajutăm

    31 mai va fi Ziua Națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri. Vorbim de un proiect de lege adoptat recent în Camera Deputaților de la Bucureşti, ca for decizional. Potrivit deputatului Brian Cristian, de la Uniunea Salvaţi România, opoziţia parlamentară pro-europeană, o zi simbolică de conștientizare a consumului de droguri nu rezolvă o problemă acută a societății noastre. Deputatul a declarat că unul din 10 tineri din România şi un sfert dintre elevii de liceu au consumat cel puţin o dată droguri, acestea fiind cifrele care sunt prezentate în spaţiul public de autorităţi şi reprezentanţii media. Aşa arată zeci de ani de politici publice proaste în domeniul antidrog, aşa arată impotenţa statului român în lupta cu marii traficanţi de droguri, afirmă Cristian.

    Potrivit acestuia, ‘tinerii sunt trataţi ca nişte infractori, iar marii traficanţi scapă nepedepsiţi’. “Sunt necesare măsuri concrete antidrog, nu o zi simbolică”, crede deputatul USR: “Fără programe eficiente pentru prevenţie, fără resurse pentru programe de tineret şi consiliere, fără resurse suficiente pentru sport, care reprezintă o alternativă foarte bună de petrecere a timpului liber pentru tineri, România va continua să piardă lupta cu drogurile“, adaugă sursa citată.

    Într-adevăr, realitatea de pe teren este stupefiantă, ca să păstrăm semantica subiectului nostru. Copii de 12 ani au încercat deja droguri, la care au avut acces de la dealeri de doar 14 ani, fără să fie conștienți de urmele devastatoare pe care le lasă în creierul lor aceste substanțe. Medicul primar ATI şi de toxicologie Radu Țincu a explicat la o conferinţă de specialitate că sunt necesare cât mai multe programe de prevenţie şi conştientizare, având în vedere că majoritatea tinerilor nu sunt conştienţi de efectele devastatoare pe care le poate avea consumul de astfel de substanţe:

    „Consumul de substanţe psihoactive la o vârstă atât de fragedă, în contextul în care sistemul nervos central nu şi-a încheiat dezvoltarea, va duce la apariţia unor sechele în zona neurocognitivă, cu tulburări de comportament, tulburări de gândire, de atenţie, care unele dintre ele pot să fie irecuperabile. De asemenea, consumul de droguri din perioada adolescenţei creşte riscul de a dezvolta o boală psihică la perioada adultă, ceea ce ne pune, iarăşi, mari semne de întrebare din perspectivă socială. Cum va arăta o societate în care aceşti tineri vor avea tulburări psihice sau tulburări de comportament? Dacă vorbim de supradoze şi de terapie intensivă, se pot cheltui până la 20-30.000 euro cu fiecare caz în parte şi, ulterior, în perioada de dezintoxicare într-un centru de psihiatrie, şi acolo sumă de până la 10.000 euro”.

    Unul dintre programele antidrog derulate în 2024 în România a fost “Alege să alegi – O Caravană de Arte pentru prevenirea consumului de droguri”, implementat de Asociaţia non-guvernamentală „E Ceva Bine” și finanțat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Agenția Națională Antidrog. Derulat în 9 orașe din nord-estul României, din judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui, proiectul a avut ca scop sensibilizarea și educarea tinerilor cu vârste între 12 și 25 de ani, precum și a părinților acestora, asupra riscurilor consumului de droguri.

    Proiectul şi-a propus ca, prin activităţi de petrecere a timpului liber ca alternativă la consumul de droguri, sub semnul alegerii şi al exprimării prin artă, dar şi prin alte accente de educaţie nonformală, să construiască încrederea şi rezilienţa copiilor şi tinerilor expuşi riscului de consum de droguri, precum şi a părinţilor. 8.000 de tineri au beneficiat de acest program.

    Cum este cel mai bine să procedeze un tânăr sau un copil care începe să aibă probleme cu drogurile? Iulian Văcărean, preşedintele Asociaţiei „E Ceva Bine”, răspunde:

    „Cred că cel mai important este să anunţe oamenii care îi sunt alături, pentru că părinţii, profesorii şi cei care cu adevărat ţin la tine te vor ajuta întotdeauna să fii şi să alegi calea cea mai bună pentru tine”.

    Specialiştii au ajuns şi în judeţul Suceava, nordul României, unde au stat de vorbă cu elevii, părinţii şi profesorii şcolilor din municipiul Fălticeni, ne spune expertul antidrog Cătălin Ţone, colaborator permanent cu radioul public în acest domeniu:

    „Radio România Actualităţi, împreună cu alţi parteneri, continuă o campanie antidrog lansată în urmă cu aproximativ doi ani. Mergem în ţară, desfăşurăm activităţi preventive cu elevii, cu părinţii, dar şi cu profesorii. Toate sunt interactive, le acordăm premii, îi stimulăm să dialogheze cu noi. Credem că nu mai aşa pot învăţa anumite lucruri.

    Încercăm să ne rupem de barierele care ţin de zona de clasică a activităţilor preventive, care de multe ori nu au efectul scontat. Se simt schimbări conceptuale. Responsabilii pe cele trei paliere, de prevenire, combatere şi tratament au început să vorbească, au început să discute. Venim aici aducând veşti bune în legătură cu pachetul legislativ, în special pe zona de combatere, mărirea pedepselor, registru traficanţilor de droguri, fără pedepse cu suspendare.

    O altă veste bună este legată de faptul că a fost promulgat în urmă cu patru luni un proiect de lege privind înfiinţarea a opt centre pentru că tratarea dependenţei de droguri.

    De asemenea, se discută foarte mult de reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog, ceea ce este binevenit, în opinia mea, pentru a se adapta la noi de cerinţe, fiind strategul naţional în această zonă”.

  • Drogurile, în atenţia CSAT

    Drogurile, în atenţia CSAT

    Decenii în şir, despre România s-a spus că e imună la flagelul drogurilor, care făcea, deja, ravagii în vestul Europei sau în America de Nord, încă din secolul trecut. Până în 1989, statul poliţienesc creat de dictatura comunistă era, practic, impermeabil pentru traficanţi.

    Ulterior, au apărut teorii socio-economice potrivit cărora românii au ieşit din comunism prea săraci ca să aiba bani de dat pe droguri. Aceste iluzii liniştitoare s-au spulberat, treptat, iar astăzi în cartierele cele mai paupere ale Bucureştiului, pe care locuitorii înşişi le numesc ghetouri, drogurile se vând pe stradă, la lumina zilei.


    Marile festivaluri de muzică techno şi genuri conexe, precum Untodl (Cluj) sau Neversea (Constanţa) dau, de fiecare dată, Poliţiei ocazia să anunţe câţi consumatori a mai identificat şi câţi dealeri a mai reţinut. O reţea destructurată într-un liceu prestigios din Bucureşti număra printre membri progeniturile unui angajat al ministerului de Externe şi unuia de la Procuratură.

    Săptămâna acesta, o judecătoare de la Secţia penală a Tribunalului Suceava a fost arestată pentru 30 de zile, sub acuzaţiile de luare de mită, posesie de droguri şi divulgare de informaţii nedestinate publicităţii, pe care le livra, se pare, unor traficanţi deja urmăriţi.

    Dar şocul cel mai puternic resimţit în societate a avut loc în august, când un tânăr şofer drogat, şi acela dintr-o familie foarte bogată, a ucis într-un accident auto doi oameni, în staţiunea 2 Mai, de la Marea Neagră.


    După tot acest serial sinistru, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, condus de preşedintele Klaus Iohannis, a decis, joi, constituirea unui grup de lucru interinstituţional pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri. Acesta va fi format din secretari de stat, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, procurori şi specialişti antidrog, toţi coordonaţi de Guvern.

    Este, remarcă mass-media, pentru prima dată când traficul şi consumul de droguri sunt tratate ca risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale. Grupul va elabora un plan comun de acţiune, cu obiective, măsuri şi responsabilităţi clare, pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de trafic şi consum. Vor fi constituite grupuri de lucru operaţionale şi la nivel judeţean, fiindcă flagelul bântuie peste tot. Executivul va analiza cadrului legislativ ce vizează traficul şi consumul de droguri şi va formula propuneri privind modificarea şi completarea actelor normative, pentru eliminarea lacunelor.

    Tot joi, Guvernul a anunţat suplimentarea numărului de posturi de procurori la DIICOT (parchetul antiterorism şi antimafia). 25 de noi angajaţi vor fi repartizaţi pentru combaterea traficului de droguri în Bucureşti şi în judeţul-satelit Ilfov, precum şi în alte puncte sensibile din ţară.


  • De la droguri la violență în școli

    De la droguri la violență în școli

    Consumul de substanțe psihoactive este în creștere în rândul adolescenților din România, având consecințe nefaste imense atât pentru aceștia, cât și pentru familiile lor. De curând, poliţiştii antidrog au anihilat o amplă reţea de consumatori şi traficanţi de substanţe interzise. Aceștia comunicau pe grupul de mesagerie Telegram, iar o mare parte dintre membri erau minori.



    La începutul acestei săptămâni, numeroase descinderi au avut loc în Bucureşti şi în alte localităţi din Ilfov, Mureş, Brăila, Galaţi şi Dâmboviţa. În urma operaţiunii, au fost confiscate cantităţi importante de droguri şi bani. Totodată, au fost reţinute 13 persoane.



    Cătălin Ţone, şeful Serviciului Antidrog de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, a afirmat că: Este un caz atipic. Este un caz care nu face altceva decât să ne arate, din nou, dimensiunea gravă a fenomenului traficului şi consumului de droguri din România. Erau 11.000 de persoane pe un grup de comunicare, pe o aplicaţie. Grupul se numea sugestiv Iarbă dulce şi se discuta pe acest grup, undeva, erau 30-40.000 de mesaje în fiecare zi. Se discuta numai despre droguri, despre distribuţie, despre consum, despre cocktail-uri, despre amestecuri. De asemenea, foarte grav este şi faptul că din acest grup făceau parte 1.500-2.000 de minori, persoane care erau neaşezate din punct de vedere al maturităţii şi al zonei de discernământˮ.



    În societatea românească sunt necesare iniţiative precum educarea şi informarea tinerilor pe aceste subiecte, este de părere expertul antidrog. De asemenea, consideră Cătălin Ţone, este nevoie de mai multe clinici pentru tratarea dependenţei de droguri.



    Un alt fenomen periculos care a luat amploare în școlile din România este violența, cu impact negativ asupra tuturor celor implicați în procesul educațional. Ministerul Educaţiei estimează că, în cel mult două săptămâni, va definitiva o procedură de management al cazurilor de violenţă în şcoli, astfel încât cadrele didactice şi orice angajat din învăţământ să ştie cum să reacţioneze în astfel de situaţii, pe baza unor proceduri legale.



    Ministrul Ligia Deca a declarat că, împreună cu ministerele Justiţiei şi Internelor, se identifică modificările necesare în legislaţie, inclusiv în privinţa amenzilor şi a obligaţiilor pentru părinţi. La rândul lor, reprezentanţii sindicali ai angajaţilor din învăţământ au afirmat că îşi doresc schimbări în acest sens. Aceștia au anunţat că vor depune, săptămâna viitoare, în Parlament o iniţiativă legislativă care să descurajeze actele de violenţă în şcoli.



    Decizia a fost luată după ce au avut loc o serie de incidente în mai multe unităţi de învăţământ, care au implicat agresarea fizică sau umilirea unor profesori. O iniţiativă care să descurajeze violența a mai fost votată în 2018 de Camera Deputaţilor, însă nu a trecut de Senat.