Radio România Internațional

Tag: trafic vama

  • CNAIR, despre reparaţiile la Podul Giurgiu-Ruse

    CNAIR, despre reparaţiile la Podul Giurgiu-Ruse

    Podul de la Giurgiu-Ruse, administrat dual, va fi închis pe partea bulgară pentru reabilitare, timp de două luni, începând cu 9 iulie, lucru care creează un mare inconvenient traficului de marfă şi turistic ce se realizează între România şi Bulgaria, a anunţat, miercuri, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, într-o conferinţă de presă.

    ‘Podul de la Giurgiu-Ruse este administrat dual, pe jumătatea românească de către CNAIR, iar pe jumătatea bulgărească de compania lor de drumuri. Noi am avut mai multe discuţii cu partenerii bulgari. Dânşii consideră necesar să înceapă închiderea totală a zonei administrate de ei începând cu 9 iulie, lucru care creează un mare inconvenient traficului de marfă şi turistic care se realizează între România şi Bulgaria. Am încercat să decalăm, să schimbăm perioada în care se va închide podul, dar partea bulgară nu a agreat o astfel de abordare. Sunt alte rute alternative, inclusiv cu bacul, celălalt pod de la Calafat – Vidin – şi mai avem legăturile din Călăraşi, tot cu bacul. Podul va fi închis complet, nu se va folosi timp de două luni, aşa cum a anunţat partea bulgară, însă vom vedea cât vor dura aceste lucrări’, a afirmat Cristian Pistol, directorul CNAIR.

    Întrebat dacă podul va fi închis doar pe o bandă, Pistol a subliniat că, din informaţiile pe care le deţine, acesta va fi închis complet.

    ‘Important este să ai şi cu cine discuta. Colegii mei au încercat să aibă această discuţie cu omologii din Bulgaria. Din păcate, aşa cum a spus domnul Pistol, n-au acceptat decalarea lucrărilor şi n-au acceptat altceva’, a adăugat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

    Directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a precizat că pe partea română podul a fost reabilitat, însă cu această ocazie se vor face şi aici o serie de lucrări de întreţinere.

    ‘Vom profita de închiderea lui şi vom face şi anumite lucrări de întreţinere necesare pe partea de pod română, dar lucrările noastre nu necesită oprirea circulaţiei’, a subliniat şeful CNAIR.

    Cristian Pistol a revenit ulterior cu o postare pe Facebook, în care a precizat că drumarii bulgari vor închide câte o bandă şi se va circula alternativ pe cealaltă bandă.

    ‘Din informaţiile pe care le avem, autorităţile bulgare au decis să reabiliteze secţiunea de pod care este în administrarea acestora. Am fost informaţi că, pentru reparaţii, drumarii bulgari vor închide câte o bandă şi se va circula alternativ pe cealaltă bandă’, a notat şeful companiei de drumuri.

    Într-o informare din 28.06.2024, adresată prefectului judeţului Giurgiu, Florentina Stănculescu, referitor la începerea lucrărilor de construcţie şi reparaţii pe tronsonul bulgar al ‘Podului Dunării de lângă Ruse’, prefectul regiunii, Dragomir Draganov, spune că reparaţiile sunt aşteptate să înceapă în perioada 9 – 11 iulie, când va fi pusă în funcţiune organizarea temporară a traficului.

  • IGPF: Traficul la frontieră în data de 03 august 2023

    IGPF: Traficul la frontieră în data de 03 august 2023

    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) informează că joi au intrat în România, prin punctele de la graniţă, 166.245 de persoane, dintre care 17.605 cetăţeni ucraineni.

    In data de 03.08.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 343.700 de persoane, cetățeni români și străini, şi peste 93.200 de mijloace de transport.

    Potrivit IGPF, pe sensul de intrare în România, au fost 166.245 de persoane, dintre care 17.605 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 03.08.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 5.377.472 cetăţeni ucraineni.

    În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

    De asemenea, informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

    Sursa: POLIȚIA DE FRONTIERĂ ROMÂNĂ

  • IGPF: Peste 80.000 de persoane au intrat vineri în România, 7.000 sunt cetăţeni ucraineni

    IGPF: Peste 80.000 de persoane au intrat vineri în România, 7.000 sunt cetăţeni ucraineni

    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră informează că, în cursul zilei de vineri, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, au intrat în România 80.500 de persoane, dintre care 7.041 de cetăţeni ucraineni.

    Începând cu data de 10 februarie 2022 şi până vineri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România vecină 3.619.747 cetăţeni ucraineni. Majoritatea şi-au continuat drumul spre ţări din vestul Europei, dar, potrivit autorităţilor de la Bucureşti, peste 112 mii au ales să rămână în România.

  • Creştere de peste trei ori a tranzitului de persoane şi maşini la frontieră

    Creştere de peste trei ori a tranzitului de persoane şi maşini la frontieră


    Tranzitul de persoane şi autoturisme la frontieră a crescut de peste trei ori în perioada Sărbătorilor Pascale, comparativ cu anul trecut, a anunţat luni purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar-şef de poliţie Monica Dajbog.



    În ceea ce priveşte situaţia la graniţă, a fost folosită la maximum capacitatea punctelor de trecere a frontierei şi, în funcţie de trafic, au fost suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau de ieşire. Comparativ cu anul trecut a fost înregistrată o creştere semnificativă a tranzitului de persoane şi de turisme, respectiv de trei ori. Cea mai tranzitată frontieră a fost în continuare cea cu Ungaria, unde în ultimele trei zile au efectuat formalităţile aproximativ 64.000 de persoane, cu peste 30.000 de mijloace de transport, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAI, în cadrul unei declaraţii de presă.



    În această minivacanţă au fost mobilizaţi zilnic peste 26.000 de poliţişti, pompieri, jandarmi, poliţişti de frontieră şi piloţi ai MAI, iar infracţionalitatea cu violenţă înregistrată în perioada 30 aprilie-2 mai a urmat trendul descendent din ultimii patru ani, a mai menționat Dajbog, potrivit Agerpres



    Infracţionalitatea cu violenţă înregistrată în perioada 30 aprilie-2 mai a continuat trendul descendent al ultimilor patru ani. La fel s-a întâmplat şi în cazul accidentelor rutiere grave, numărul acestora fiind în scădere faţă de ultimii ani. Menţionez că pompierii şi echipajele SMURD au desfăşurat peste 4.000 de intervenţii, în peste 80% din cazuri fiind vorba despre acordarea asistenţei medicale de urgenţă, a mai menționat purtătorul de cuvânt al MAI.

  • Jurnal românesc – 04.01.2019

    Jurnal românesc – 04.01.2019

    Circa 2 milioane de persoane au tranzitat frontierele României, în perioada 21 decemebrie 2018 – 2 ianuarie 2019. Traficul a fost cu 13% mai intens decât într-o perioadă obişnuită. Cel mai tranzitat punct rutier de trecere a frontierei a fost cel de pe autostrada Nădlac-Arad, pe unde au trecut peste 262.000 de persoane din cele 727.000 care au tranzitat frontiera de vest. Poliţiştii de frontieră le recomandă călătorilor să folosească toate cele 11 puncte rutiere de trecere a graniţei din vestul României. În judeţul Arad sunt patru puncte auto de trecere a frontierei, la Nădlac pe DN7, la Nădlac pe autostradă, la Turnu şi Vărşand. În judeţul Timiş se poate trece pe la Cenad, în judeţul Bihor pe la Salonta, Borş, Valea lui Mihai şi Săcuieni, iar în Satu Mare pe la Urziceni şi Petea. Poliţia de Frontieră Română reaminteşte de existenţa unei aplicaţii on-line, disponibilă pe pagina de internet politiadefrontiera.ro, care prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a graniţei.



    Peste 166.000 de turişti români au ajuns de Revelion în staţiunile ţară, cu 4,5% mai mult decât în anul precedent, şi au cheltuit peste 187,5 milioane de lei – aproximativ 40 de milioane de euro – în creştere cu 8,5%, faţă de Revelionul anterior, conform datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc. 57.000 de turişti au preferat să-şi petreacă noaptea de Revelion la pensiuni, peste 28.000 în staţiunile balneare, 37.000 la munte, iar peste 42.000 de persoane au optat pentru hotelurile din marile oraşe ale României. Cele mai căutate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Straja, Călimăneşti, Felix şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş şi Bucovina. La polul opus doar 10.500 de turişti români au apelat la agenţiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate şi au cheltuit aproximativ 6,1 milioane de euro. Cei mai mulţi şi-au cumpărat pachete pentru destinaţii de schi şi sporturi de iarnă în Austria, Franţa, Italia şi Bulgaria.



    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate informează că asiguraţii pot folosi cardurile de sănătate încă doi ani după data înscrisă pe document, ca urmare a prelungirii de la 5 la 7 ani a valabilităţii acestora. “Asiguraţii pot folosi la toţi furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate cardurile de sănătate, iar furnizorilor respectivi le vor fi decontate serviciile astfel prestate către asiguraţi”, transmite CNAS. Instituţia oferă drept exemplu cardurile care au înscrisă data de expirare 31.01.2019, care vor fi valabile până la 31.01.2021. “Aceasta înseamnă că deţinătorul de card nu are nevoie de adeverinţă sau de alte modalităţi de a dovedi calitatea de asigurat al sistemului asigurărilor sociale de sănătate”, spune CNAS. Calitatea de asigurat poate fi verificată pe site-ul www.cnas.ro, în secţiunea “Servicii”, categoria “Verificare asigurat”.



    Primarii mai multor oraşe din Italia au anunţat că nu vor ţine cont de decretul privind siguranţa şi imigraţia emis de vice-premierul şi ministrul de interne, Matteo Salvini. Ei contestă, în primul rând, măsurile prin care migranţii fără permis de şedere nu pot primi rezidenţă. Potrivit edilului din Palermo, noile dispoziţii nu ţin cont de drepturile omului. Una dintre măsurile criticate este cea care stabileşte că permisul de şedere nu este suficient pentru ca un refugiat să obţină rezidenţa pe teritoriul italian, ceea ce presupune că extracomunitarii abia sosiţi în Italia nu pot să beneficieze de asistenţă medicală gratuită şi nici de serviciile unui centru de primire. De această măsură sunt afectaţi şi minorii neînsoţiţi, care au un permis eliberat pe motive umanitare, sau străinii care au un permis de şedere eliberat pentru motive de muncă. Într-o astfel de situaţie se află şi cetăţenii Republicii Moldova din Italia fără cetăţenie română, care în prezent din doi în doi ani sunt nevoiţi să-şi reînnoiască acest permis de şedere, transmite corespondentul Radio România.