Tag: traficanti

  • Retrospectiva săptămânii 06.10. – 12.10.2024

    Retrospectiva săptămânii 06.10. – 12.10.2024

    14 candidați pentru prezidențiale

    Biroul Electoral Central a anunţat, joi, lista finală a candidaţilor la alegerile prezidenţiale din acest an. În cursa pentru funcţia de președinte al României intră 10 candidaţi susținuți de formațiuni politice şi 4 independenţi. BEC a realizat, prin tragere la sorţi, ordinea în care aceştia vor apărea pe buletinele de vot în primul tur. Astfel, pe primul loc se va afla Elena Lasconi – Uniunea Salvaţi România, iar pe poziţia a doua se află George Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor. Poziţia a treia este ocupată de actualul premier, Marcel Ciolacu, din partea Partidului Social Democrat. Urmează Nicolae Ciucă – Partidul Naţional Liberal, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România și Mircea Geoană, candidat independent. Candidatura la preşedinţie a liderei partidului S.O.S. România, Diana Şoşoacă, a fost invalidată de judecătorii Curţii Constituţionale. În motivarea deciziei, aceștia au susţinut că, prin discursul său public, Diana Şoşoacă pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei şi îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale Statului. Aceasta a acuzat că decizia CCR a fost abuzivă. Primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 8 decembrie. Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale începe oficial pe 25 octombrie.

    Din nou despre Schengen

    Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre a fost, din nou, pe agenda miniştrilor europeni de Interne reuniţi, joi, la Luxemburg. Austria este singurul stat care încă se opune, însă ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, spune că discuţia este pe drumul cel bun. Prezent la consiliul JAI, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a reafirmat că România îndeplineşte toate criteriile de aderare. Cătălin Predoiu: TRACK “România este pregătită din toate punctele de vedere să adere la Schengen şi pe graniţa terestră. Am îndeplinit toate condiţiile, iar procesul de aderare pe graniţele aeriene a decurs foarte bine. Cifrele arată cât de mult am redus migraţia ilegală”. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, spune că aderarea României şi Bulgariei va fi din nou discutată la Consiliul din decembrie şi că, până atunci, se vor purta negocieri. “România şi Bulgaria au îndeplinit toate condiţiile şi au făcut chiar mai mult decât era necesar şi sunt foarte optimistă şi sper ca această decizie să fie luată cât mai curând, cât sunt eu în funcţie” – a transmis oficialul european.

    Pași importanți pentru apărarea României

    România va achiţiona patru radare de mare putere de la Statele Unite. Sistemul Sentinel e capabil să detecteze o gamă largă de obiecte aeriene şi va spori semnificativ capacitatea României de descurajare şi apărarea împotriva potenţialelor ameninţări. Radarele de ultimă generaţie vor completa capacităţile de apărare aeriană ale țării, îndeosebi în ceea ce priveşte detecţia timpurie a vehiculelor aeriene fără pilot, ameninţări care se manifestă în proximitatea frontierelor naţionale, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. De altfel, acesta s-a aflat, zilele trecute, în vizită în Balcanii de Vest, la debutul noii rotaţii a unei părţi importante a detaşamentelor de militari dislocate la Priştina, în Kosovo, şi la Sarajevo, în Bosnia şi Herţegovina. Preluarea comenzii misiunii EUFOR reprezintă o recunoaştere a profesionalismului şi dedicării militarilor români în această importantă misiune, a afirmat ministrul la Sarajevo, unde a avut o întrevedere cu echipele de comandă ale structurilor UE şi NATO şi o întâlnire cu militarii români care execută misiuni în Bosnia şi Herţegovina. Iar la Priștina, Angel Tîlvăr a dat asigurări că România este pregătită să îşi onoreze obligaţiile pentru menţinerea securităţii în Balcanii de Vest. S-a întâlnit cu echipa de comandă a operaţiunii NATO de menţinere a păcii KFOR, la care România are o contribuţie importantă şi cu militarii români aflaţi în misiune în acest teatru de operaţiuni. Tot în contextul securității în regiune, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a participat, miercuri, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Dubrovnik, eveniment în cadrul căruia statele participante au adoptat o Declaraţie comună consemnând ‘angajamentul colectiv de sprijin multidimensional pentru Ucraina’.

    Decizii luate la București

    Guvernul român a adoptat o hotărâre prin care permite importul de ouă şi de carne de pasăre din Ucraina, doar dacă acestea îndeplinesc standardele Uniunii Europene. Decizia vine în condiţiile în care crescătorii români de păsări au semnalat autorităților că pe piaţa internă au apărut produse avicole ieftine din țara vecină care nu îndeplineasc standardele UE. Executivul a adoptat și două măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli autohtoni afectaţi de secetă: compensaţii financiare şi suspendarea rambursării creditelor curente şi restante până în august 2025. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, Parlamentul României a înăsprit pedepsele pentru traficanţii de persoane, pe fondul creşterii incidenţei acestui fenomen. Astfel, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, un proiect de lege care prevede că determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane minore se va pedepsi cu închisoarea de la 7 la 15 ani. In plus, statul va acorda asistenţă juridică gratuită şi compensaţii financiare victimelor abuzurilor.


    Summit al patrimoniului cultural European la București

    Bucureştiul a găzduit, între 6 şi 8 octombrie, Summitul European al Patrimoniului Cultural, cel mai important eveniment dedicat conservării patrimoniului cultural din Uniunea Europeană, dar şi ceremonia de decernare a premiilor “Europa Nostra 2024”. Specialiştii din domeniu au discutat despre politicile de finanţare şi proiectele de restaurare şi protejare a patrimoniului. Cu această ocazie, 60 de organizații neguvernamentale și profesionale au semnat, în premieră, un memorandum pentru protejarea patrimoniului cultural din România. Documentul cuprinde cinci măsuri urgente pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi pentru valorificarea patrimoniului.

  • Măsuri împotriva traficanţilor

    Măsuri împotriva traficanţilor

    Senatul de la București a adoptat în plen, în unanimitate, o propunere legislativă de modificare a Codului penal care prevede o practică juridică similară pentru traficul de persoane şi proxenetismul realizat prin constrângere. Astfel, proxeneţii ar urma să fie pedepsiţi precum traficanţii de persoane, ca urmare nu vor mai putea să primească închisoare cu suspendare. În prezent, proxeneţii pot scăpa, în unele cazuri, de executarea pedepsei după gratii, dacă, de exemplu, victimele declară că nu au fost forţate să întreţină relaţii sexuale în schimbul unor sume de bani.

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul social-democrat Florin Manole şi cel liberal Cristian-Tudor Băcanu. Florin Manole a afirmat că toţi traficanţii de persoane trebuie să meargă la închisoare, fără excepţie. Potrivit expunerii de motive, combaterea traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru autorităţile române, ca urmare a impactului negativ asupra persoanelor traficate, a caracterului complex şi transfrontalier al acestui fenomen, a mobilităţii şi flexibilităţii grupărilor organizate, în paralel cu profesionalizarea infractorilor ce folosesc inclusiv noile tehnologii pentru atingerea scopului urmărit.

    Deputatul Florin Manole a afirmat că proiectul este necesar pentru că actualul Cod penal actual generează confuzie între trafic de persoane şi proxenetism în forma sa agravată, realizată prin constrângere. Acesta a adăugat că nu există în practică nicio diferenţă între cele două fapte, întrucât ambele se realizează prin constrângere, ambele reprezintă aceeaşi gravă atingere a drepturilor şi integrităţii victimelor.

    „În funcţie de încadrare, vinovaţii pot fi traşi la răspundere mai mult sau mai puţin aspru. Răspunderea trebuie să fie la fel de dură în ambele situaţiiˮ, a punctat deputatul social-democrat.

    Toate grupurile parlamentare au susţinut iniţiativa. Propunerea legislativă adoptată de Senat va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. La rândul său, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că asistenţa juridică devine gratuită pentru victimele mai multor infracţiuni, printre care se numără hărţuirea sexuală, pornografia infantilă, tortură, sclavie.

    Pe de altă parte, tabelul substanţelor psihoactive interzise în România a fost reactualizat recent. Pe lista stupefiantelor au mai fost adăugate 14 denumiri noi. Dintre acestea, 13 intră în categoria drogurilor de mare risc, iar unul – în categoria celor de risc. Specialiştii în domeniu au constatat că ultimele substanţe psihotrope lansate pe piaţă dau dependenţă chiar după prima folosire şi le recomandă părinţilor să fie foarte atenţi la comportamentul tinerilor. Campanii de prevenire a consumului de droguri şi de consiliere vor fi lansate în şcoli în perioada următoare.

  • România va avea un Registru al traficanților de droguri

    România va avea un Registru al traficanților de droguri

    România va avea un Registru al traficanților de droguri de la 1 ianuarie 2025, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede înfiinţarea acestuia. Proiectul a fost propus de liberali în septembrie 2023 și adoptat de Senatul de la București la finalul anului trecut, în calitate de prim for sesizat, iar luna trecută de Camera Deputaților, ca for decizional. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a explicat că acest Registru are un rol preventiv, iar Poliţia va putea, prin intermediul lui, să supravegheze şi să identifice în mod operativ traficanţii de droguri. În funcţie de pedeapsa pe care o primesc în instanţă, traficanţii de droguri vor fi înscrişi în Registru între 5 şi 20 de ani, perioadă în care Poliţia va putea şti unde există riscul ca persoana monitorizată să vândă din nou substanţe interzise, a precizat ministrul. Nu sunt înscrise în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor sunt minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată dispune acest lucru în mod expres în cadrul unui proces penal.

    Alina Gorghiu a adăugat că “Registrul naţional al traficanţilor de droguri este un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri”, un instrument util în lupta cu acest flagel. Potrivit ministrului, siguranţa cetăţenilor români, mai ales a tinerilor, este pe primul loc, iar combaterea fenomenului drogurilor rămâne o prioritate. În acest efort de eradicare a flagelului consumului de droguri şi a traficului de droguri, trebuie antrenate toate instituţiile cu atribuţii în prevenţie, în educaţie şi în combatere – declară și ministrul de Interne, Cătălin Predoiu. Potrivit acestuia, pe lângă efortul de combatere, la fel de important este şi efortul de prevenţie şi de educaţie. El a anunțat că statele lumii vor crea o coaliţie, la iniţiativa Statelor Unite, pentru a combate traficul de droguri care a devenit un fenomen global pentru că niciun stat nu poate lupta singur împotriva acestui flagel.

    De aceea, spune ministrul, este importantă cooperarea internaţională în ceea ce privește combaterea, fiind un efort pe termen lung. El a mai declarat că, anual, în lume, sunt produse de către crima organizată 80 de noi tipuri de droguri, iar Poliţia Română face eforturi de adaptare la tacticile şi strategiile noi folosite de crima organizată. Ministrul a dat asigurări că în România sunt lansate săptămânal acţiuni de combatere a traficului de droguri. Numai anul trecut s-a confiscat peste 1 tonă de droguri şi a fost făcută cea mai mare captură de comprimate Ecstasy din istoria structurilor antidrog din România, peste 230.000 de comprimate, a mai subliniat Predoiu. Registrul traficanților de droguri pe care România îl va avea de anul viitor va fi organizat de Ministerul de Interne şi ţinut de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.

  • Inițiative pentru recuperarea consumatorilor de droguri

    Inițiative pentru recuperarea consumatorilor de droguri

    Traficul de droguri a crescut constant în România, iar media de vârstă a consumatorilor de substanțe psihoactive scade alarmant. Rapoartele DIICOT arată că, în ultimul deceniu, cauzele de soluționat s-au triplat — de la circa 7.000 în urmă cu 10 ani la mai mult de 21.000 anul trecut. Numărul persoanelor arestate a crescut de 1,5 ori, iar cel al persoaneor judecate de 2,5 ori. În ceea ce privește vârsta consumatorilor, cifrele DIICOT din 2022 arată că aceasta a scăzut la 11 — 14 ani. Substanța cea mai frecvent consumată a fost canabis.



    Ministrul Justiţiei, liberala Alina Gorghiu, spunea, recent, că, în țară, sunt numeroși consumatori de droguri, după cum rezultă din statisticile Agenţiei Naţionale Antidrog, iar aceşti oameni nu pot fi băgaţi cu toţii la închisoare pentru consumul acestor substanţe, ci trebuie ajutaţi să scape de această problemă. Alina Gorghiu a arătat că procurorii DIICOT sunt copleşiţi, în prezent, de numărul foarte mare de dosare pe tematica droguri, însă cele mai multe dintre aceste dosare sunt pentru deţinerea de cantităţi mici, pentru consum propriu. Aceasta a adăugat că este vorba, în cele mai multe din aceste cazuri, de tineri şi, dacă nu au antecedente, se dispune de către procuror neînceperea urmăririi penale.



    Pe de altă parte, legislaţia nu poate impune ca aceşti tineri să fie evaluaţi şi consiliaţi de către specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog, iar cei mai mulţi dintre ei nici nu acceptă această evaluare, după cum a mai spus ministrul Justiţiei. Pentru prevenirea și combaterea substanțelor psihoactive, dar și pentru acordarea de asistență medicală, parlamentarii liberali au venit cu o serie de propuneri. Ei vor înfiinţarea a cel puţin opt centre regionale comunitare terapeutice, care să vină în sprijinul victimelor consumului de droguri, dar şi crearea unui registru naţional al traficanţilor, pe modelul registrului agresorilor sexuali.



    Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a precizat: Acest registru va reprezenta un mijloc de cunoaştere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni în sfera traficului ilicit de droguri, adică, am putea să ştim localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele droguri, mijlocul folosit. Aceste date pot fi transmise cu celeritate tuturor agenţilor de poliţie, altor organizaţii care aplică legea competentă locului de destinaţie. În opinia noastră reprezintă o soluţie în vederea asigurării prevenţiei recidiveiˮ.



    Tot în vederea combaterii consumului de droguri, Senatul, ca primă cameră sesizată, a respins o propunere legislativă care prevedea dezincriminarea deţinerii de canabis în limita a 3 grame pentru consum propriu. Propunerea viza înlocuirea sancţiunilor penale cu amendă contravenţională cuprinsă între 1.000 şi 3.000 de lei.

  • Urmărire penală faţă de ziarişti Sky News

    Urmărire penală faţă de ziarişti Sky News

    O
    găinărie jurnalistică s-a transformat într-un uriaş scandal judiciar cu
    rezonanaţă internaţională.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
    de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din România au început urmărirea penală,
    sub acuzaţia de comunicare de informaţii false, împotriva a trei membri ai
    echipei de la postul britanic de televiziune Sky News care-a realizat
    reportajul despre un presupus trafic de arme. Surse judiciare afirmă că
    procurorii vor cere audierea
    jurnaliştilor britanici, prin intermediul unei comisii rogatorii
    internaţionale.

    Unanim cotată drept o manipulare grosieră, pseudo-investigaţia
    reporterilor britanici ar putea afecta
    securitatea statului român – stipulează motivarea
    judecătorilor de la Curtea de Apel la decizia de vineri de arestare preventivă
    a cetăţenilor români protagonişti ai reportajului trucat şi a intermediarului
    afacerii. Trimişi după gratii pentru 30 de zile, aceştia din urmă sunt acuzaţi
    de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat,
    nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii
    false.

    Ancheta a relevat că, în realitate, aşa-zisa investigaţie
    jurnalistică nu era fundamentată pe fapte şi împrejurări reale, ci create din
    iniţiativa ziariştilor, care au prezentat ca veridice date şi informaţii false.
    Aceştia ar fi ştiut că protagoniştii scenetei din
    pădure nu erau traficanţi de arme, ci doar vânători, iar armele filmate erau
    deţinute legal. Mai mult, presupuşilor traficanţi li s-a cerut expres, pe
    31 iulie, când a fost filmat reportajul, să vorbească româneşte, deşi limba lor
    maternă e maghiara, şi să rostească replici dictate de jurnaliştii britanici.
    Pentru întrega prestaţie actoricească, ei ar fi primit, potrivit propriilor
    mărturisiri, două mii de euro.

    Întreaga poveste e cu atât mai deplorabilă cu
    cât Sky News era cotat drept o sursă de încredere, iar rigoarea jurnaliştilor
    britanici e mereu evocată cu respect de mai tânăra presă liberă din România.
    Reportajul a fost preluat de mass-media din alte ţări, iar faptele prezentate,
    susţin procurorii, au generat atât sentimente reprobatoare la adresa României,
    cât şi de insecuritate în rândul românilor.

    O
    ţară nu poate fi denigrată fără să existe dovezi
    – a
    avertizat premierul Dacian Cioloş, în timp ce ministrul Justiţiei, Raluca
    Prună, a declarat că statul român este obligat să reacţioneze.

    Deja cu spatele
    la zid, sub avalanşa de acuzaţii privind nerespectarea celor mai elementare
    norme deontologice, atât postul de televiziune Sky News, cât şi autorul
    reportajului, Stuart Ramsay, pretind în continuare că reportajul e real, dar
    relatări concordante din Londra susţin că nu-şi pot convinge nici măcar
    publicul captiv.

  • Angel Tîlvăr: traficul de persoane afectează românii de pretutindeni

    Angel Tîlvăr: traficul de persoane afectează românii de pretutindeni

    Angel Tîlvăr (PSD), coordonator al grupului de combatere a traficului de persoane din Camera Deputaților, a luat poziție după ce DIICOT a anihilat o rețea de traficanți.


    “Recentele dezvăluiri referitoare la destructurarea unei rețele de traficanți de persoane aduc în atenția noastră importanța pe care trebuie să o acordăm acestui flagel care afectează categorii de persoane vulnerabile. Traficul de persoane, asociat cu alte infracțiuni (trafic și consum de droguri, violență extremă, exploatare prin muncă, prostituție) trebuie să primească un răspuns ferm și adecvat din punct de vedere legislativ sau al aplicării legii.”, a transmis deputatul, conform Agerpres.



    Tîlvăr consideră că este nevoie și de acțiuni de informare cu privire la traficul de persoane: “Provocările care stau în fața construcției europene pot pune românii care trăiesc în afara granițelor țării în fața unor situații în care fie nu li se respectă drepturile, fie sunt exploatați prin muncă sau forțați să încalce legile țărilor în care se află la un moment dat. De aceea, pe lângă măsurile de natură legislativă sau de pedepsire a persoanelor care încalcă legea, este nevoie și de acțiuni de informare pentru românii din țară sau străinătate care pot cădea victime traficului de persoane.”



    Sursa: AGERPRES

  • Uniunea Europeană şi imigraţia ilegală

    Uniunea Europeană şi imigraţia ilegală

    Ar dori să ajungă la Liverpool sau la Manchester şi să-şi găsească de lucru ca electrician; apoi, să-şi aducă şi familia. Este povestea unui sudanez din regiunea Darfur, similară altor mii ale imigranţilor clandestini care încearcă să treacă din Franţa în Marea Britanie, prin tunelul de sub Canalul Mânecii. Supranumită noua jungla”, tabăra de la Calais, din nordul Hexagonului, este înţesată de oameni care, sosiţi pe Marea Mediterană în special din Africa de Nord, încearcă să se strecoare, cu orice risc, în Regatul Unit, în căutarea unei vieţi mai bune.



    Parisul şi Londra se declară hotărâte să colaboreze pentru a opri imigranţii, în viziunea celor două capitale rezolvarea acestei probleme fiind o prioritate absolută. Toate măsurile în acest sens — spun ele — transmit un semnal foarte clar: frontierele sunt sigure, iar călăuzele comit un act criminal aducând în Europa mii de refugiaţi. Situaţia nu priveşte, însă, doar Franţa şi Marea Britanie.


    O parte din cei ajunşi la Calais au acostat, anterior, în Italia sau Grecia. De aceea, din perspectiva Bruxelles-ului, rezolvarea stă la nivel european. Toate statele Uniunii Europene trebuie să combată reţelele de traficanţi care pun în pericol viaţa imigranţilor care vin din nordul Africii, dar să arate, în egală măsură, solidaritate privind relocarea acestora.



    De altfel, la finele lunii iulie, ţările europene au convenit să preia, provizoriu, puţin peste 32 de mii de imigranţi extracomunitari, România urmând să participe şi ea la efortul colectiv. Pe lângă imigraţia de natură economică, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, Iulian Chifu, remarcă, însă, şi alte paliere:


    « Un al doilea ţine de Statul Islamic şi de posibilitatea unor atacuri în Europa. Nu respingem o asemenea variantă! În momentul în care există o migraţie de natură economică, printre aceşti imigranţi se pot ascunde şi membri ai Statului Islamic, dar părerea mea este că acest tip de argumentaţie este foarte slabă şi că nu are nimic de-a face, de fapt, cu esenţa, ci e doar o motivaţie în plus pentru a combate într-o formă, hai să spunem radicală, imigraţia. Şi există cel de-al treilea fenomen, respectiv tranzitul jihadiştilor occidentali via Irak şi respectiv invers, către statele de reşedinţă. Aici este, probabil, elementul cel mai important pe care Uniunea Europeană l-a discutat în repetate rânduri şi care reprezintă o problemă de primă preocupare, pentru că el presupune un efort enorm pe zona de securitate pentru a supraveghea aceste migraţii şi modul în care aceşti jihadişti occidentali, care s-au pregătit în luptă în Statul Islamic, revin în statele de reşedinţă. Or, anumiţi jihadişti pot traversa România în drumul spre sau dinspre Siria sau Irak. »



    România face parte din coaliţia împotriva Statului Islamic, dar nu pare a fi o ţintă directă a acestuia — spunea, recent, ministrul de externe Bogdan Aurescu. Pe de altă parte, însă, nimeni nu îşi poate permite să ignore potenţialul fenomenului terorist, prin urmare Bucureştiul trebuie să ia toate măsurile de precauţie.