Tag: traficanti de persoane

  • Imigraţia, necesitatea unei abordări globale

    Imigraţia, necesitatea unei abordări globale

    Peste 350
    de mii de persoane şi-au riscat viaţa, în primele opt luni ale anului,
    încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, iar aproape
    2700 au murit în timpul acestor tentative, a precizat, în această săptămână,
    Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.

    Majoritatea imigranţilor ajung în
    Italia, pe vase care pleacă din Libia, şi în Grecia, de unde merg mai departe,
    prin Balcanii de Vest, către vestul Europei. O parte provin din ţări aflate în
    conflict, precum Siria şi Afganistan, şi au şanse mari să primească statut de
    refugiaţi. O altă parte încearcă să ajungă în Europa din motive economice, iar
    aceştia riscă să fie deportaţi în ţările de origine. Este tabloul mai mult
    decât îngrijorător al unei realităţi căreia decidenţii de la Bruxelles se văd
    nevoiţi să-i găsească o soluţie. O realitate care include drama sutelor de mii de oameni care riscă
    totul pentru a scăpa din zone de conflict sau pentru a trăi decent. O realitate
    care pune sub semnul întrebării aspecte ce ţin de spaţiul Schengen sau care a
    generat scenarii potrivit cărora acest aflux ar fi de fapt o invazie musulmană
    organizată spre inima Europei.

    Cert este că valul de imigranţi a pus pe jar
    ţările comunitare. Comisia
    Europeană a anunţat că va face noi propuneri pentru combaterea reţelelor de
    traficanţi de persoane şi pentru a rezolva problema relocării imigranţilor care
    primesc statut de refugiaţi, iar ţările membre ale UE care îi primesc vor putea
    accesa fonduri destinate acestora. Comisarul pentru politică regională, Corina
    Creţu: Eu sunt convinsă că toate statele membre vor prezenta o analiză
    foarte clară a modului în care sunt afectate de către acest val de migranţi,
    dar, sigur, statele membre trebuie să facă solicitări dacă au nevoie de bani
    europeni.

    Problema imigranţilor este
    şi una dintre principalele teme abordate în cadrul reuniunii anuale a diplomaţiei române,
    de la Bucureşti. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, este de părere că
    migraţia constituie o provocare care trebuie să contureze un răspuns solidar şi
    unitar: Cred că trebuie să găsim soluţii pentru tratarea problemei
    migraţiei la sursa acesteia, inclusiv în ţările de origine. Nu este suficient
    doar să luăm măsuri de genul împărţirii de cote pentru fiecare stat european.
    Aici, sigur, dezbaterea este deschisă. Este important să tratăm sursa
    problemelor, instabilitatea care există la nivelul vecinătăţii sudice,
    combaterea terorismului, combaterea problemelor legate de statalitatea, să
    spunem, slabă a unora dintre actorii din această regiune. Sunt provocări care
    trebuie să îşi găsească răspuns în cadrul diverselor iniţiative şi acţiuni de
    la nivelul UE.

    Numărul migranţilor ce aleg să
    tranziteze România în drumul lor spre vestul Europei ar putea creşte sensibil,
    dar e puţin probabil ca România să devină ţară principală de destinaţie,
    apreciază, pe de altă parte, Mircea Mocanu, şeful biroului Organizaţiei
    Internaţionale pentru Migraţie la Bucureşti.

  • Jurnal românesc – 19.03.2015

    Jurnal românesc – 19.03.2015

    România va oferi tot sprijinul necesar pentru racordarea ireversibilă a Republicii Moldova la Europa, a declarat ministrul de externe, Bogdan Aurescu, într-un interviu acordat ziarului Timpul de la Chişinău. Referitor la Politica Europeană de Vecinătate, în curs de ajustare la Bruxelles, Aurescu a afirmat că România participă activ la acest proces şi va urmări ca Republica Moldova să beneficieze de evoluţiile pozitive. El a subliniat că summitul din mai de la Riga al Parteneriatului Estic trebuie să constituie o oportunitate de a reconfirma susţinerea UE pentru ţările membre ale acestei platforme de cooperare, inclusiv pentru Rep. Moldova – partenerul cel mai avansat. Legat de situaţia de criză din Ucraina vecină, Aurescu a afirmat că aceasta este îngrijorătoare nu numai pentru România, ci pentru întreaga comunitate internaţională, pentru că aduce în prim plan încălcarea flagrantă a normelor de drept internaţional.



    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că instituţionalizarea copiilor abandonaţi din Romania este o soluţie care trebuie depăşită, arătând că este nevoie să se treacă la integrarea acestora în familie şi comunitate, la oferirea de servicii sociale diverse şi personalizate. El şi-a exprimat dorinţa ca, până la finalul mandatului său, în România să existe pentru toţi copiii alternative la vechile centre de plasament, iar cei care ies din sistemul de protecţie să aibă şanse de a se realiza în viaţă. Seful statului a participat la Ateneul român la un eveniment al organizaţiei Hope & Homes for Children România.



    România rămâne, alături de Bulgaria, una dintre principalele surse din Europa pentru traficanţii de persoane – arată un raport lansat miercuri de Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Documentul relevă că deşi în ultimii ani numărul victimelor adulte a scăzut semnificativ, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre minori – exploatarea copiilor pentru cerşit rămânând un fenomen răspândit. Autorii raportului susţin că autorităţile de la Bucureşti trebuie să stabilească priorităţile în ceea ce priveşte alocarea resurselor pentru combaterea traficului cu minori. De asemenea, este necesar un plan de acţiune pentru reducerea cerşitului cu şi de către minori, dar şi monitorizarea celor aflaţi în situaţii vulnerabile pentru a preveni riscul de a fi traficaţi şi exploataţi.



    Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a votat, miercuri, cu o largă majoritate, Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Dacă aceasta va fi promulgată de şeful statului, campaniile electorale vor fi finanţate exclusiv de la bugetul de stat, existând şi posibilitatea ca partidele să poată împrumuta bani de la persoanele fizice şi juridice, dar numai prin acte autentificate notarial. Este, totodată, interzisă distribuirea de bunuri cu însemne electorale, iar donaţiile în bani cu o valoare mai mare de zece salarii de bază minime pe ţară se pot face numai prin conturi bancare.



    Guvernul a discutat miercuri, în primă lectură, un proiect de lege referitor la conversia creditelor din valută în lei. Beneficiari ar urma sa fie românii care au restanţe la plată mai mici de 60 de zile şi venitul net maxim de 3 mii de lei. În plus, este vorba de acele credite care au crescut cu peste 50% de la data contractării. După aplicarea conversiei, băncile vor face o reducere de 15%, iar statul va oferi garanţii în valoare de 50% în limita unui plafon de 1 miliard de lei. Proiectul de lege vine după ce aprecierea puternică a francului eleveţian a dus la proteste ale creditorilor, în mai multe oraşe din ţară.