Tag: Traian Bădulescu

  • Iarna, pe litoralul românesc al Mării Negre

    Iarna, pe litoralul românesc al Mării Negre


    Litoralul românesc al Mării Negre este o zonă ce poate atrage indiferent de sezon. Chiar dacă turiştii care aleg această destinaţie nu se pot bucura de aceleaşi tentaţii ca vara, marea crează peisaje ce taie răsuflarea, la temperaturi negative, devenind sursă de inspiraţie pentru fotografii iubitori ai naturii. Marea este înghețată la țărm, iar în larg ies aburi din apă, pe fondul diferențelor de temperatură, astfel încât apa mării pare că fierbe.



    Stabilopozii de pe diguri sunt acoperiți cu perdele de gheață, iar balustradele falezelor sunt împodobite de țurțuri cristalini. În golfuri, apa mării poate îngheța la mal. Lacurile sunt deja înțepenite, prinzând în chingi ambarcațiunile trase la mal. Promenada Cazinoului din Constanța atrage localnicii și turiștii aproape ca vara. Iar în Portul turistic Tomis, la adăpost de vântul de pe litoral, mii de păsări se odihnesc pe luciul îngheţat al apei.



    Traian Bădulescu, operator de turism, ne-a spus cu ce atrage litoralul iarna:


    “Şi în acest an continuă tradiţia românilor de a-şi petrece sărbătorile de iarnă pe litoralul românesc, chiar dacă vorbim de câteva mii de turişti. Ca o noutate din ce în ce mai mulţi turişti aleg şi Crăciunul pe litoral, nu doar Revelionul. Care sunt avantajele? Tarifele sunt ceva mai accesibile decât cele din staţiunile montane, pentru că vorbim de extrasezon în cazul litoralului. Dar, în acelaşi timp, în această perioadă sunt deschise hotelurile de 4 şi 5 stele, cu încălzire centrală, care pot fi deschise tot timpul anului, vorbim de cină festivă, artişti cunoscuţi invitaţi, fireşte, plus că multe hoteluri au şi centre de wellness şi SPA. În plus, reprezintă o experienţă inedită, să îţi petreci sărbătorile de iarnă la malul mării.


    Chiar şi pentru litoral este o creştere faţă de anul trecut, potrivit mai multor touroperatori, cu circa 15% la nivelul rezervărilor pentru litoral. Tradiţia este mai veche, mulţi români merg de Revelion şi pe litoralul vecin, cel bulgăresc, dar din fericire, creşte şi litoralul românesc. Ca o paranteză, chiar pe partea de rezervări early-booking, în perioada toamnei, între octombrie şi decembrie, numărul de rezervări a crescut pentru sezonul viitor, 2024, cu 15%.”



    Iată semne bune şi pentru sezonul viitor estival!


    Dar până atunci, după o plimbare în bătaia aspră a vântului iernii, nimic nu se potriveşte mai bine decât un popas în vreunul din centre SPA de aici, care valorifică tradiţiile locale. Se găsesc astfel, centre care propun ritualuri în cadrul unui hamam tradiţional turcesc, eventual cu o exfoliere cu germeni de grâu, zahăr brun şi apă de rozmarin, posibil urmată de o împachetare cu pulbere din sâmbure de struguri şi în final un masaj de stretching. Sarea de mare, uleiurile de masaj şi măştile pe bază de argilă conferă celor ce le încearcă beneficii atât la nivel fizic, cât şi spiritual.



    Staţiunile Mamaia, Eforie Nord şi Jupiter oferă pachete turistice pentru cei care doresc să petreacă un sejur extra+sezon la malul mării.




  • Litoralul românesc al Mării Negre

    Litoralul românesc al Mării Negre

    În mod tradiţional, la 1 mai se deschide
    sezonul turistic pe litoralul românesc al Mării Nerge. Astfel, vă invităm să vă
    îndreptaţi atenţia asupra uneia dintre cele mai populare destinaţii turistice
    din ţară. Majoritatea turiștilor pot ajunge în câteva ore cu automobilul
    personal, cu trenul sau cu autocarul pe litoralul românesc, pornind din oricare
    dintre zonele ţării. În plus, la Constanţa există aeroport internaţional, care
    face staţiunile litorale uşor accesibile.Litoralul românesc are plaje largi, cu
    amenajare zilnică, cu șezlonguri, umbrele şi beach bar-uri. Merită menţionat că
    în România există deja 4 plaje care dețin standardul Blue Flag: două din
    Năvodari, una din Mamaia și una din Eforie.

    Traian Bădulescu, consultant în
    turism, a subliniat câteva dintre atuurile litoralului nostru: Litoralul românesc oferă de la
    an la an multe surprize. De exemplu, puţini ştiu că baza hotelieră este
    reabilitată sau complet renovată. Şi au fost construite multe hoteluri de la
    zero, în ultimii zece ani. Ofertele tip early booking, înscrieri timpurii, s-au
    prelungit până la 31 mai, ţinând cont de contextul actual, deci este o veste
    foarte bună pentru cei care vor reduceri, de până la 20%. Iar tarifele sunt
    pentru toate buzunarele. De exemplu, în extra-sezon, în iunie sau în
    septembrie, un turist poate să stea şi cu un 400-500 de lei de persoană, la un
    hotel de 3 stele, în sudul litoralului. Bineînţeles se poate ajunge şi la
    tarife mult mai mari în Mamaia Nord-Năvodari. Litoralul românesc are peste 30
    de hoteluri All inclusive, pentru că şi acest tip de cazare este solicitat. Şi
    ce contează foarte mult: în sfârşit a redevenit capitala distracţiei, după doi
    ani de restricţii, toate cluburile s-au redeschis, nu mai există limită de ore
    sau de număr de participanţi şi sunt din nou din ce în ce mai multe
    festivaluri. Litoralul românesc este recunoscut ca un litoral al evenimentelor,
    al festivalurilor.


    Dincolo de cluburile care au început să se
    extindă și în sudul litoralului, există diverse posibilităţi de distracţie.
    Spre exemplu, atât în Mamaia, cât și în sudul Litoralului se află parcuri
    acvatice, iar la Neptun există un parc de aventură. Delfinariul din Constanța
    este, în continuare, o atracție unică. Portul turistic din Constanța și faleza
    cazinoului constituie una dintre principalele zone de relaxare și promenadă de
    aici.


    Pe întreg litoralul există nenumărate
    restaurante cu specific românesc, turcesc, grecesc, mediteranean etc. și
    nenumăratele pescării atrag din ce în ce mai mulți turiști.


    Alte variante de relaxare sunt plimbările
    cu barca din porturile nautice din Constanța, Eforie, Mangalia și Limanu.
    Pentru adrenalină, există sporturile nautice, scuter, caiac, surf, cursuri de
    pilotare a avioanelor uşoare, precum şi de scufundări. De asemenea,
    nenumăratele crame dobrogene care s-au dezvoltat în ultimii ani – multe dintre
    ele, branduri noi – oferă degustări și programe de divertisment.


  • Märkte und Messen: teils virtuell, teils Freiluftveranstaltungen

    Märkte und Messen: teils virtuell, teils Freiluftveranstaltungen

    Die Pandemie verhindert uns, unsere Wohnungen allzu lange zu verlassen. Konzerte, Theateraufführungen, Einkäufe — alles wird in Online-Medien verschoben. Demnach mussten auch die schon traditionellen Märkte und Messen einen Ausweg finden. Alljährliche stattfindende Veranstaltungen wie z.B. die Tourismusmesse zogen ins Online-Umfeld um. Der traditionelle Frühlingsmarkt folgte allerdings nicht diesem Trend. Wie jedes Jahr haben die Kunden auch heuer die Möglichkeit, Märzchen (Frühlingsamuletten) und andere für den Frühlingsanfang typische Erzeugnisse, direkt am Markt zu erwerben. Allerdings unter Berücksichtigung manch zusätzlicher Hygiene- und Abstandsregeln.



    Traian Bădulescu ist Reiseberater. Er erzählte uns mehr über die diesjährige Online-Tourismusmesse:



    Die Tourismusmesse fand heuer zum aller ersten Mal online statt. Es war eine gro‎ße Herausforderung für die Veranstalter, die sich stark angestrengt haben, damit alles passt. Leider beteiligten sich nur wenige Reiseveranstalter daran. Die Plattform hat auf jeden Fall gut funktioniert, sie war durch eine gute Software unterstützt. An der diesjährigen Tourismusmesse beteiligten sich sowohl rumänische wie auch ausländische Reiseveranstalter, Unternehmen, Tourismusvereine und Organisationen. Wir wünschen uns alle, uns endlich direkt zu treffen. Die Pandemie verhinderte leider die tatsächliche Veranstaltung der Tourismusmesse, also mussten wir alles ins Virtuelle versetzen. Die meisten Messen in der Welt wurden dieses Jahr online organisiert, sogar World Travel Market in London. Und auch die Business-Tourismusmesse in Barcelona. Die virtuelle Dimension hat ihre Stärken gezeigt und ich glaube, wir sollten auch künftig einige virtuelle Komponenten bewahren. Also auch dann, wenn die Tourismusmesse wieder mit physischer Anwesenheit stattfinden wird. Rumänien kann und sollte auch online gefördert werden. Es ist schwierig, sämtliche bedeutende Reiseveranstalter nach Rumänien zu bringen. Doch das Online-Umfeld ermöglicht das. Ich würde auch künftig mehrere Business-Treffen online organisieren. Die virtuelle Dimension soll meiner Meinung nach ab jetzt nicht mehr vernachlässigt werden. Auch wenn sie künftig nicht mehr so stark betont werden soll. Ich hoffe, die Tourismusmesse Rumäniens wird bald wieder ihren Platz auf dem Romexpo-Ausstellungsgelände einnehmen. Doch wie gesagt darf Rumänien ab jetzt auf die Online-Komponente nicht mehr verzichten, weil sie das Land dadurch viel sichtbarer im Ausland wird.“



    Auch die beliebteste Buchmesse in Rumänien, Gaudeamus, findet heuer online statt. Die im Monat März stattfindende Buchmesse wird schon zum zweiten Mal in diesem Format veranstaltet. Der Frühlingsmarkt allerdings nicht. Die dem Märzchen gewidmete Veranstaltung findet nach wie vor live statt. Lila Passima, die Leiterin der Abteilung für Museale Ausbildung des Rumänischen Bauernmuseums, erklärte uns, warum eine derartige Tradition nicht gebrochen werden kann. Sie erzählte uns mehr über den sogenannten Märzchenmarkt:



    Ich will Ihnen zwei wesentliche Gründe nennen. Städtische Traditionen sind genauso wichtig wie ländliche Traditionen geworden. Wir veranstalten seit 15 Jahren den Märzchenmarkt. Die Veranstaltung kündigt die Ankunft des Frühlings an. Und sie hat immer im Hof des Bauernmuseum stattgefunden. Es ist ein alter Brauch und weist auf einen neuen Beginn und nach dem alten Kalender auf die Ankunft eines neuen Jahres hin. Wir feiern hierzulande mehrere Feste, die die Ankunft des Frühling preisen: Baba Dochia, Dragobete sind nur einige Beispiel davon. Der von uns veranstaltete Frühlingsmarkt ist ein Kulturakt. Die Märzchen sind ein Symbol für Gesundheit und Glück, sie greifen auf eine lange Tradition zurück. Als die Tradition auf die Städte übertragen wurde, änderte sie sich einigerma‎ßen. In den Städten wurde das Märzchen in ein Souvenir verwandelt.“



    Lila Passima machte uns auf die Werbungen in der Zwischenkriegszeit aufmerksam, die raffinierte Märzchen für elegante Damen“ versprachen. Mit Bezug auf die Gegenwart sagte unsere Gesprächspartnerin Folgendes:



    Wir treten auch dieses Jahr der Pandemie mit viel Humor und Kreativität entgegen. Deshalb forderten wir die Teilnehmer auf, das gleiche reiche Angebot wie jedes Jahr anzubieten. Unsere Gäste werden hier sowohl spielerische Mignon-Märzchen finden, als auch elegante Keramik-Märzchen oder sogar goldbeschichtete Märzchen kaufen können. Durch die eingeführten Restriktionen sahen wir uns gezwungen, die Teilnehmerzahl zu reduzieren. Die Teilnehmer, die mitmachen, wollen aber nicht aufgeben und treten der Pandemie mit viel Humor, Kreativität und künstlerischer Hochwertigkeit entgegen.“



    Der Frühlingsmarkt werde jedes Jahr von sehr vielen Gästen besucht, wei‎ß Lila Passima:



    Jedes Jahr besuchen mehr als 10.000 Kunden den Frühlingsmarkt. Dieses Jahr beteiligt sich an unserer Veranstaltung auch eine Gruppe von Schauspielern, Mitglieder des Vereins Griviţa 53, geleitet von Chris Simion. Sie haben sich eine Kampagne ausgedacht, nämlich »Ein Märzchen fürs Theater«. Es ist eine sehr gute Initiative zur Unterstützung des unabhängigen Theaters, das eine durchaus schwierige Zeit durchmacht. Es ist eine willkommene Initiative, von der wir nur hoffen können, dass sie gut ankommen wird.“



    Obwohl die Teilnahme eingeschränkt wurde, lässt uns der unmittelbar erlebte Frühlingsmarkt hoffen, dass wir irgendwann einmal wieder so leben werden, wie wir es einst taten.

  • Le delta du Danube

    Le delta du Danube

    Nous vous proposons aujourd’hui une visite au delta du Danube, un paradis naturel, situé dans la partie est de la Roumanie, à l’embouchure du fleuve en mer Noire, au bout de son cheminement de 2860 km depuis sa source en Forêt Noire d’Allemagne. Qu’ils viennent pour se détendre, pour observer les oiseaux, pour la pêche ou, dans une moindre mesure, pour la chasse, le delta du Danube enchante les visiteurs en toute saison.



    Traian Bădulescu, voyagiste, parle du delta du Danube : « Le delta du Danube est une des destinations uniques, tant de la Roumanie que de l’Europe et du monde, en fait. C’est le plus grand delta et le mieux conservé de l’UE et il attire tant les Roumains que les étrangers. Il y a eu des années où la moitié des touristes étaient étrangers. La côte roumaine n’attire pas beaucoup d’étrangers, mais le delta, si. En plus, le delta est une aire protégée figurant au patrimoine de l’UNESCO depuis 1991. Outre le fait d’être une destination naturelle et anthropique de haut niveau, parce que nous avons là aussi beaucoup de communautés de Russes lipovènes, d’Ukrainiens et de Roumains, nous avons les paysages naturels mirifiques et une grande diversité de flore et de faune, sans oublier la gastronomie du delta, qui est unique. »



    Effectivement, le delta peut même être goûté… et dégusté en même temps. Et cette année, l’UNESCO a sélectionné la recette de la saramura de poisson du delta du Danube aux côtés de dix autres recettes traditionnelles du monde entier pour les présenter à la Journée mondiale de la Biodiversité. La célébration consistait à offrir des repas respectueux de la vie et qui mettent en exergue les pratiques culturelles et agricoles des Réserves de la Biosphère du monde entier. La recette a respecté le modèle original, et le plat a été réalisé avec des ingrédients naturels.



    Traian Bădulescu nous a recommandé ce plat délicieux : « C’est un produit unique comme on n’en trouve qu’en Roumanie. Et plus nous avons de produits enregistrés, et mieux c’est. Parce que la Roumanie doit avoir un label national, mais les petits labels que nous pouvons mettre en avant comptent pour beaucoup. Au delta, on prépare une multitude de mets à base de poisson et il y a des dizaines, peut-être même des milliers de plats ; la saramura de poisson est un de ces plats de résistance avec lesquels les Roumains sont familiarisés. Beaucoup d’étrangers en ont mangé en Roumanie pour la première fois et en ont gardé un bon souvenir. »



    Grillée à feu vif avec du piment fort et du gros sel, servie avec un bon vin de la région, la saramura de poisson est déclarée par l’UNESCO représentative pour le delta du Danube. D’autres tentations gastronomiques de l’endroit sont la soupe de poisson façon traditionnelle, préparée dans un chaudron et relevée au vinaigre, avec le poisson servi à côté, et ses légumes, le tarama d’œufs de brochet, des boulettes de poisson ou différents autres plats à base de poisson, certains préparés même devant les touristes.



    Pour une visite taillée sur mesure au delta du Danube, contactez votre voyagiste. Les hébergements sont très variés, allant des pensions, pour ceux qui souhaitent une expérience à part dans des villages archaïques aux hôtels tout court ou aux hôtels flottants. Le delta du Danube vous attend ! (Trad. : Ligia Mihaiescu)

  • „Planetarisch“: Science-Fiction-Literaturkreis neugegründet

    „Planetarisch“: Science-Fiction-Literaturkreis neugegründet

    Der Literaturkreis Planetar“ wurde 1992 gegründet und war ein wichtiges Sprungbrett für rumänische Science-Fiction-Autoren. Mehr als 10 Jahre versammelte der Schriftsteller Constantin Pavel jede Woche eine Handvoll Wissenschafts- und Sci-Fi-Enthusiasten wie Traian Bădulescu, Codru Păun, Răzvan Varlan, Andrei Ionescu, Cătălin Ştefan, Liviu Surugiu u.a.m. Es war ein Ort, der eine gro‎ße Anzahl von Schriftstellern, Wissenschaftlern, Journalisten und Grafikern beeinflusste. Diese erlangen später Anerkennung in ihren jeweiligen Tätigkeitsbereichen.



    Nachdem sie ihre eigenen Wege gingen und Erfolg ernteten, überlegten sie, den Planetarischen Literaturkreis wiederzueröffnen. Denn auch neue, junge Talente sollten die Möglichkeit haben, ihre Leidenschaft weiterzuentwickeln. Bei der Auftaktveranstaltung baten wir den Gründer Constantin Pavel, uns ein paar Details über seine Geschichte zu erzählen:



    Wir wollten einen literarischen Kreis gründen. Doch es war durchaus nicht einfach. Schlie‎ßlich fand ich Unterstützung bei einem Geschichtslehrer an unserem damaligen Gymnasium. Ich stellte überall Flyer auf, wir leiteten die Nachricht über die Gründung an unsere Freunde weiter. Und unsere Freunde kamen. Es war ein ziemlich kleines Klassenzimmer. Ich trug einen blauen Anzug, ein Hemd und eine Krawatte, hatte auch eine schicke Aktentasche dabei. Und die Kinder liebten es. Die Gruppe bildete sich sofort.“




    Die Gruppe traf sich an verschiedenen Orten, unter anderem in einer Sportarena im Bukarester Stadtviertel Giuleşti. Constantin Pavel erzählte uns, wie sich das alles entwickelte:



    Am Ende landeten wir, mit Unterstützung des Astronomen Harald Alexandrescu, dem Direktor des Astronomischen Observatoriums, im Bukarester Observatorium »Admiral Vasile Urseanu«. Dort blühte der literarische Kreis auf, wir hatten zwei wunderbare Jahre und sechs oder sieben weitere, bis er verblasste, aber während dieser Zeit nahm das 60 oder 70 Mann starke Team an den meisten Sci-Fi-Veranstaltungen im Land teil, und »Planetar« machte sich einen Namen.“




    Constantin Pavel erzählte uns auch, wie sich der Name für den Literaturkreis aus einer verspielten Idee wie von selbst kam:



    Ich hatte die Idee, mit Legosteinen zu spielen. Ich bekam das Set von einem Onkel, der Pilot war. Es war ein Lego-Set mit Astronauten. Sie hatten eine Flagge, und auf der Flagge hatten sie ihr Logo, einen Planeten und ein Pfeil, der den Weg eines Schiffes darstellte, das den Planeten verlie‎ß. So kam ich auf die Idee, einen literarischen Kreis namens »Planetar« (dt. »Planetarisch«) zu gründen. Das Leben hat uns alle in verschiedene Richtungen geführt, aber ich war sehr glücklich, dass einige au‎ßergewöhnliche Menschen von dort gro‎ß hinausschossen in ihrer Karriere als Schriftsteller. Was wir weiterhin tun werden, wird sich ein wenig von dem unterscheiden, was wir im alten Literaturkreis getan haben, aber es geht in die gleiche Richtung. Es wird ein Zentrum sein, in dem wir jeweils einen Satelliten übernehmen können. Wir planen, in verschiedenen Schulen Kreise zu eröffnen. Ich denke, die Leute sind gespannt darauf.“




    Traian Bădulescu war 15 Jahre alt, als er in den Kreis kam, der ihm half, sich zu entfalten:



    Ich bin sehr froh, dass wir den Literaturkreis neugegründet haben. Als wir uns 1992 zum ersten Mal trafen, waren wir keine 20 Jahre alt. Es war eine Zeit, in der sich die Menschen häufiger trafen, vor der Internet-Ära, vor den Mobiltelefonen. Es war sehr interessant, doch ich glaube nicht, dass wir zu dem Zeitpunkt die Bedeutung des ganzen Vorhabens begriffen. »Planetar« hat mein Leben verändert. Es ging nicht nur um Science Fiction, es ging auch um Avantgarde. Es hat uns allen im Leben sehr geholfen. Ich erinnere mich, dass ich 1991 mit einem Kollegen in den Bukarester Veranstaltungssaal »Dalles« gegangen bin, wo Mihai Bădescu und Alexandru Mironov jeden Sonntag einen Sci-Fi-Film zeigten und dann darüber diskutierten. Das war wirklich interessant. Ich habe zu Beginn mit dem Schreiben nur geflirtet, aber danach habe ich angefangen, ernsthaft zu schreiben. Irgendwann hatten wir zweimal pro Woche Sitzungen, und wir dachten, es sei unsere Pflicht, für jede Sitzung etwas zu schreiben. Wir waren die Kritiker des jeweils anderen und wir schrieben viel.“




    Ein weiterer Name, der unter den Mitgliedern des Literaturkreises herausragte, war Liviu Surugiu, dessen Debüt in der Science-Fiction-Literatur 1994 stattfand. Er erhielt zahlreiche Auszeichnungen. Sein jüngstes veröffentlichtes Werk, Pulsar“, verkaufte sich bis 2017 über 6.000 Mal. Er erzählte uns von dem Kreis:



    Ich blicke mutig in die Zukunft, wir haben viel Zeit, um von jetzt »lang und in Frieden« zu leben. Wir sollten die Bedürfnisse derjenigen ermitteln, die beitreten wollen, die wir anziehen wollen. Ich liebe Assoziationen. Wenn ich den Buchstaben A sehe, denke ich an das Bild in der Fibel, das ein Tier abbildete, dessen Namen mit dem Buchstaben A begann. Wenn ich ein B sehe, denke ich an einen Ballon. Wenn ich an den Literaturkreis »Planetar« denke, denke ich nicht zuerst an den Verlag, auch wenn er eine Vormachtstellung in der Veröffentlichung der einschlägigen Literatur hat. Ich denke an die Satelliten-Literaturkreise, die wir erschaffen werden.“




    Der literarische Kreis wird Zugriff zur Bibliothek Ion Hobană“ haben. Die Bibliothek ist eine Stiftung des gleichnamigen berühmten Science-Fiction-Autors und eine Quelle seltener Fachbücher, die allen Mitgliedern zur Verfügung stehen werden.

  • Portretul turistului român în 2015

    Portretul turistului român în 2015

    În ultimii 10 ani, din 2004 până în 2014, chiar şi 2015, economia şi societatea românească au trecut prin schimbări fundamentale. Aderarea la UE, criza economică, dar şi ieşirea din criză au influenţat România nu doar la nivel macro, ci şi la nivelul micro al alegerilor şi obiceiurile individuale. De pildă, un studiu recent realizat de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism evidenţiază faptul că în ultimii ani, românii au început să călătorească din ce în ce mai des, cei cu venituri mici şi seniorii aflându-se în fruntea acestui trend. Adrian Voican, preşedintele comisiei de marketing a Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, ne descrie principalele schimbări care au apărut în ultimii zece ani. Cel mai interesant lucru mi se pare faptul că a scăzut la jumătate numărul românilor care nu pleacă în vacanţă. Dacă acum 10 ani, 44% dintre români declarau că nu pleacă în nici o vacanţă, în 2014 nu au fost în vacanţă doar 22%. Jumătate din cei care nu plecau deloc în vacanţe au devenit consumatori de vacanţe. Apoi, putem să spunem că românii îşi fac vacanţele în ţară, în proporţie de 50%, aşa cum se întâmpla de altfel şi în urmă cu 10 ani. Ce s-a modificat? A crescut de trei ori numărul românilor care-şi petrec concediul în străinătate. Acum 10 ani cota lor era foarte mică, sub 10% plecau atunci în străinătate. Azi în jur de 24%-25% dintre români se duc în vacanţă, în alte ţări.

    Cauzele acestei evoluţii ţin nu doar de modificarea condiţiilor economice ale românilor, ci şi de diversificarea ofertelor turistice, de scăderea unor preţuri, dar şi de schimbarea mentalităţilor. Adrian Voican: Turismul a devenit mai accesibil, mai popular. Acum 10 ani, turismul era o chestiune ce ţinea mai mult de lux sau de conjunctură – unii angajaţi primeau un ajutor de la întreprindere pentru a pleca în vacanţă -, iar pensionarii sau seniorii nu plecau deloc de acasă. Aceste lucruri s-au modificat. Atunci o treime din cei care plecau în vacanţă, alegeau o cazare de două stele. Astăzi, numai 15% mai aleg două stele, dar a crescut categoria de patru şi cinci stele. Acum 10 ani doar 11% dintre turişti aveai venituri de 1000 de lei sau alocau vacanţei un buget de 1000 de lei. Pe atunci dacă aveau venituri modeste nu plecai în vacanţă. Astăzi chiar cei alocă 1000 de lei – considerat un venit modest în 2014 – pentru o vacanţă pleacă în proporţie de 34%. De ce se întâmplă asta? A apărut şi sistemul de înscrieri timpurii care aduce reduceri substanţiale de preţuri. Vacanţa nu mai e un lux, ci a devenit o necesitate, un obicei de consum. Vacanţa face parte din coşul obişnuit de cheltuieli chiar şi al unei familii cu venituri modeste.

    Dar unde se duc, cu predilecţie, aceşti turişti? Despre destinaţiile din România preferate de români, ne vorbeşte acum Traian Bădulescu, consultant în turism. În ţară, principalele destinaţii sunt, în primul rând, litoralul românesc al Mării Negre. Majoritatea turiştilor pleacă în concediu în perioada verii şi aşa s-a ajuns ca pe litoral să vină peste 2 milioane de români fie pentru weekend, fie pentru sejururi de 6-7 nopţi. Apoi este foarte căutat şi turismul balnear, foarte căutate fiind staţiunile balneare de pe tot cuprinsul ţării, iar în ultimii ani, a început şi Delta Dunării să fie din ce în ce mai căutată, prin agenţiile de turism. Nu omitem nici turismul montan, care întotdeauna a constituit o preferinţă a românilor. Există, evident, şi turismul rural, dar românii merg mai puţin la pensiunile rurale prin agenţiile de turism. Cu toate acestea, ei aleg aceste pensiuni din ce în ce mai mult. Este adevărat că şi turismul de aventură şi de explorare se dezvoltă de la an la an. Există şi agenţii de turism specializate pe turism montan şi de aventură. Sunt şi cluburi de turism care organizează expediţii în ţară şi în străinătate. Segmentul călătorului sau al exploratorului este în creştere.

    După cum era de aşteptat, mijlocul de transport preferat pentru deplasări în străinătate a devenit avionul, deşi acum 10 ani, cei mai mulţi români mergeau cu autocarul. Azi 55% dintre turişti merg cu avionul în timp ce acum 10 ani, doar 21% preferau acest mijloc de transport. Dar unde se duc românii cu avionul în străinătate, aflăm tot de la Traian Bădulescu: În ceea ce priveşte turismul extern vorbim despre destinaţii estivale de vară, majoritatea românilor aleg Grecia, care la ora actuală este destinaţia numărul unu a turiştilor din ţara noastră. Pe următoarele locuri sunt Turcia şi Bulgaria, dar şi alte destinaţii din bazinul mediteranean precum Spania, Italia şi Malta. Acestea sunt preferinţele românilor, atât datorită calităţii serviciilor, cât şi proximităţii. Sunt din ce în ce mai mulţi români care aleg şi circuitele turistice europene, inclusiv în Marea Britanie şi Irlanda, dar şi în zone mai îndepărtate precum în Extremul Orient, Thailanda, Vietnam, Laos, Cambogia şi America Latină. De asemenea, din ce în ce mai mulţi turişti aleg pachetele turistice de croazieră. Cele din Marea Mediterană sunt destul de accesibile la preţ pentru români. Deşi cei mai mulţi români călătoresc vara, iarna au început să fie alese din ce în ce mai des city break-urile în oraşe europene. Tot iarna sunt preferate destinaţiile montane, cum ar fi Austria, destinaţia preferată de mulţi ani.

    Românii preferă, aşadar, relaxarea şi confortul litoralului pe timpul verii, iar în timpul anotimpului rece, ospitalitatea oferită de cabanele montane după practicarea sporturilor de iarnă.