Tag: transatlantic

  • Europa noastră – 22.11.2014

    Europa noastră – 22.11.2014

    Negocierile privind acordul dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii continuă. Parteneriatul Transatlanic pentru Comerţ şi Investiţii pare să fie marcat de noi controverse, legate, de această dată, de drepturile la proprietate intelectuală.


    Pe 12 noiembrie, o sondă-robot europeană a reuşit în premieră o acometizare la 500 de milioane de kilometri distanţă de Pământ. Sonda denumită Rosetta”, a Agenţiei Spaţiale Europene, a călătorit vreme de un deceniu, trecând prin apropierea planetei Marte.


    Programul Galileo” este o iniţiativă europeană pentru un sistem global de navigaţie prin satelit, oferind servicii de înaltă precizie de poziţionare şi control civil.




  • Convorbiri transatlantice

    În ultimii ani, nu puţine au fost dovezile care i-au făcut pe analişti să conchidă că, politic şi militar, România şi Statele Unite nu au avut, nicicând, o relaţie mai apropiată. Latura de securitate a acesteia, cultivată prin parteneriatul strategic bilateral, prin colaborarea militară în Irak şi Afganistan sau prin elementele scutului american antirachetă din Europa ce vor fi găzduite de România, este considerată esenţială pentru autorităţile de la Bucureşti. Tot pe tema securităţii, privită, de această dată, prin prisma evenimentelor ce răvăşesc Ucraina, vecină cu România, s-a centrat şi discuţia pe care şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a avut-o, la Washington, cu secretarul de stat american, John Kerry. La această întâlnire, ca şi la conferinţa dedicată Europei la Consiliul Atlantic la care a participat, Corlăţean a reiterat că Bucureştiul susţine, fără rezerve, adoptarea unor sancţiuni ferme împotriva Rusiei.



    Titus Corlăţean: Poziţia noastră a fost constantă, foarte clară şi foarte angajată. În cadrul dezbaterilor la nivel european, toate semnalele pe care noi le-am dat, inclusiv la nivel european, către Federaţia Rusă, nu au fost bine înţelese de Moscova şi nu există, din păcate, spun eu, niciun fel de motive pentru a mai reflecta. Trebuie să ne păstrăm credibilitatea la nivelul Uniunii şi să examinăm, să adoptăm sancţiuni suplimentare care se impun”.



    Sancţiunile Occidentului, crede şeful diplomaţiei române, trebuie acompaniate, într-o manieră obligatorie, de o prezenţă militară solidă a acestuia în Europa de Est. Din nou, Titus Corlăţean: ”Este o necesitate legată de o prezenţă cât mai consistentă şi cât mai rapidă a capacităţilor militare ale NATO în special în special situate în flancul estic al Alianţei. Este vorba de România, de Polonia, de statele baltice, în principal. Noi am solicitat o permanentizare a prezenţei Alianţei Nord-Atlantice care să vizeze atât dimensiunea aeriană, cât şi cea terestră şi cea maritimă, în cazul nostru, o prezenţă în Marea Neagră”.



    Că, pentru România, lucrurile au început să se mişte o demonstrează anunţul Canadei că şase dintre avioanele sale militare urmează să fie staţionate în România. În faţa politicii expansioniste a Rusiei, au convenit participanţii la conferinţa de la Washington, SUA şi UE trebuie să răspundă pe măsură, prin creşterea bugetelor pentru apărare în Europa — ceea ce, deja, România a făcut -, dar şi prin promovarea independenţei energetice a statelor comunitare faţă de Rusia şi întărirea legăturilor economice între Europa şi SUA.