Acum aproape 90 de ani, mai exact în ziua
de 19
iunie 1930, echipa de fotbal a României se îmbarca, la Genova, în Italia, pe
transatlanticul Conte Verde cu destinația Montevideo. Delegația română se deplasase de la București la
Genova cu trenul, drum a cărui poveste v-am spus-o deja. A venit deci timpul
marii traversări spre America de Sud.
Transatlanticul
Conte Verde era un palat pe apă, după cum scria centrul înaintaș Rudi
Wetzer în jurnalul său. Era
unul dintre cele mai mari vapoare ale vremii, iar cei mai mulți sportivi români se aflau la prima experiență de
acest fel. Au fost impresionați de luxul și opulența de pe vas, dar asta nu i-a
scutit de răul de mare. Au găsit repede soluția: stomacul plin. Ni se servesc niște mese fabuloase. Totul e la
discreție și la alegere. Din 10, 20, 30 de feluri. Fructe? Livezi. Citrice? Un
miliard de vitamine, consemnează jurnalul lui Wetzer.
Pe vapor s-au mai
suit fotbaliștii din Franța și Belgia. Sportivii se antrenau în fiecare zi, fie
la sala de gimnastică, fie în bazin, fie pe punte, chiar și cu mingea. După ședințele de pregătire, programul
era mai lejer. Pe 25 iunie, vasul a trecut Ecuatorul. Revenim la jurnalul lui
Rudi Wetzer: Seara a
urmat Balul Ecuatorului. Băieții noștri se descurcă foarte bine la
dans, cu toate că ne apropiem de continentul rumbei și tangoului. La Balul
Ecuatorului, Cupidon a făcut câteva victime în lotul nostru. Cred că ne paște
cantonamentul, jos, în cală, printre butoaie…
Prima zi de iulie
a venit cu frig și ploaie. Vreme de noiembrie. Românii au constatat pe pielea
lor că anotimpurile, în emisfera sudică, sunt pe dos. Asta nu le-a scăzut
entuziasmul. Pe 2 iulie, vasul Conte Verde a acostat la Montevideo, primit de
mii de oameni și salutat cu salve de tun. În oraș, Copa del Mundo pusese
stăpânire peste tot. Competiția a început pe 13 iulie, iar România a intrat în
joc pe 14. Vom vorbi însă despre jocurile Naționalei în Uruguay în ediția
viitoare a Poveștilor din lumea sportului românesc.