Românii care lucrează în străinătate trimit acasă, în medie, 500 de
euro pe lună, arată datele companiei de transfer internaţional de bani
TransferGo, scrie agenţia Mediafax. Compania apreciază că această valoare
este una destul de ridicată, având în vedere că venitul unui român care
lucrează în Marea Britanie sau Spania, spre exemplu, este de aproximativ 2.000
euro, iar costurile minime de trai sunt mai ridicate decât în România.
Potrivit unei cercetări sociale comandate de TransferGo şi care s-a desfăşurat
la finalul anului trecut, 59% dintre români consideră că principala contribuţie
a diasporei la economia României este reprezentată de banii trimişi familiei,
iar 21% de banii cheltuiţi în timpul vizitelor în ţară. De asemenea, aproape
jumătate dintre respondenţi consideră că diaspora are o contribuţie financiară
per ansamblu mică sau foarte mică la economia locală, iar 73% dintre români
subestimează valoarea reală a sumelor trimise în ţară de către conaţionalii
care muncesc peste hotare. Conform datelor Băncii Mondiale, în 2019, românii
care lucrau în străinătate au trimis acasă 7,2 miliarde de dolari, echivalentul
a 3% din produsul intern brut al României.
Consulatul României la Catania, în Italia, anunţă că în zilele de 18
şi 19 iunie va organiza un consulat itinerant în orașele Palermo și Alcamo,
pentru cetățenii români care din motive obiective nu se pot deplasa la sediul
din Catania. Consulatele mobile vor fi găzduite de Bisericile Ortodoxe Române din
cele două oraşe şi se vor desfăşura în intervalul orar 09.30-17.30. Consulatele
vor asigura preluarea datelor în vederea emiterii pașapoartelor electronice și
a titlurilor de călătorie, vor elibera acte notariale, pașapoarte – dacă acest
serviciu a fost solicitat anterior și pașaportul se află deja la sediul
consulatului – şi acte de stare civilă. Instituţia arată că cele două consulate
itinerante de la Palermo și Alcamo vor funcţiona exclusiv pe baza programărilor
prealabile şi îi îndeamnă pe cei interesaţi să trimită o cerere în acest sens,
care să conţină numele și prenumele, un număr de telefon unde pot fi
contactaţi, localitatea de rezidență din Italia şi serviciul consular
solicitat. Informaţiile trebui trimise la adresa de e-mail cataniaitinerant@gmail.com
sau prin fax, la numărul 0039 095 53 45 88.
Sediul modernizat al Societății pentru Cultură și Literatură Română
în Bucovina Mihai Eminescu din Cernăuţi va fi deschis pe 15 iunie,
cu ocazia împlinirii a 132 de ani de la trecerea în nefiinţă a clasicului
literaturii românești și universale. Agenţia BucPress transmite că la
inaugurare vor participa reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ucraina,
oficiali ai Consulatul General al României la Cernăuți și invitaţi din România.
Evenimentul va cuprinde depuneri de flori, o ceremonie religioasă, un program
artistic şi se va încheia cu masa rotundă Serbarea de la Putna – 150 de
ani: Primul Congres al românilor de pretutindeni, organizată de
academicianul Alexandrina Cernov. Clădirea Societății pentru Cultură și
Literatură Română în Bucovina a fost construită la începutul secolului al
19-lea pentru a servi drept sediu al guvernatorului austriac din acea perioadă.
Reabilitarea şi modernizarea acesteia a început în luna februarie, iar
fondurile şi lucrările au fost asigurate de Asociația Programatică pentru
Dezvoltare Durabilă din Bucureşti.
Parcul Elgar din oraşul canadian Montreal îşi schimbă numele în
Parcul Dan Hanganu, în memoria unuia dintre cei mai de seamă români din Canada
și cei mai apreciați și premiați arhitecți români la nivel internațional.
Publicaţia Accent Montreal scrie că primăria oraşului a luat decizia în semn de
apreciere pentru activitatea lui Dan Hanganu, arhitectul român concepând mai
multe clădiri emblematice din Montreal.
Născut în 1939 la Iaşi, Dan Hanganu a
ajuns în Canada în anii ’70, iar printre cele mai importante lucrări ale sale
se numără Muzeul de arheologie şi istorie, Pavilionul de design de la
Universitatea din Quebec, Studioul Circul Soarelui, Şcoala de Înalte Studii
Comerciale, Centrul de arhive, Teatrul Nouveau Monde şi Biblioteca
Marc-Favreau. A conceput, de asemenea, Biblioteca Monique-Corriveau şi
Pavilionul Espace 400 din Quebec, mânăstirea de la Saint-Benoît-du-Lac, precum
şi mai multe case și ansambluri de locuințe. Dan Hanganu a fost profesor la
Universitatea McGill şi la Universitatea de Montreal, Doctor Honoris Causa în
arhitectură al Universităţii Laval, al Universităţii Bucureşti și al
Universității din Quebec la Montreal. A fost recompensat cu peste 50 de premii
şi distincţii, între care Premiul Paul-Émile Borduas – în 1992, cea mai înaltă
distincție oferită de guvernul Quebecului în domeniul arhitecturii, medalia de
aur a Institutului Regal de Arhitectură din Canada – în 2008, Medalia de Merit
a Ordinului arhitecților din Quebec – în 2009, Ordinul Canadei, cea importantă
distincție civilă a țării – în 2010 şi Ordinul Steaua României în grad de
Cavaler și Ordinul Național pentru merit în grad de Comandor. Dan Hanganu s-a
stins în 2017 la 78 de ani.
