Tag: Transmedia

  • Les droits du consommateur à l’ère digitale

    Les droits du consommateur à l’ère digitale

    L’explication semble évidente : ce modèle de commerce gagne des parts de marché en profitant de ses avantages intrinsèques : le prix généralement plus bas et l’économie de temps qu’il engendre. Mais quels sont les produits qui marchent au mieux sur Internet ? Evidemment, les produits électroménagers et les produits technologiques se hissent en tête de la liste, suivis par les tenues vestimentaires, par les articles destinés aux enfants et par ceux de l’industrie automobile. Selon Florinel Chiş, le directeur exécutif de l’Association roumaine des magasins en ligne, ce type de commerce participe au processus de démocratisation du commerce en général : « Grâce à la technologie, la porte s’ouvre devant un choix de millions de produits, et tout cela alors que l’on reste simplement assis devant un dispositif connecté à Internet. Je ne dois plus me déplacer, je ne dois évidemment plus me limiter à ce que je trouverais à proximité. Si j’habite à la campagne, je passe la commande et attends simplement mon achat alors qu’auparavant, j’aurais dû me déplacer au moins jusqu’en ville. Et puis, il existe actuellement des initiatives privées destinées justement à familiariser les gens avec cette technologie, autant les jeunes que les consommateurs plus âgés. »



    Les multiples avantages de ces nouvelles technologies ne doivent pas nous faire perdre de vue les vulnérabilités que l’environnement Internet recèle. La capacité d’assurer le respect des droits des consommateurs est un de ces défis. Cela concerne aussi bien le commerce en ligne que l’économie numérique dans son ensemble. Irina Chiriţoiu, directrice du Centre européen des consommateurs de Roumanie, explique : « Du point de vue de la protection des consommateurs, cette économie numérique, ou le marché unique numérique dont parle la Commission européenne depuis 2015, présuppose la concertation législative au niveau de l’UE, avec un minimum de législation générale dans tous les Etats membres. 69% des Européens utilisent Internet pour rester en contact avec leurs amis, pour regarder un film ou écouter de la musique, mais aussi, évidemment, pour faire des achats en ligne. Ce n’est donc pas un pourcentage marginal, au contraire. Cela me fait penser qu’il faudrait mettre en avant et mieux respecter les droits des consommateurs. La Commission s’y est saisie dernièrement et a introduit certaines réglementations visant à mieux assurer la protection des consommateurs dans le domaine du commerce en ligne. »



    Selon une enquête du Bureau roumain d’audit Transmedia, en 2017, 3 millions de personnes du milieu urbain, soit un tiers de la population des villes roumaines, ont fait des achats en ligne. Elles comptent pour plus de la moitié des utilisateurs d’Internet du milieu urbain de Roumanie. 26% des usagers d’Internet questionnés affirment acheter en ligne un produit ou un service au moins une fois tous les trois mois. Qui sont-ils? Ce sont des jeunes, pour la plupart, des personnes âgées de 45 ans maximum, des personnes éduquées, vivant dans les grandes villes, des entrepreneurs privés ou des titulaires de postes de direction, ayant des revenus au-dessus de la moyenne. La Roumanie doit sans doute développer son commerce en ligne, mais quelles en sont les priorités ? Réponse avec Florinel Chiş: « Pour stimuler le commerce en ligne en Roumanie, il faut qu’une plus grande partie de la population ait accès à Internet. Par la suite, pour pouvoir commander des produits en ligne, on a besoin d’une infrastructure numérique. De même, il est nécessaire que la législation soutienne cette croissance. A l’heure qu’il est, les directives et les règlements européens ont déjà été transposés dans la législation nationale. Toutefois, on y retrouve toujours des éléments datant d’avant l’intégration européenne de la Roumanie. Il faut donc les aligner sur les normes actuelles. Et puis, il faut dire aussi que la loi est appliquée différemment par chaque institution de l’Etat. Là, il est nécessaire une fois de plus d’harmoniser les pratiques. »



    Ce n’est pas un secret, les Roumains sont souvent réticents lorsqu’il est question d’acheter un produit sur Internet. Qu’est-ce qu’ils craignent le plus ? Selon le Bureau roumain d’audit Transmedia, la moitié des participants au sondage se soucie principalement de la sécurité des données personnelles. Cet état de choses va-t-il changer avec l’entrée en vigueur des nouvelles normes européennes de protection des données? Aux termes de la nouvelle législation, toutes les institutions et les compagnies qui traitent des données à caractère personnel doivent s’aligner sur le Règlement général sur la protection des données (RGPD) avant le 25 mai. Sinon, elles risquent des amendes jusqu’à 20 millions d’euros. Ce nouveau Règlement est censé renforcer le contrôle des particuliers sur leurs données personnelles, avec la possibilité de demander aux différents opérateurs avec lesquels ils collaborent de modifier, mettre à jour ou supprimer certaines informations. (Trad. Ionut Jugureanu, Valentina Beleavski)

  • Drepturile consumatorilor în economia digitală

    Drepturile consumatorilor în economia digitală

    Comerţul online din România a
    avut anul trecut cea mai spectaculoasă creştere din Uniunea Europeană, chiar
    dacă nu a reuşit să prindă din urmă celelalte ţări comunitare la capitolul
    cifră de afaceri. Explicaţia pentru această tendinţă este simplă – acest tip de
    comerţ câştigă teren datorită avantajelor pe care le aduce: preţ mai redus şi timp salvat. Ce se vinde cel mai
    bine pe internet? Produsele din domeniul
    electrocasnicelor şi IT, urmate de ţinutele vestimentare, articolele pentru
    copii şi cele din industria auto, spun cei care au ales să îşi desfăşoare
    afacerile în acest mediu. Comerţul online a democratizat comerţul, spune
    Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Română a magazinelor online,
    vorbind despre avantajele sistemului: Prin intermediul tehnologiei, am acces la milioane de produse din faţa
    unui dispozitiv conectat la internet. Nu mai am bariera că trebuie să mă
    deplasez şi să am anumite produse în proximitate sau în cel mai apropiat oraş.
    Pot să-l comand online şi îmi vine acasă, chiar dacă locuiesc în mediul rural. Din
    punctul acesta de vedere, tehnologia ne îmbunătăţeşte viaţa de zi cu zi. În
    ceea ce priveşte partea de educaţie, există o serie de iniţiative private
    pentru a acoperi această zonă, atât pentru tineri, care încă din şcoală au de-a
    face cu tehnologia, cât şi pentru cei mai în vârstă.

    Avantajele vin, însă,
    la pachet cu o serie de vulnerabilităţi în mediul online. În acest context, una
    dintre provocări rămâne asigurarea drepturilor consumatorilor. Şi nu doar în
    ceea ce priveşte comerţul online, ci în tot ceea ce ţine de economia digitală. Irina
    Chiriţoiu, directorul Centrului european al consumatorilor din România, explică: Din punctul de vedere al
    protecţiei consumatorilor, această economie digitală sau piaţă unică digitală,
    pe care Comisia Europeană încă din 2015 a adus-o în discuţie, înseamnă
    uniformizarea legislaţiei la nivelul UE cu un minim de legislaţie generală în
    toate statele membre. Pentru că, dacă pornim de la procentul de 69% dintre
    europeni care achiziţionează, care folosesc internetul prin partea de conectare
    cu prietenii, prin partea de a viziona un film, de a asculta muzică şi de a
    face, sigur, şi achiziţii online, într-adevăr această cifră ne duce cu gândul
    că drepturile consumatorilor în mediul digital trebuie să fie mult mai bine
    respectate şi evidenţiate. Comisia Europeană, de-a lungul ultimilor doi ani, a adus
    o plus-valoare protecţiei consumatorilor prin câteva reglementări pe care le-a
    făcut.

    Conform studiilor realizate de Biroul român de audit Transmedia, în
    2017, 3 milioane de oameni din mediul urban – reprezentând o treime din
    populaţia oraşelor – a realizat cumpărături online. Aceştia reprezintă mai mult
    de jumătate dintre utilizatorii de internet din mediul urban din România.
    Datele mai relevă că un sfert din utilizatorii de internet realizează
    cumpărături online, 26% declarând că cel puţin o dată la trei luni
    achiziţionează un produs sau un serviciu pe net. În ceea ce priveşte profilul
    cumpărătorilor online – este vorba de persoane tinere, cu vârsta până în 45 de
    ani, educaţi, din oraşe mari, întreprinzători particulari sau persoane cu
    funcţie de conducere şi venituri peste medie. Care sunt priorităţile pentru ca
    România să-şi consolideze domeniul comerţului online? Din nou, Florinel Chiş: Pentru a dezvolta mai departe comerţul online în
    România avem nevoie ca un procent mai mare din populaţie să aibă acces la
    internet. Ulterior, pentru a ajunge să comand online am nevoie ca partea de
    infrastructură digitală să existe. Mai departe, avem nevoie ca partea
    legislativă să susţină această creştere. În momentul acesta, avem directivele
    şi regulamentele transpuse. În acelaşi timp, active în legislaţia naţională mai
    sunt, însă, reminescenţe de dinaintea intrării României în Uniunea Europeană,
    care trebuie armonizate. De asemenea, există o aplicare diferenţiată între
    instituţiile statului pe aceleaşi aspecte – o autoritate interpretează un lucru
    într-un anumit fel, altă autoritate vine şi interpretează într-un alt sens, iar
    aceste lucruri trebuie, de asemenea, armonizate.

    De ce se tem românii când fac
    cumpărături pe internet? Potrivit Biroului român de audit Transmedia, jumătate
    dintre cei care fac cumpărături online se tem, în primul rând, pentru siguranţa
    datelor personale. Se va schimba situaţia odată cu intrarea în vigoare a noului
    regulament european pentru protecţia datelor? Toate instituţiile
    şi companiile care procesează date cu caracter personal trebuie să se alinieze
    noului regulament al Uniunii Europene (GDPR – General Data Protection
    Regulation) până la 25 mai, altfel riscă amenzi de până la 20 de milioane de
    euro. Acesta este menit să întărească drepturile persoanelor
    fizice, care în relaţia cu diverşi operatori de date pot cere modificarea,
    actualizarea sau ştergerea anumitor informaţii, astfel încât să aibă control în
    ceea ce priveşte datele personale.