Radio România Internațional

Tag: transparenta

  • Comisia Europeană şi protejarea alegerilor interne

    Comisia Europeană şi protejarea alegerilor interne

    Pe fondul intensificării eforturilor de influenţare a alegerilor din statele membre, mai multe țări ale Uniunii Europene, între care Franţa, Germania şi România, au solicitat Comisiei să ia măsuri pentru protejarea alegerilor din spaţiul comunitar de interferenţe ale unor actori străini. “Incidente recente impun adoptarea de urgenţă a unor acţiuni comune menite să protejeze alegerile care urmează în Uniunea Europeană”, se arată în scrisoarea semnată de cele 12 state membre.

    Acestea atrag atenţia asupra ameninţării tot mai mari pe care o prezintă pentru stabilitatea şi suveranitatea ţărilor comunitare interferenţele externe în procesul electoral şi în dezbaterile publice. Solicită executivului european să se folosească de atribuţiile pe care le are în conformitate cu Actul legislativ al Serviciilor Digitale pentru a proteja procesele electorale din țările membre. Acest document obligă platformele de socializare să modereze şi să elimine conţinutul nociv care include discursul de ură, rasismul şi xenofobia.

    Potrivit Reuters, diplomaţi europeni au afirmat că apelul se referă în special la ţări ca Rusia şi China, dar şi la alţi actori. Amintim că, în decembrie, Comisia Europeană a lansat o anchetă care vizează platforma TikTok din China, suspectată că nu a luat măsuri pentru a limita interferenţele străine în alegerile prezidențiale din luna noiembrie din România. Pe de altă parte, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale de la Bruxelles, comisarul european pentru democraţie, justiţie, stat de drept şi protecţia consumatorului, Michael McGrath a subliniat importanţa protejării integrităţii alegerilor, în special de interferenţe străine.

    Executivul Uniunii Europene consideră că tratarea acestei probleme este o urgenţă şi se angajează să consolideze rezistenţa Europei faţă de ameninţările externe pentru procesele democratice din statele membre. În plus, a adăugat comisarul, executivul comunitar va lua în calcul chestiunea anulării alegerilor prezidenţiale din România atunci când va elabora raportul din 2025 privind statul de drept. Ar mai fi de menționat că recent, Comisia de la Veneţia a publicat raportul referitor la anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională la finalul anului trecut.

    În recomandările formulate se arată că o astfel de decizie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate, care nu garantează transparenţa necesară, ci ar trebui să indice cu precizie încălcările şi dovezile. În plus, puterea Curţii Constituţionale de a invalida alegerile ar trebui limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar, mai precizează Comisia. Între timp, la București, Guvernul a adoptat hotărârea care stabileşte calendarul electoral pentru următoarele alegeri.

    Astfel, primul tur al prezidențialelor pe teritoriul României va avea loc în data de 4 mai 2025, iar votul în străinătate se va desfăşura pe durata a trei zile, de pe 2 pe 4 mai. Dacă niciun candidat nu va câştiga sprijinul a mai mult de jumătate dintre alegători, va avea loc un al doilea tur pe 18 mai, cu participarea primilor doi candidaţi.

  • Organism de etică independent la nivelul UE

    Organism de etică independent la nivelul UE

    Încă din septembrie 2021, PE a solicitat crearea unui organism de etică independent pentru a îmbunătăți transparența și integritatea în instituțiile UE și a reafirmat această cerere în rezoluția din decembrie 2022. Cu toate acestea, propunerea Comisiei pentru un organism de etică independent pentru instituțiile UE nu a respectat așteptările Parlamentului, iar deputații europeni au criticat lipsa de ambiție a acestuia într-o rezoluție din iulie 2023, care constituie poziția Parlamentului în cadrul negocierilor interinstituționale în curs de desfășurare.

    Există sau nu un organism de etică independent la nivelul UE? Prof.univ.dr. Radu Carp de la Facultatea de Științe Politce, Universitatea București ne răspune la această întrebare.

     

    “Nu există,  există această practică a reglementării grupurilor de lobby, însă s-a constatat că pe măsură ce este reglementată această chestiune, paradoxal, aceste grupuri devin și mai puternice. Capătă chiar și finanțări din partea Uniunii Europene. Deci este paradoxul transparenței. În numele transparenței, aceste grupuri au ieșit la lumină și aș zice că nici nu mai fac activități de lobby. Ori granița asta între ceea ce este legal, a face și ceea ce este lobby a cam dispărut în ultima perioadă și asta este în detrimentul ideii de Europă unită.

    Eu cred în continuare că activitatea de lobby ar trebui să fie reglementată mult mai flexibilă. Adică transparența nu este un scop în sine și scopul este de a avea, să spun așa, o conlucrare în limitele legii între grupările de lobby și, respectiv, parlamentari europeni. ”

     

  • Ziua Europeană a Egalității Salariale

    Ziua Europeană a Egalității Salariale


    Ziua Europeană a Egalității Salariale, marcată în fiecare an pe 31 octombrie, este data la care femeile încetează, în mod simbolic, să mai fie plătite pentru aceeași muncă în comparație cu colegii lor bărbați, cade în acest an pe 4 noiembrie.


    Femeile din Uniunea Europeană câștigă în continuare mai puțin decât bărbații, în medie cu 16 %, ceea ce reprezintă o ușoară îmbunătățire față de situația de anul trecut, când diferența era de 16,2%, informează site-ul Comisiei Europene.



    În perspectiva acestei zile simbolice, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen, și comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, au transmis o declarație comună:


    Au trecut 60 de ani de când principiul remunerației egale a fost înscris în tratatele europene, și totuși legislația încă nu reflectă realitatea vieții de zi cu zi a femeilor din întreaga Europă. Femeile europene continuă să lucreze două luni pe an fără să fie plătite, în comparație cu colegii lor bărbați, iar ritmul progreselor este prea lent.


    Cu toate că în ultimii cinci am făcut unii pași în direcția cea bună, trebuie să depunem mai multe eforturi, într-un ritm mai accelerat. Cetățenii noștri se așteaptă să obținem rezultate mai bune.”



    Transparența, necesară pentru reducerea discriminării salariale



    Cei doi oficiali europeni au salutat anunțul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a prezenta măsuri care să introducă obligația transparenței salariale.


    Transparența salarială este importantă, pentru a putea să detectăm cazurile de discriminare salarială, iar angajații și clienții să poată trage propriile lor concluzii și să ia măsuri. În fapt, 64 % dintre europeni au declarat că sunt de acord cu publicarea salariilor medii din cadrul întreprinderii lor, defalcate pe categorii de locuri de muncă și pe sexe. Transparența salarială, împreună cu alte soluții, cum ar fi o repartizare echitabilă a responsabilităților de îngrijire între femei și bărbați — care este posibilă datorită noii Directive a UE privind concediul pentru creșterea copilului și concediul pentru îngrijire — ne-ar ajuta să combatem cauzele profunde ale diferenței de remunerare dintre femei și bărbați.”



    România are puține femei în consiliile de conducere și în politică



    Comform unui raport al Comisiei, publicat în luna martie a anului trecut, arăta că România este statul membru al UE care înregistra cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați (5,2%).



    În același timp rată de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor din țara noastră era de 57,4% în rândul femeilor, față de 65,3% media UE, în timp ce în rândul bărbaților rata era de 73,1% (76,9% media UE). Același document mai arăta că doar 11% dintre membrii consiliilor de conducere ale marilor companii sunt femei, față de 25,3% media europeană. O reprezentare slabă a fost înregistrată și în politică, acolo unde 21,3% dintre membrii Parlamentului României sunt femei, față de 29,3% media UE.

  • Guvernul Cioloş, bilanţ după un an

    Guvernul Cioloş, bilanţ după un an

    Zeci de mii de români ieşeau, acum un an, în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care conduseseră, în opinia lor, la unul din cele mai grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii: incendiul din clubul Colectiv, soldat cu 64 de morţi. Premierul social-democrat al momentului, Victor Ponta, şi-a dat demisia, iar după consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi ai societăţii civile, preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat pe Dacian Cioloş să formeze un Guvern neînregimentat politic.



    Noul Cabinet a fost învestit pe 17 noiembrie 2015. Cum joi s-a împlinit un an de guvernare tehnocrată, Executivul a prezentat un bilanţ menit să informeze opinia publică despre realizări, dar şi despre proiectele propuse şi nefinalizate. Dat fiind că, la instalarea Cabinetului, aşteptările societăţii au fost foarte mari, măsurile luate – spune Guvernul – au urmărit reconstrucţia încrederii că se poate guverna în mod onest, transparent şi eficient. Astfel, principalul obiectiv al actualei guvernări a fost asigurarea stabilităţii politice, economice şi sociale în an electoral, marcat, în primăvară, de scrutinul local, iar pe 11 decembrie de cel parlamentar.



    Apoi, Cabinetul spune că a reuşit să promoveze transparenţa şi să reducă birocraţia. A pus în centrul preocupărilor Sănătatea şi Educaţia, prin reforme şi alocări bugetare. În egală măsură, a deblocat proiectele de infrastructură. La capitolul ‘deziderate’ figurează legea salarizării unitare, care ar urma să fie finalizată pană la sfârşitul mandatului.



    Într-un interviu la televiziunea publică, premierul Cioloş a explicat că Executivul nu a reuşit, până acum, să promoveze acest act normativ care să corecteze inechităţile din sistemul bugetar, pentru că a trebuit să realizeze, mai întâi, o bază de date cu toate salariile de la stat, ca să cunoască exact realităţile din sistem. “Pe măsură ce avansăm în baza de date cu colectarea tuturor salariilor în plată, vom putea pune pe masa Guvernului şi apoi a Parlamentului şi o lege a salarizării unitare, care să fie una realistă.”



    Guvernul român deplânge, în schimb, faptul că reforma administraţiei publice nu a mers bine, deoarece nu a existat susţinere politică. Din nou, Dacian Cioloş: “E nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi politic, pentru că avem nevoie de predictibilitate în acest proces decizional, de claritate şi de eliminare a arbitrariului şi a deciziilor ad-hoc care sunt luate şi care afectează eficienţa administraţiei.”



    Reaşezarea aparatului administrativ pe criterii de profesionalism şi competenţă reprezintă provocarea viitoarei guvernări, oricare ar fi ea după legislativele de luna viitoare spune şi şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea: “Orice stat are nevoie cam de zece ani ca să ajungă cetăţeanul să simtă că a existat o reformă a funcţiei publice şi a administraţiei publice.” În opinia Angelei Cristea, o soluţie ar fi guvernanţa deschisă, în care cetăţeanul nu este doar beneficiar de politici publice, ci actor implicat în actul de guvernare.

  • Jurnal românesc – 5.10.2016

    Jurnal românesc – 5.10.2016

    Conform unui proiect aprobat în
    Parlament, Legea insolvenţei persoanei fizice intră în vigoare cu două luni mai
    devreme faţă de termenul iniţial. Plenul Camerei Deputaţilor a dat, marţi, un
    vot de adoptare proiectului legislativ care modifică Ordonanţa de urgenţă a
    Guvernului nr. 61/2015, devansând termenul de intrare în vigoare pentru data de
    1 noiembrie 2016. Legea insolvenţei persoanei fizice reglementează trei
    modalităţi prin care insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată,
    respectiv pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active
    sau prin procedură simplificată.


    În urma unui
    control al Curţii de Conturi în şcolile din mai mult de 20 de judeţe, ANAF a
    emis o adresă care schimbă radical programul Şcoală după şcoală. Cadrele
    didactice nu mai pot fi plătite direct de către părinţi, fapt ce duce la
    diminuarea sumelor încasate de învăţătoare. Reglementat prin Ordinul de
    ministru nr. 5439, emis încă din 2011, programul Şcoală după şcoală, adică
    after school susţinut de învăţătoare în sălile de clasă, a fost implementat
    eronat până acum, potrivit inspectorilor Curţii de Conturi care, prin
    intermediul inspectoratelor şcolare, au cerut clarificări de la ANAF. Astfel,
    plata cadrelor didactice direct de către asociaţiile de părinţi nu este legală,
    atrage atenţia Fiscul. În mod normal, părinţii trebuie să acopere costurile
    plătind sumele necesare către şcoală, de unde învăţătorii vor fi plătiţi pentru
    supravegherea copiilor ca prestând ore suplimentare. Efectul principal: sumele
    încasate de învăţătoare scad la mai puţin de jumătate – potrivit ANAF.


    Ministrul român de Interne, Dragoş Tudorache, participa,
    miercuri şi joi, în Bulgaria, la conferinţa de lansare a noii Agenţii Frontex -
    Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă. ‘Noua Agenţie
    Europeană va contribui la consolidarea frontierelor UE, oferind sprijin
    statelor membre în asigurarea securităţii la graniţă şi gestionarea fluxurilor
    migratorii’, se arată în comunicatul MAI. Noua structură este formată din
    Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă şi
    autorităţile naţionale responsabile de gestionarea frontierelor. Statele membre
    vor contribui la securizarea graniţelor externe ale UE prin punerea la dispoziţia
    agenţiei de poliţişti de frontieră şi alte categorii de personal pentru
    Echipele europene de poliţie de frontieră şi gardă de coastă, precum şi pentru
    Echipele de sprijin pentru gestionarea migraţiei. României îi revine o
    contribuţie de 75 poliţişti de frontieră pentru intervenţii rapide la
    frontierele externe, situându-se, astfel, pe locul al şaselea la acest gen de
    operaţiuni. Poliţiştilor de frontieră li se adaugă şi alţi specialişti în baza
    negocierilor bilaterale anuale şi a cotei suplimentare.


    Transparenţa este ca un medicament prin care poate fi
    vindecată corupţia, a declarat secretarul general adjunct al Comisiei Europene,
    Paraskevi Michou, la o întâlnire cu ministrul pentru Consultare Publică şi
    Dialog Civic, Violeta Alexandru, care a avut loc, marţi, la Guvern. Paraskevi
    Michou a fost interesată de măsurile active pentru creşterea transparenţei şi
    practicarea unei bune guvernări în România şi a afirmat că eforturile în
    domeniul transparenţei trebuie să continue şi după alegerile din acest an. Cea
    mai recentă măsură în domeniul transparenţei, aprobată săptămâna trecută de
    Guvern, a fost aceea de creare a Registrului Unic al Transparenţei Intereselor
    la nivelul Executivului. Registrul este o soluţie prin care decidenţii pot să
    cunoască şi să implice grupurile specializate din societatea civilă pe tot
    parcursul procesului de elaborare a politicilor publice. Platforma online ce va
    susţine tehnic acest demers se va lansa la jumătatea lunii octombrie.

  • Jurnal românesc – 14.03.2016

    Jurnal românesc – 14.03.2016

    Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite ca interceptările telefonice în cauze penale să fie efectuate doar de către Parchet. Documentul a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat, vineri, în reuniune extraordinară de preşedintele Klaus Iohannis. Ordonanţa a fost elaborată după ce, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosare penale. Activitatea parchetelor ar fi fost serios afectată, întrucât anchetele în curs ar fi fost îngreunate sau chiar oprite – se arată în motivarea ordonanţei care transfera interceptarile în sarcina parchetelor şi lasa SRI această responsabilitate doar în cazurile de siguranţă naţională şi terorism. Parchetele vor putea utiliza infrastructura SRI, dar nu şi oamenii Serviciului pentru interceptări în cauze penale.



    Orice cetăţean sau firmă din România are acces la informaţii despre modul în care administraţiile cheltuiesc banii publici. Toate informaţiile se pot găsi în cea mai mare bază de date cu veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice, care a fost lansată recent pe internet la adresa www.transparenta-bugetara.gov.ro. Astfel, instituţiile bugetare au obligaţia să încarce în această baza de date, accesibilă tuturor, informaţiile legate de veniturile şi cheltuielile proprii. Premierul Dacian Cioloş a declarat că acest demers susţine eforturile guvernului de a reduce riscurile de fraudă si de corupţie. La rândul său, ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a precizat că este vorba despre un proces de transparentizare în două etape, cele aproape 14.000 de entităţi publice din România urmând a fi obligate, în a doua fază, să publice pe platforma lansată şi alte informaţii, inclusiv despre toate contractele semnate şi executate. Măsura urmează să fie extinsă şi pentru companiile de stat şi regiile autonome.




    Un nou echipaj românesc s-a alăturat misiunilor de patrulare din Marea Mediterană pentru combaterea migraţiei ilegale. Potrivit Ministerului de Interne, un elicopter de tip Eurocopter al Inspectoratului General pentru Aviaţie, cu 4 piloţi, va lua parte la operaţiunea comună “Poseidon Rapid Intervention” a Agenţiei Europene FRONTEX, alături de alte echipaje terestre, maritime şi aeriene din 26 ţări. Echipajul românesc va acţiona in urmatoarele două săptămâni în insula greceasca Samos. România are o contribuţie importantă la acţiunile FRONTEX, de securizare a frontierelor UE, participând la misiunile de combatere a migraţiei ilegale în zona maritimă a Italiei şi a Greciei, dar şi la graniţa dintre Serbia şi Macedonia.




    Un grup de senatori şi deputaţi PNL au iniţiat un proiect de lege prin care paşaportul ar urma să devină act de identitate, la fel ca buletinul sau cartea de identitate. Respectând drepturile fiecărui individ şi doar în condiţiile prevăzute de lege, legitimarea de către reprezentanţii abilitaţi ai statului trebuie să poată fi realizată şi în lipsa cărţii de identitate, explică iniţiatorii proiectului. În opinia lor, condiţionarea legitimării de existenţa sau prezenţa exclusivă a cărţii de identitate e nejustificată, având în vedere că statul roman eliberează şi alte documente de identificare, precum paşaportul. În plus, legitimarea sau identificarea cetăţenilor, mai ales în contextul crizei refugiaţilor din Europa şi pe fundalul unor ameninţări din partea unor actori non-statali, poate fi esenţială sub aspectul siguranţei naţionale, mai spun parlamentarii liberali.