Radio România Internațional

Tag: transport

  • Delegație română la plenara Grupurilor de Transport din cadrul NATO

    Delegație română la plenara Grupurilor de Transport din cadrul NATO

    Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Ionuț Săvoiu a condus delegația României la plenara Grupurilor de Transport terestru, maritim și aerian civil din cadrul NATO, desfășurată la Bruxelles.

     

    Robert Dobre, Director General al Direcției de Analiză Programe și Evaluare Proiecte, a prezentat coridorul feroviar care va facilita atât transportul civil, cât și mobilitatea militară pe flancul estic al NATO. Acesta va conecta Polonia, Ucraina, Bulgaria și Grecia, iar pe teritoriul României, coridorul va urma, în mare parte, traseul magistralei 500, de la Vicșani (Suceava) la Giurgiu, trecând prin Suceava, Pașcani, Bacău, Focșani, Buzău, Ploiești și București.

     

    Eugen Marin, Senior Transport Advisor, membru al echipei de conducere la nivelul grupurilor de transport și Coordonator pentru Infrastructura Portuară, a susținut o prezentare despre infrastructurile critice, cu referire la porturile maritime, iar Cosmin Dragomir, expert NATO, a adus în atenția plenarei informații despre ultimele evoluții în transportul fluvial, pe baza unei prezentări realizată de de colegii maghiari în colaborare cu delegația română.

  • Grecia – Grevă a Federației Maritime Panelene

    Grecia – Grevă a Federației Maritime Panelene

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Elenă că Federația Maritimă Panelenă a anunțat organizarea unei greve de 48 de ore, în perioada 22-23 octombrie 2024. În acest context, feriboturile și celelalte nave de transport pasageri vor rămâne andocate în porturile grecești.

     

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106714035) și Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088).

     

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Atena (+306978996222) și Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

     

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet www.mae.ro (Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro și http://salonic.mae.ro.

     

    Totodată, cetățenii români care călătoresc în Republica Elenă pot accesa aplicația digitală „mAIGreece”, realizată de către Ministerul elen al Turismului, disponibilă și în limba română pe pagina de Internet: https://www.gov.gr/en/upourgeia/upourgeio-tourismou/tourismou/maigreece.

     

  • Bani europeni pentru infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă

    Bani europeni pentru infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă

    Dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) se numără între obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene, care urmărește să construiască o rețea de transport fiabilă, fără sincope și de înaltă calitate, care să asigure conectivitatea durabilă în întreaga Europă, fără întreruperi fizice, blocaje și legături lipsă. Este vorba de o rețea de căi ferate, căi navigabile interioare, rute maritime pe distanțe scurte și drumuri. O rețea gândită să conecteze 424 de orașe europene importante, cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare.

    Această rețea va contribui la realizarea obiectivelor UE în materie de mobilitate durabilă, la buna funcționare a pieței interne și la coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii. Iar pentru a avea o infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă, Uniunea Europeană investește o sumă record.

    Adalbert Jahnz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene:

    “Comisia a selectat 134 de proiecte în domeniul transporturilor, care vor primi o finanțare record de 7 miliarde de euro din granturi UE, prin intermediul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

    Aceste fonduri vor îmbunătăți și moderniza diverse rute de-a lungul rețelei transeuropene de transport, cunoscută sub numele de TEN-T. 80% din cele 7 miliarde de euro vor fi direcționate către proiecte feroviare, de exemplu conexiuni transfrontaliere în statele membre baltice, între Franța și Italia și între Danemarca și Germania.

    Vor exista, de asemenea, modernizări ale porturilor maritime, o infrastructură mai bună a căilor navigabile interioare, un transport rutier mai sigur și mai inteligent, precum și proiecte de management al traficului aerian în întreaga Europă. Este important de menționat că mai multe proiecte vor continua să îmbunătățească capacitatea de-a lungul culoarelor de solidaritate UE-Ucraina.”

     

    Culoarele menționate au fost instituite pentru a facilita importurile și exporturile între Ucraina și UE, având ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a punctelor feroviare de trecere a frontierei și a integrării sistemului feroviar ucrainean.

    În ceea ce privește porturile maritime beneficiare ale acestor fonduri – este vorba despre aproximativ 20 de porturi din mai multe țări – acestea vor beneficia de sprijin pentru modernizarea infrastructurii, în special pentru alimentarea cu energie electrică a navelor la țărm și pentru transportul energiei din surse regenerabile.

    Intrat în vigoare la 18 iulie, regulamentul TEN-T este menit să contribuie în mod semnificativ la promovarea unor moduri de transport mai durabile, la promovarea digitalizării și la îmbunătățirea multimodalității între diferitele moduri de transport.

    Regulamentul stabilește obiective ambițioase pentru infrastructura de transport europeană, cum ar fi, de exemplu, o viteză minimă de 160km/h pentru liniile feroviare principale până în 2040.

    Rețeaua transeuropeană de transport va fi dezvoltată sau modernizată treptat, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea rețelei TEN-T în 3 etape: rețeaua centrală ar trebui finalizată până în 2030, rețeaua centrală extinsă, recent adăugată, până în 2040, iar rețeaua globală până în 2050.

     

  • UE și Ucraina prelungesc acordul privind transportul rutier

    UE și Ucraina prelungesc acordul privind transportul rutier

    Acordul privind transportul rutier urmărește să ajute Ucraina să-și transporte mărfurile către piețele mondiale prin facilitarea tranzitului în interiorul țărilor UE.

    Este totodată şi o modalitate prin care Ucraina se apropie de legislaţia şi standardizările din Uniunea Europeană, ca parte a viitoarei sale integrări.

    La semnarea prelungirii acestui acordul, autorităţile de la Kiev au spus că România este cel mai bun exemplu de colaborare cu Ucraina, pe granița UE, iar rezultatele se pot vedea atât în îmbunătăţirea infrastructurii de transport, cât şi în privinţa tranzitului de mărfuri şi de pasageri.

    Comisarul european Adina Vălean a spus că acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina va impulsiona inclusiv dezvoltarea suplimentară a infrastructurii din România.

    “Pentru România este important să avem o creştere a conectivităţii, pentru că investiţiile în conectivitate împiedică crearea de ambuteiaje, duc la dezvoltarea infrastructurii şi conectează mai bine piaţa noastră ca poartă de intrare în Uniunea Europeană dinspre est”, a spus Adina Vălean.

    Statele europene de graniţă au avut printre cele mai multe avantaje ale balanţei comerciale.

    România, de exemplu, exportă cu 163% mai mult în Ucraina, în timp ce importurile au crescut cu 72%.

    De asemenea, cele mai multe mărfuri circulă acum prin România şi nu prin Polonia sau Marea Neagră.

    Și portul Constanţa a câștigat mult în urma tranzitului mărfurilor ucrainene și are parte de tranzacţii mai multe, dar şi de fonduri europene pentru infrastructură.

    Din iunie 2022, când a fost semnat pentru prima dată acordul, exporturile rutiere ucrainene către UE au crescut semnificativ, adăugând peste 300.000 de tone de mărfuri exportate lunar.

    Acordul privind transportul rutier dintre Uniunea Europeană și Ucraina se referă la documente privind autorizația de transport internațional, combaterea fraudei, a falsificării documentelor conducătorului auto și a încălcărilor normelor de siguranță rutieră, care ar putea duce la pierderea drepturilor de a presta servicii de transport specificate în acord.

  • Modernizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T)

    Modernizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T)

    Cunoscută şi sub numele TEN-T, reţeaua transeuropeană de transport este un instrument-cheie al politicii europene în domeniul transporturilor, cu o contribuție enormă la obiectivele noastre de mobilitate durabilă, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială. Adoptarea, de către Consiliu, a regulamentului revizuit este o etapă importantă în direcția unei rețele durabile și reziliente în Europa, care ar trebui să răspundă preocupărilor legate de mobilitate ale oamenilor și întreprinderilor pentru anii următori.

    Noul regulament stabileşte termene clare pentru finalizarea reţelei în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, până în 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și până în 2050 pentru rețeaua globală. De exemplu, până în anul 2040 trebuie realizate noi conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București. Ca un alt exemplu, la finalizarea rețelei, călătoria între Copenhaga și Hamburg cu trenul se va putea face în 2 ore și jumătate, în loc de 4 ore și jumătate, cât durează în prezent.

    Noul regulament va urmări conectarea coridoarelor rețelei centrale cu cele de transport feroviar de marfă, creând așa-numitele „coridoare europene de transport”. Acestea sunt de cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea, în Europa, a unor unor fluxuri durabile şi multimodale de transport marfă și călători.

    Ca răspuns la impactul agresiunii ruse în Ucraina și pentru o conectivitate mai bună cu principalele țări învecinate, noul regulament extinde patru coridoare de transport ale rețelei către Ucraina și Republica Moldova, reducând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și cu Belarusul.

    După adoptarea de către Consiliu, actul legislativ va fi semnat de președintele Consiliului și de președinta Parlamentului European, urmând să fie publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în săptămânile următoare. Regulamentul revizuit va intra în vigoare la douăzeci de zile după publicarea sa.

  • Portul Constanţa – două noi terminale

    Portul Constanţa – două noi terminale

    Portul românesc Constanţa la Marea Neagră şi-a mărit de miercuri capacitatea de operare cu două noi terminale. Unul dintre acestea va permite descărcarea camioanelor pe roţi direct de pe nave şi va gestiona până la 80.000 de vehicule pe an, iar un terminal cargo va opera echipamente agabaritice pentru mărfuri grele şi voluminoase.

     

    Noile facilităţi vor contribui la creşterea conectivităţii între serviciile existente de transport maritim şi feroviar în România, dar vor avea rezultate şi în ceea ce priveşte circulaţia mărfurilor între Europa continentală şi Marea Neagră, Marea Adriatică şi Marea Nordului.

     

    Investiţiile, în valoare de circa 65 de milioane de euro, dezvoltate de compania DP WORLD din Dubai, Emiratele Arabe Unite, “vor contribui la transformarea Portului Constanţa într-un hub regional”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, cu relevanţă sporită în momentul lansării procesului de reconstrucţie a Ucrainei.

     

    Marcel Ciolacu:  “Aceste noi terminale vor genera un plus anual de un milion de tone de marfă. Asta înseamnă miliarde în plus care vor alimenta conturile companiilor ce operează aici, venituri care vor stimula creşterea economică a României. Sunt convins că noile proiecte vor aduce beneficii de substanţă şi vor facilita interconectivitatea la nivel european şi internaţional.”

    La rândul său, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a apreciat că investiţia va face posibilă dezvoltarea Portului Constanţa într-un hub care să fie la baza unor viitoare rute de transport către Turcia şi Georgia.

    “Putem spune în acest moment ca Portul Constanţa reprezintă cea mai eficientă alternativă de transport comercial către regiunea Mării Caspice şi Orientul Îndepărtat” – a declarat acesta. El a adăugat că anul 2023 a fost unul al recordurilor absolute în ceea ce priveşte traficul de mărfuri în Portul românesc de la Marea Neagră. A punctat, de asemenea, că în acest context, colaborarea bilaterală vizează şi alte sectoare de transport cum ar fi cele aerian, rutier şi feroviar.

     

    Investiţia marchează şi 20 de ani de activitate a companiei din Dubai în România şi este încă o bornă semnificativă în dezvoltarea parteneriatului româno-emiratez în domeniul transporturilor.

    “Contractul a început în 2004 şi să-l văd 20 de ani mai târziu, este uimitor. Simt că este o oportunitate uriaşă. Este cel mai important port la Marea Neagră, cu conectivitatea cea mai mare şi în acelaşi timp, portul cu cele mai bune legături moderne cu alte porturi”, a precizat preşedintele companiei care a realizat investiţia, Sultan Ahmed bin Sulayem.

     

    Constanţa este deja cel mai mare port de containere de la Marea Neagră, iar anul viitor ar urma să fie deschisă încă o platformă multitransport în urma unei investiţii de 50 de milioane de euro a aceleiași companii în România.

  • Transport public perturbat în Italia din cauza grevelor

    Transport public perturbat în Italia din cauza grevelor

    În Italia, şase sindicate importante din transport organizează proteste la nivel național. Ele cer majorarea, îmbunătățirea condițiilor de lucru și de călătorie pentru angajați și utilizatori și pentru reducerea timpului de muncă, informează Elena Postelnicu, corespondent Radio România în Italia.

    La Roma și Milano, autobuzele, metrourile, tramvaiele și trenurile regionale vor funcționa până la 8:30 și de la 18:00 pentru doar două ore în capitala italiană și până la 23:30 la Milano.

    La Napoli greva va dura 24 de ore, însă vor fi asigurate o parte dintre mijloacele de transport în comun.

    În Toscana, Emilia Romagna, Friuli-Veneția Giulia şi Sicilia sunt anunate greve de o zi.

    Un alt motiv al sindicatelor pentru a organiza greva de astăzi este acela de a bloca privatizările și licitaţiile din sectorul transportului public.

  • Ungaria – Restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5t)

    Ungaria – Restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5t)

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Ungaria că Ministerul Construcțiilor și Transportului maghiar (MCT) a informat cu privire la introducerea unor restricții de circulație pentru camioanele de mare tonaj (peste 7,5 tone), în perioada 14-17 martie 2024.

    Conform sursei citate, restricțiile vor fi aplicate astfel: în intervalul 14 martie, ora 22:00 – 15 martie 2024, ora 22:00 și în intervalul 16 martie 2024, ora 22:00 – 17 martie 2024, ora 22:00, ora locală.

    Transporturile umanitare sau cele de animale vii, bunuri perisabile, combustibil și alte bunuri de primă necesitate nu se supun acestor restricții.

    Mai multe informații despre restricțiile aplicate circulației camioanelor de mare tonaj pot fi consultate la https://www.utinform.hu/en/static/kamionstop.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale misiunii diplomatice a României la Budapesta: +3613847689, Consulatului General al României la Szeged: +3662424431 și Consulatului General al României la Gyula: +3666464579, +3666477147, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanență ale Ambasadei României în Ungaria +36305356912, Consulatului General al României la Szeged +36306777980 și Consulatului General al României la Gyula +36306357181.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet:

    http://budapesta.mae.ro, http://szeged.mae.ro, http://gyula.mae.ro, și www.mae.ro.

    Sursa MAE

  • Managementul capacității căilor ferate

    Managementul capacității căilor ferate

    Continuă, în Comisiile de Specialitate din Parlamentul European discuțiile pentru Regulamentul privind managementul capacității pe calea ferată. Este un regulament foarte stufos dar prezintă o problemă clară de alocare în statele membre. Tot ceea ce se întâmplă este la mâna managerilor de rețea care vor încerca să-și păstreze acestă facilitate, a declarat Marian Jean Marinescu, europarlamentar.

    “Am continuat discuțiile pe regulamentul pentru managementul capacității pe cale ferată. S-au depus amendamentele, sunt în jur de 700 de amendamente și le-am discutat pentru prima oară. 

    Raportorul și raportorii din umbră sunt raportorul grupului PPE în acest dosar. Mi-am exprimat punctul de vedere. Acest regulament foarte stufos are un lucru foarte bun, prezintă o procedură foarte elaborată, dar clară în ceea ce privește alocarea capacității în toate statele membre pe cale ferată. Acesta este un lucru foarte bun. Problema însă este că tot ce se întâmplă acolo este în puterea managerilor de rețea, adică celor care sunt răspunzători de rețeaua de cale ferată. Și acest lucru nu este foarte bun, pentru că este evident că ei vor încerca să-și păstreze puterea pe care o au în acest moment. 

    Plus că în statele care încă au organizare pe verticală, adică rețeaua, infrastructura și transportul de pasageri, transportul de marfă, companiile care chiar dacă sunt separate, sunt sub aceeași umbrelă acolo, bineînțeles că managerul de infrastructură va ține cont de acest lucru și va avantaja pe cei din statul respectiv. 

    Totul este să încercăm să diminuăm această putere, pentru că altfel nu va exista nici concurență, nici încercări de îmbunătățire a capacității și bineînțeles, nicio încercare de a armoniza toate normele și de a avea posibilitatea să se introducă, în special pentru marfă, trenuri care să plece, să spunem, din Hambourg și să se termine la Salonic.

    Se dorește ca mare parte din transportul pe cale rutieră să se mute pe cale ferată. În strategia publicată de Comisia Europeană acum câțiva ani se spune că până în 2030, cantitatea de marfă transportată pe cale ferată să se mărească cu 50% .Cu acest regulament, nu se va întâmpla așa ceva.”