Radio România Internațional

Tag: transport aerian

  • Ştiri din transportul aerian

    Ştiri din transportul aerian

    Transportul aerian de pasageri a crescut cu 6% în România în 2024. S-au înregistrat puţin peste 26 de milioane de pasageri, de la 24,53 milioane în 2023. Cei mai mulţi pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile „Henri Coandă” Otopeni – Bucureşti (aproape 8 milioane de pasageri îmbarcaţi şi, respectiv, debarcaţi), „Avram Iancu” – Cluj-Napoca, aproape 1,65 pasageri îmbarcaţi şi 1,62 milioane debarcaţi, şi Aeroportul Internaţional Iaşi, cu câte 1,1 milioane de pasageri îmbarcaţi, respectiv debarcaţi. S-au păstrat tendinţa ascendentă la pasagerii zborurilor internaţionale (+7% faţă de 2023), dar şi scăderea numărului pasagerilor pe zboruri interne (-6%).

    Din totalul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile româneşti după momentul aderării României la spaţiul Schengen aerian, 70% s-au deplasat în Schengen şi 30% au călătorit spre sau dinspre destinaţii non-Schengen.

    Primele 10 aeroporturi de unde au provenit pasagerii debarcaţi în România sau către care s-au îmbarcat pasageri au fost Londra Luton, Milano-Bergamo, Munchen, Bruxelles Charleroi, Paris Beauvais, Istanbul Internaţional, Viena, Roma Fiumicino, Barcelona şi Madrid Barajas. Principalele ţări de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate în România, respectiv către care s-au îmbarcat cei mai mulţi pasageri au fost Italia, Regatul Unit, Germania, Spania, Franţa, Turcia, Belgia şi Grecia.

    Cele mai însemnate ponderi în transportul intern au fost pe aeroporturile „Henri Coandă” Otopeni – Bucureşti (aproape 50% din numărul total de pasageri), „Avram Iancu” Cluj-Napoca (17,6%) şi „Traian Vuia” Timişoara (vest, 14,4%).

    Pe de altă parte, compania aeriană low-cost Wizz Air va introduce din 11 aprilie o nouă rută de la Cluj-Napoca spre Castellon, Spania. Noua rută va fi operată pentru început lunea şi vinerea. Din 16 iunie, ruta va opera în zilele de marţi şi sâmbătă. Tot Wizz Air anunţă continuarea expansiunii în Bucureşti cu două aeronave Airbus A321neo, trei rute noi de la Aeroportul Bucureşti Otopeni şi deschiderea unei a doua baze în Bucureşti, la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa „Aurel Vlaicu”, începând cu 1 aprilie.

    Noile rute din Bucureşti Otopeni vor fi către Gran Canaria (Spania) din 17 iulie, Frankfurt Hahn (Germania) din 1 august şi Friedrichshafen (Germania) în 2 august. Cum spuneam, de la 1 aprilie, Wizz Air începe operaţiunile de bază de pe Aeroportul Bucureşti Băneasa. Pe lângă zborurile către Napoli (Italia) şi Cracovia (Polonia), deja în serviciu, compania va lansa rute din Bucureşti Băneasa către Abu Dhabi în 30 martie, Londra Luton în 1 aprilie şi Varşovia în 9 iunie.

    În context, Wizz Air a decis că, din 30 martie, zborurile sale de la București către Budapesta vor fi relocate de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” – Otopeni pe Aeroportul Internațional București Băneasa – „Aurel Vlaicu”.

     

     

  • Cum se poate salva TAROM?-

    Cum se poate salva TAROM?-

    Compania Naţională de Transporturi Aeriene a României, TAROM, va primi ajutor din partea Comisiei Europene până la finalul lunii aprilie şi apoi va intra într-o etapă de reorganizare economică, a anunţat ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu. Operatorul aerian, deţinut de statul român, se află de mai mulţi ani într-o situaţie economică instabilă, iar numeroasele planuri de salvare a acesteia nu au produs rezultatele aşteptate de guvernanţi.

     

    Conform datelor aferente primului semestru al anului trecut, TAROM consemna pierderi de peste 50 de milioane de lei, cu mult mai mici decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2022, când compania avea deja pierderi de peste 208 milioane de lei. În acest context, ministrul Transporturilor a spus că noul plan de salvare are în vedere “aşezarea TAROM pe principii economice solide”.

     

    Sorin Grindeanu: „Odată cu primirea acestui ajutor de la Comisia Europeană, noi trebuie să intrăm într-o etapă la TAROM de reorganizare şi suntem deschişi la orice fel de propuneri care să ducă la aşezarea TAROM pe nişte principii economice solide. Nu intră în discuţie dorinţa noastră de a salva această companie, nu intră în discuţie dorinţa noastră de a găsi orice fel de soluţii, inclusiv parteneriate, care să ducă la acest scenariu fericit.”

     

    Grindeanu a sugerat, totodată, că planul de reorganizare a TAROM ar putea include disponibilizarea a circa 50% din personal, în condiţiile în care, spune acesta, operatorul aerian are în prezent un număr nesustenabil de angajaţi. Sorin Grindeanu: „O companie de mărimea TAROM, care e aşezată pe baze economice corecte, are în mod normal în jur de 500, 600 de angajaţi, 90% dintre ei fiind personal navigant. Noi avem dublu.”

     

    Ministrul Transporturilor a subliniat că statul român nu poate să ofere ajutor direct companiei TAROM pentru că ar încălca legile concurenței şi directivele europene referitoare la ajutoarele de stat. El este de părere că, în aceste condiţii, trebuie căutate soluții alternative pentru a ieși din ceea ce numeşte “cercul vicios”, iar una dintre ele ar putea fi identificarea unor investitori pentru avioane mai noi și pentru ca TAROM să-şi îmbunătăţească serviciile oferite.

     

    Grindeanu a precizat că soluţii pentru salvarea companiei au fost explorate şi cu ocazia vizitei pe care o delgaţie guvernamentală, condusă de prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a efectuat-o timp de 4 zile în state din Orientul Mijlociu.

     

    Înfiinţată în 1954, TAROM îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor de la Bucureşti. Compania este membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni, din 1993, şi a Alianţei SkyTeam, din 2010. TAROM deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său un număr de 70 de destinaţii operate atât cu aeronave proprii cât şi deservite de partenerii săi.

     

  • Republica Italiană – grevă națională

    Republica Italiană – grevă națională

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Italiană că marți, 20 iunie 2023, va fi organizată o grevă națională în sectorul transportului aerian, cu o durată preconizată de 24 de ore, care va crea perturbări în orarul de zbor al companiilor aeriene.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Roma: +3906835233 44; +390683523352; +390683523358; +390683523356; +390683523369; +390683523371; +390683523374, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și următoarele linii telefonice de urgență, în funcție de circumscripția consulară regională:

    – Consulatul General al României la Bari: +393346042299;

    – Consulatul General al României la Bologna: +393248035171;

    – Consulatul General al României la Milano: +393661081444;

    – Consulatul General al României la Roma: +393451473935;

    – Consulatul General al României la Torino: +393387568134;

    – Consulatul General al României la Trieste: +393408821688;

    – Consulatul României la Catania: +393209653137.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web: http://scioperi.mit.gov.it/mit2/public/scioperi, https://www.enac.gov.it/, http://roma.mae.ro/, http://cgroma.mae.ro/, https://www.mae.ro/ şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Avion mai prietenos cu mediul?

    Avion mai prietenos cu mediul?

    În Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani, transportul aerian a apropiat regiunile, oamenii și a creat beneficii economice multiple. Însă creșterea numărului curselor a adus în prim plan și efectele nocive asupra mediului pe care le generează avioanele. Datele oficiale europene arată că, din toate variantele de transport, cel pe calea aerului este al doilea la capitolul poluare, dupa cel rutier.



    Având acestea pe fundal, sunt în desfășurare mai multe inițiative. Unele aparțin instituțiilor europene care, prin demersuri legislative, vor să atingă în următoarele decenii neutralitatea climatică inclusiv în transportul aerian.



    Alte demersuri aparțin cercetătorilor, oamenilor de știință, industriei aeronautice, implicați în proiecte prin care să i se asigure avionului un viitor electric sau unul bazat pe folosirea hidrogenului.



    Promisiunile nu sunt utopice, dar nici simplu de îndeplinit.




  • Creștere a emisiilor de CO2 în Uniunea Europeană


    Emisiile de dioxid de carbon (CO2) generate în Uniunea Europeană prin arderea combustibililor fosili (în principal petrol şi produse petroliere, gaze naturale, cărbune şi turbă) au crescut, în medie, cu 6,3% anul trecut, potrivit estimărilor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Creșterea este o urmare a ridicării restricțiilor impuse în pandemie în 2020.



    România, a șaptea creștere a emisiilor de CO2 din UE



    România se află în primele șapte state membre care au înregistrat cele mai mari creșteri ale emisiilor de CO2 generate de utilizarea energiei, cu un avans de 6,6% față de 2020. În fața țării noastre se situează Bulgaria cu o creștere de 18%, Estonia (13,1%), Slovacia (11,4%), Italia (10,6%), Polonia (8,6%) și Spania (7,4%). Doar două țări UE au avut o scădere emisiilor de CO2: Portugalia (minus 5,5%) şi Finlanda (minus 1,5%).



    Creşterea emisiilor de CO2 a fost cauzată în principal de majorarea utilizării combustibililor fosili solizi, precizează Eurostat, care au contruit cu 50% la ridicarea nivelului de dioxid de carbon de anul trecut. Combustibilii lichizi au fost responsabili pentru mai mult de 29% din creştere, iar gazele naturale pentru 21%. Diferențele puteau fi mari mari, dar folosirea mai redusă de turbă a atenuat uşor creşterea emisiilor de CO2 în Uniune.



    Emisiile de CO2 din arderea combustibililor fosili provin din ţările unde se arde combustibilul pentru generarea electricităţii, pentru transport, producţia de oţel și alte ramuri ale industriei, ceea ce influenţează importurile şi exporturile de produse energetice.



    Importul cărbunelui pentru generarea electricităţii duce la creşterea emisiilor în ţara importatoare., în timp ce importurile de electricitate nu afectează emisiile ţării importatoare, deoarece acestea sunt raportate în statul exportator unde este produsă electricitatea.



    Estimare a emisiilor de CO2 generate de utilizarea energiei / Sursa: Eurostat


    emisii-dioxid-carbon-2021-eurostat.jpg



    O nouă alianță pentru introducerea aeronavelor mai puțin poluante



    În privința combustibililor lichizi, Comisia Europeană a mai făcut un pas pentru reducerea emisiilor provocate de utilizarea lor prin lansarea Alianţei pentru Aviaţia cu Emisii Zero. Executivul european a lansat incitația către entitățile din industria aviatică, inclusiv producătorii de aeronave și operatorii de zboruri, să îşi unească forţele în vederea pregătirii pentru apariţia aeronavelor cu emisii zero.



    Scopul noii alianțe este să pregătească mediul aviatic pentru punerea în funcțiune a aeronavelor cu hidrogen şi a celor electrice, dar și pentru a se asigura că transportul aerian contribuie la obiectivul de neutralitate climatică al Europei pentru 2050, se arată într-un comunicat al Comisiei.



    Alianţa îşi va îndeplini în final angajamentul de a alinia sectorul la ambiţiile, obiectivele şi politicile conexe ale UE în materie de climă. Dimensiunea internaţională a sectorului este, de asemenea, un element major, deoarece combaterea schimbărilor climatice reprezintă un efort global.



    Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru era digitală a declatrat: Odată cu apariţia aeronavelor cu emisii zero, Europa va scrie următorul capitol al aviaţiei. Neutralitatea climatică este paşaportul pentru creştere, iar Alianţa pentru aviaţia cu emisii zero va ajuta industria aeronautică europeană să pună bazele unei aviaţii competitive şi curate.”


  • Comisia Europeană aprobă o schemă românească destinată sprijinirii operatorilor aeroportuari

    Comisia Europeană aprobă o schemă românească destinată sprijinirii operatorilor aeroportuari

    Industria de transport aerian reprezintă unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Traficul aerian a înregistrat o scădere semnificativă în anul 2020, în timp ce anul trecut , conform datelor comunicate de organizația europeană EUROCONTROL, traficul aerian dîn România a reprezentat doar 63% din traficul înregistrat în anul 2019.

    Nici scenariile pentru anul acesta nu arată mai bine. Traficul aerian încă scăzut pe unele aeroporturi din România, cel puțin în prima jumătate a anului 2022, are un impact negativ semnificativ asupra veniturilor acestor aeroporturi, punând în pericol capacitatea lor de a reveni, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, la capacitățile operaționale normale.

    În acest context vine un ajutor de stat vital de la Comisia Europeană, care a aprobat o schemă românească în valoare de 4,3 milioane EUR, destinată sprijinirii operatorilor aeroportuari. Măsura va fi deschisă operatorilor economici care administrează aeroporturile Bacău, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Aeroportul Internațional Timișoara. Schema urmărește să le acopere pierderile suferite în perioada ianuarie-iunie 2022 și să îi ajute să își continue activitățile. Ajutorul nu va depăși 2,3 milioane EUR per beneficiar; și se acordă până la 30 iunie 2022. Comisia Europeană precizează că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

    Mai multe informaţii privind activităţile întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus se găsesc pe site-ul Comisiei Europene.


  • Informaţii de la companiile aeriene

    Informaţii de la companiile aeriene

    Transportul aerian de pasageri din România a înregistrat anul trecut o creştere cu 55,5%, comparativ cu 2020, ajungând la aproape 11,2 milioane de pasageri de la aproape 7,2 milioane, conform Institutului Naţional de Statistică.



    Cele mai mari fluxuri de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile internaţionale «Henri Coandă» Otopeni, de lângă Bucureşti (cu aproape 3,47 milioane de pasageri îmbarcaţi şi aproape 3,43 milioane debarcaţi), «Avram Iancu» Cluj-Napoca, nord-vest (cu peste 804.000 de pasageri îmbarcaţi şi peste 652.000 debarcaţi) şi Aeroportul Internaţional Iaşi, din nord-est (cu peste 321.000 de pasageri îmbarcaţi şi peste 317.000 debarcaţi).



    În transportul internaţional de pasageri, primele 10 aeroporturi de unde au provenit sau spre au plecat pasagerii, şi ne referim la pasagerii curselor aeriene regulate, au fost: Londra Luton, Milano-Bergamo, Madrid-Barajas, Roma-Ciampino, Istanbul-Internaţional, Amsterdam-Schiphol, Frankfurt pe Main, Barcelona, Viena şi Munchen. Principalele ţări după aeroportul de origine sau de destinaţie au fost Italia, Marea Britanie, Germania, Spania, Franţa, Turcia, Ţările de Jos, Grecia. În trafic intern, activitatea cea mai intensă au avut-o aeroporturile «Henri Coandă» Otopeni, cu peste 49% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, «Avram Iancu» Cluj-Napoca, peste 17%, şi «Traian Vuia», din Timişoara, vest, peste 13%.



    Pe de altă parte, companiile aeriene prezente în România anunţă noi destinaţii. Compania low-cost Wizz Air a reluat cursele spre München – Memmingen şi Londra – Luton de pe Aeroportul Internaţional ‘Transilvania’ din Târgu Mureş (centrul României), cu câte două curse pe săptămână. De la 2 aprilie 2022, frecvenţa zborurilor către Budapesta va creşte la 5 curse pe săptămână (în zilele de marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică). Tot Wizz Air introduce 5 noi curse din Cluj-Napoca (nord-vest) şi Craiova (sud) către destinaţii din Europa. Noile curse sunt: Cluj-Napoca către Malta (Valletta), din 28 martie, şi Nisa, din 1 august. De la Craiova vor fi curse spre Bruxelles Charleroi (din 29 august), Barcelona (din 30 august) şi Paris Beauvais-Tille, din 31 august.



    Operatorul aerian Air Bucharest va relua din 2 aprilie cursele directe spre Hurghada (Egipt) şi din 28 mai spre Antalya (Turcia), acestea fiind unele dintre cele mai căutate destinaţii pentru vacanţa de vară, a anunţat Aeroportul Internaţional Sibiu (centrul României). Zborurile directe de la Sibiu spre Hurghada vor fi operate în perioada 2 aprilie – 2 iulie, iar spre Antalya în perioada 28 mai – 8 octombrie 2022.




  • Transportul aerian, rezultate şi clasamente

    Transportul aerian, rezultate şi clasamente

    Transportul aerian de pasageri a crescut în România, în primele 9 luni din
    2021 cu 30,8%, față de perioada similară de anul trecut, de la 6,11 milioane de
    pasageri la aproape 8 milioane anul acesta. Cel mai mare trafic l-a înregistrat
    aeroportul internaţional «Henri Coandă» – București, cu 2,47 de milioane de
    pasageri îmbarcați și 2,40 milioane debarcați. «Henri Coandă» este urmat de Aeroportul
    internaţional «Avram Iancu» din Cluj-Napoca, unde au fost
    înregistrați 542.700 de pasageri îmbarcați și 528.200 debarcați. Urmează Aeroportul
    Internațional din Iași, cu 234.500 pasageri îmbarcaţi şi 224.900
    debarcaţi.În trafic intern, «Henri Coandă» – Bucureşti a înregistrat
    aproape 50% din pasageri, «Avram Iancu» – Cluj-Napoca peste 16% şi Aeroportul
    internaţional «Traian Vuia» – Timişoara 14%.


    Primele 10 aeroporturi de unde provin pasagerii care zboară spre şi dinspre
    România sunt: Londra Luton, Milano-Bergamo, Madrid-Barajas, Roma-Ciampino,
    Frankfurt, Istanbul International, Amsterdam-Schipol, Barcelona, Dortmund şi
    Viena. Cei mai mulți pasageri au circulat spre şi dinspre Italia, Marea
    Britanie, Germania, Spania, Franța, Grecia, Turcia, Ţările de Jos, Belgia.


    În altă ordine de idei, Aeroportul Internațional din Sibiu este
    primul din România care a cumpărat două autoutilitare de ultimă generație pentru
    siguranța pasagerilor. Autospeciala PSI 6×6 este construită special pentru
    aeroporturi și are un braț extensibil care permite apropierea de aeronavă,
    inclusiv penetrarea fuselajului și descărcarea agentului de stingere, dacă e
    cazul.


    Aeroportul Internaţional George Enescu Bacău a primit notele cele
    mai mari de la pasagerii săi pentru semnalizarea eficientă şi curăţenie, în
    timp ce Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a fost depunctat
    pentru aglomeraţie şi lipsa personalului, potrivit unui studiu cu privire la
    situaţia aeroporturilor din România. Studiul a reliefat, însă, că aeroportul Henri
    Coandă gestionează şi cel mai mare volum al traficului aerian, operând atât
    curse interne, cât şi externe, şi este principalul punct de conexiune între
    România şi nenumărate destinaţii din Europa şi restul lumii. Aeroportul Avram
    Iancu a fost apreciat pentru curăţenie, amabilitatea personalului şi
    semnalizarea eficientă a porţilor şi a ghişeelor, în timp ce aeroportul
    Internaţional Timişoara a fost apreciat pentru semnalizare şi curăţenie. Aeroportul
    Internaţional Sibiu a obţinut note mari pentru amabilitatea personajului şi accesibilitate,
    având conexiuni bune cu centrul oraşului. Aeroportul Internaţional Craiova a
    fost votat pentru semnalizarea eficientă şi accesibilitate, fiind la mică
    distanţă de oraş, dar a obţinut calificative mari şi la curăţenie. Aeroportul
    Internaţional Iaşi a obţinut note bune pentru semnalizarea eficientă, care îi
    ajută pe călători să găsească rapid porţile şi ghişeele, şi pentru accesul
    facil, atât cu maşina personală, cât şi cu transportul în comun.


  • Italia: grevă în domeniul transportului aerian

    Italia: grevă în domeniul transportului aerian

    Ministerul român al Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Italia că mai multe organizații sindicale au anunțat pentru luni, 26 iulie 2021, organizarea unei greve cu durata cuprinsă între 4 și 12 de ore.

    Pentru informații cu privire la cursele aeriene care ar putea fi afectate de grevă, MAE recomandă consultarea paginilor web ale aeroporturilor și să contacteze companiile aeriene, precum și site Ministerului Infrastructurii și Transporturilor (http://www.mit.gov.it/).

    Asistență consulară poate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358; +390683523356; +390683523352; +390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    Cetățenii români care se confruntă cu o situație urgentă au la dispoziție și numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Italia: +393451473935, respectiv al oficiilor consulare: CG Trieste: +393408821688+393661081444393387568134+393491178220+39334 6042299+39320 9653137.

    MAE recomandă și consultarea paginilor de internet :

    http://roma.mae.ro, http://milano.mae.ro, http://bologna.mae.ro, http://torino.mae.ro, http://trieste.mae.ro, http://bari.mae.ro, www.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/travel-advice_ro,

    pagina de Facebook a Ambasadei României în R. Italiană (https://www.facebook.com/roma.mae.romania)

    şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • MAE: Italia – Grevă generală în domeniul transportului aerian

    MAE: Italia – Grevă generală în domeniul transportului aerian

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Italia că mai multe organizaţii sindicale au anunţat pentru marţea viitoarea organizarea unei greve generale de 24 de ore la nivelul transportului aerian.

    Pentru informații cu privire la cursele aeriene care ar putea fi afectate de grevă, cetățenii români sunt rugați să consulte paginile web ale aeroporturilor și să contacteze companiile aeriene. De asemenea, se recomandă consultarea site-ului Ministerului Infrastructurii și Transporturilor (http://www.mit.gov.it/), precizează MAE într-un comunicat de presă.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358; +390683523356; +390683523352; +390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    Totodată, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție și numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Italia: +393451473935, respectiv al oficiilor consulare (CG Trieste: +39 340 8821688; CG Milano: +39 366 108 1444; CG Torino: +39 338 756 8134; CG Bologna: +39 349 1178220; CG Bari: +39 334 604 2299; C Catania: +39 320 965 31 37), informează MAE.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://roma.mae.ro, www.mae.ro, pagina de Facebook a Ambasadei României în Italia (https://www.facebook.com/roma.mae.romania) şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!.

  • Noi reguli pentru transportul aerian


    Pasagerii aeronavelor vor fi grupaţi pe familii şi, în măsura posibilităţilor, cât mai distanţaţi, şi vor purta obligatoriu măşti atât pentru accesul la bord cât şi pe toată durata călătoriei, potrivit unui ordin comun al miniştrilor Transporturilor şi Sănătăţii, informează Agerpres.



    Prevederile actului normativ stabilesc, pe durata stării de alertă, o serie de obligaţii în sarcina operatorilor economici care administrează infrastructura de transport.



    În ceea ce priveşte transportul aerian, pe perioada stării de alertă, pasagerii operatorilor aerieni vor fi încurajaţi să efectueze operaţiunile de check-in on-line iar pentru a evita aglomerările, companiile aeriene / agenţii de handling vor informa pasagerii să se prezinte la aeroport cu 3 ore înainte de ora programată de decolare. Ghişeele de check-in se vor deschide cu 3 ore înainte de ora planificată pentru decolarea aeronavei iar pentru fiecare cursă se va asigura un efectiv suficient de angajaţi pentru asigurarea procesării pasagerilor la ghişeele check-in.


    Pentru membrii echipajelor, se vor asigura echipamente de protecţie.



    “Purtarea măştii de protecţie de către piloţi în cazul în care este necesară părăsirea cabinei de pilotaj va fi obligatorie, precum şi dezinfectarea după terminarea sarcinilor în afara cabinei de pilotaj”, precizează MT. Pentru personalul navigant, dezinfectarea mâinilor este obligatorie după fiecare interacţiune cu pasagerii sau bunurile acestora.



    Aeronavele vor fi dotate cu substanţe dezinfectante şi echipamente de protecţie de rezervă.



    Alte prevederi vizează interzicerea accesului în cabină a personalului de sol de la escală, cu excepţia celui dedicat pentru curăţenie şi dezinfecţie sau a personalului tehnic.



    Dezinfectarea aeronavei se va realiza obligatoriu după fiecare rotaţie iar accesul la bord va fi permis doar cu un bagaj de mână.



    Materialele printate vor fi eliminate de la bord, cu excepţia instrucţiunilor de salvare şi a pungii.



    Pasagerii vor fi instruiţi cu privire la completarea în timpul zborului, după caz, a formularului PUBLIC HEALTH PASSENGER LOCATOR FORM (Ediţia 15 a Anexei 9 OACI) sau a altui document solicitat de autoritatea competentă în domeniul sănătăţii publice şi predarea acestuia la debarcare, autorităţii competente pentru sănătatea publică. De asemenea, pasagerii vor fi informaţi cu privire la regimul care le va fi aplicat la sosirea în România.



    În cazul în care, la bordul aeronavei sunt identificaţi pasageri simptomatici se vor aplica procedurile stabilite iar pasagerii vor fi instruiţi cu privire la procedurile de debarcare astfel încât sa se evite contactul personal.



    În ceea ce priveşte aeroporturile din România, pentru asigurarea distanţei de protecţie între persoane se vor reconfigura atât traseele de deplasare a persoanelor, cât şi suprafeţele de staţionare temporară în zonele nerestricţionate, cum sunt parcările publice din faţa terminalelor de pasageri, peroanele de la intrarea în terminalele de pasageri, sălile de aşteptare din interiorul terminalelor de pasageri, ghişeele de înregistrare (check-in, ticketing), zonele de alimentaţie publică, birourile de informare, zona de aşteptare pentru efectuarea controlului accesului, zonele de îmbarcare, zonele de ridicare a bagajelor şi zonele pentru efectuarea evaluării epidemiologice precum şi zonele de control trecere frontieră.



    Sursa: Agerpres

  • Măsuri europene de redresare economică

    Măsuri europene de redresare economică

    Preşedinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, miercuri seară, în Parlamentul European, un plan de redresare economică, pe fondul
    crizei generate de noul coronavirus. Trei sunt pilonii acestui plan! Primul va
    fi sprijinirea economiilor celor mai afectate de actuala criză sanitară prin
    intermediul politicii tradiţionale de coeziune, inclusă, deja, în bugetul
    multianual 2021-2027. Banii vor merge către toate statele membre, indiferent că
    sunt sau nu în Zona euro. Comisia Europeană a propus, în egală măsură, crearea
    unui fond suplimentar, separat de anvelopa financiară tradiţională pentru
    coeziune, ale cărui resurse financiare vor consta din împrumuturi făcute de
    Comisie de pe piaţa financiară și care vor fi canalizate unde este nevoie.

    Al
    doilea pilon avut în vedere de Executivul de la Bruxelles va fi mobilizarea de
    investiţii private masive care să ajute companiile să îşi repare capitalurile
    afectate. În fine, al treilea pilon vizează consolidarea mecanismelor care au
    ajutat statele membre să facă faţă în faza de început a pandemiei, precum
    RescEU. Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a mai anunţat că va fi creat
    un nou program dedicat sănătăţii, dar şi un instrument pentru vecinătatea
    Uniunii. Cum vara se apropie cu pași rapizi, Comisia Europeană a prezentat,
    totodată, un pachet pentru reluarea transportului și redeschiderea turismului
    în Uniune. Ridicarea restricţiilor de călătorie va depinde de autorităţile fiecărui stat membru, aceasta se
    va face gradual, dar coordonat la nivel european, apoi va fi generală, dar cu
    măsuri de siguranţă sanitară.

    Comisarul european pentru transporturi, românca
    Adina Vălean, spune că s-a stabilit ca, în avioane, pasagerii să poarte măşti
    de protecţie, iar operatorii să folosească toată capacitatea de îmbarcare a
    avionului: ʺÎn avion trebuie să se poarte mască. Se
    limitează mişcarea pasagerilor în interiorul avionului, interacţiunea cu
    echipajul de bord şi între pasageri. Nu recomandăm în acest moment măsuri de
    distanţare fizică în avion cu orice preţ, în sensul în care cerem companiilor
    să zboare cu un număr de locuri libere, din mai multe motive: un avion are
    multe caracteristici tehnice care oferă o siguranţă în plus, este vorba de
    sistemul de filtrare a aerului care în majoritatea aeronavelor este de nivel de
    spital, performant.ʺ     Adina Vălean a mai precizat că regulamentul european
    care prevede obligaţia companiilor aeriene de a returna contravaloarea
    biletelor în cazul zborurilor anulate nu va fi modificat, deşi Comisia
    Europeană a fost supusă la presiuni din partea statelor membre şi a companiilor
    aeriene.

  • MApN: 90.000 de măşti de protecţie tip FFP 2 au ajuns în Spania

    MApN: 90.000 de măşti de protecţie tip FFP 2 au ajuns în Spania

    O aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române a decolat, duminică, de la Baza 90 Transport Aerian Otopeni, şi a aterizat la Madrid efectuând transportul în Spania a 90.000 de măşti de protecţie tip FFP 2, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).

    Materialele au fost predate autorităţilor spaniole cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

    Materialele sunt parte din rezerva de contramăsuri medicale pentru epidemia de COVID-19, constituită în România, achiziţionate de către ţara noastră pe baza unui grant în valoare de 10 milioane euro semnat de DSU/IGSU cu Comisia Europeană prin Direcţia Generală Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare Europene- DGECHO, se precizează în comunicat.

    Misiunea de transport aerian, care ar fi trebuit să aibă loc sâmbătă, a fost replanificată pentru duminica dimineaţa, ca urmare a unei probleme tehnice apărute la bordul aeronavei, mai informează MApN.

  • Un nou set de măsuri împotriva coronavirusului

    Un nou set de măsuri împotriva coronavirusului

    Ca pe întreaga planetă, în România ritmul vieţii încetineşte, iar
    activităţile sociale se restrâng dramatic. Flagel autentic, cum afirmă
    specialiştii, sau psihoză colectivă, cum crede multă lume, coronavirusul a
    silit şi autorităţile de la Bucureşti să adopte noi măsuri, de o anvergură fără
    precedent, de limitare a epidemiei. Cea mai spectaculoasă, fiindcă afectează
    milioane de familii, e decizia, cu caracter preventiv, ca şcolile şi
    grădiniţele să se închidă de pe 11 până pe 22 martie. Perioada poate fi
    prelungită, în funcţie de evoluţia situaţiei, după cum a decis Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. O eventuală hotărâre a suspendării
    cursurilor pentru studenţi va fi luată de fiecare universitate în parte – a
    precizat ministrul interimar al
    Educaţiei, Monica Anisie. Ea a mai spus că, deocamdată, nu a fost luată o
    decizie privind modul în care vor fi recuperate orele şi că analizează şi
    posibilitatea realizării cursurilor online.

    Monica Anisie: Această
    măsură se referă la toate unităţile de învăţământ preuniversitar, fie de stat,
    fie particular. Fac precizarea pentru toată lumea: este vorba de unităţile de
    învăţământ preşcolar adică grădiniţe, primar, gimnazial, liceal şi postliceal,
    deci toate unităţile de învăţământ preuniversitar. În ceea ce priveşte
    învăţământul universitar, după cum bine cunoaşteţi, este vorba de autonomie
    universitară. Am transmis deja către universităţi o notă, prin care le-am
    solicitat să anunţe Ministerul Educaţiei şi Cercetării în momentul în care iau
    decizia suspendării cursurilor în cadrul Senatului universităţilor.

    La
    rându-i, ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat că se suspendă
    transportul rutier de persoane pentru toate cursele efectuate spre şi dinspre
    Italia, în perioada 10 martie – 31 martie. Transportatorii rutieri şi feroviari
    vor avea obligaţia de a informa călătorii înainte de intrarea în ţară cu
    privire la faptul că trebuie să completeze un formular pe proprie răspundere,
    în care să precizeze din ce zonă a Italiei vin. A fost suplimentat personalul
    de la frontiera de vest, pentru a identifica toate persoanele care vin din
    Italia, ţara europeană cu cea mai mare rată de răspândire a COVID-19 şi unde
    trăieşte cea mai numeroasă comunitate românească din diaspora. 36 de studenţi
    de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi sunt în Italia,
    prin Programul Erasmus. Deşi se declară îngrijoraţi de situaţia de acolo, ei nu
    doresc să se întoarcă în ţară, ca să nu piardă bursa.

    Şi operatorii aerieni au
    obligaţia de a comunica cetăţenilor care se vor îmbarca din Italia, China, Iran
    sau Coreea de Sud către România faptul că vor intra în carantină pe teritoriul
    românesc. Şi cei care vin din cele patru state menţionate şi intră în ţară prin
    punctele de frontieră terestre sunt obligaţi să stea în carantină pe raza
    judeţului de graniţă sau în izolare la domiciliu. Până la sfârşitul acestei
    luni, sunt interzise, peste tot în România, evenimentele cu un număr de
    participanţi mai mare de o mie. Zeci de concerte au fost anulate sau amânate. Federaţia
    şi Liga Profesionistă de Fotbal au anunţat că, în martie, meciurile se vor
    disputa fără spectatori. Şi Consiliul Director al Asociaţiei Editorilor din
    România a hotărât să anuleze organizarea celei de-a noua ediţii a Salonului de
    Carte Bookfest Timişoara (vest), programată în perioada 12 – 15 martie. O altă
    măsură vizează interzicerea accesului în spitale al aparţinătorilor
    pacienţilor, precum şi studenţilor la Medicină, pentru stagii practice.
    Momentan, singura veste bună pentru români, e că, pe fondul diminuării
    activităţilor în întreaga lume, s-au ieftinit carburanţii.

  • Regatul Spaniei – Greve anunţate la Renfe şi Ryanair

    Regatul Spaniei – Greve anunţate la Renfe şi Ryanair

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Regatul Spaniei, utilizând transportul feroviar sau cel aerian, că, pe fondul grevelor anunțate de compania de căi ferate spaniolă Renfe și de compania aeriană Ryanair, circulația feroviară și zborurile ar putea fi afectate. Astfel, în zilele de 30 august și 1 septembrie 2019, activitatea în domeniul transportului feroviar, în ceea ce privește serviciile furnizate de compania Renfe, se va desfășura la capacitate redusă, existând posibilitatea modificării coordonatelor de călătorie. De asemenea, zborurile operate de compania aeriană Ryanair ar putea suferi modificări în următoarele zile din luna septembrie (respectiv prima zi de luni și zilele de vineri și duminică): 1, 2, 6, 8, 13, 15, 20, 22, 27 și 29 septembrie 2019.

    Se recomandă cetățenilor români să consulte site-urile oficiale ale companiilor cu care călătoresc pentru a se informa asupra stării călătoriilor cu trenul și a zborurilor programate.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Secției Consulare a Ambasadei României în Regatul Spaniei: +34917344004, apelurile vor fi redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al Secției Consulare a Ambasadei României la Madrid: +34649656032.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://madrid.mae.ro si www.mae.ro