Radio România Internațional

Tag: transport alternativ

  • Negocieri guvern – taximetrişti

    Negocieri guvern – taximetrişti

    Câteva sute de taximetrişti au protestat, miercuri, în centrul capitalei, la inițiativa Asociaţiei Şoferilor de Taxi Bucureşti-Ilfov. Acestui protest li s-au alăturat şi şoferi din alte oraşe. Ei au ieșit în stradă pentru a cere o serie de modificări legislative privind transportul în regim de taxi şi transportul alternativ. Taximetriștii sunt nemulţumiţi din cauza concurenţei neloiale pe care le-o fac platformele de transport alternativ şi vor ca firmele respective să îndeplinească aceleaşi obligaţii. Ei îşi doresc să fie asigurată o competiţie corectă şi condiţii echitabile în acest domeniu.

    Vox pop Suntem prea mulţi Uber şi Bolt. Să se limiteze la 1 la 1.000 de locuitori, cum suntem şi noi, 4 la 1.000 de locuitori. Să plătească taxe şi impozite la fel ca noi, să nu mai aibă maşinile pe comodat, pe închirieri, să treacă maşina pe firmă şi să plătească taxele. 25% impozitul care pleacă în Olanda, să-l plătească în România şi cartea de muncă cum avem toţi. Să aibă contracte de la ITM. Să-şi plătească dările la stat, cum plătim şi noi. O reglementare, da. Atât ceremˮ.

    Reprezentanții taximetriștilor afirmaseră, în ziua protestului, că aceștia erau gata să rămână în stradă pe termen nelimitat, dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările în 30 de zile. Însă, chiar miercuri, taximetriștii au discutat cu autorităţile despre solicitărilor lor. Revendicările au fost agreate la întâlnirea de la Guvern, motiv pentru care acţiunile de protest au fost oprite. Reprezentanţii Asociaţiei Şoferilor de Taxi Bucureşti – Ilfov au cerut respectarea unui articol din 2019 cu privire la fiscalizarea curselor şi comisioanelor printr-o entitate fiscală înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu suspendarea avizului tehnic până la intrarea în legalitate. O altă solicitare a constituit-o limitarea copiilor conforme, pe criterii similare cu cele aplicate serviciului de taximetrie, având ca rezultat protejarea calităţii vieţii şi aerului, aglomerării traficului şi poluarea din marile oraşe.

    De asemenea, taximetriştii au cerut eliminarea posibilităţii de emitere a copiei conforme pentru auto deţinute de operatori cu contract de comodat sau închiriere, ridicarea pragului de autorizare la vechimea maşinii, minimum E6. O altă revendicare vizează interzicerea colantării sau aplicarea regulamentelor locale cu privire la reclame, pe autoturisme la platformele digitale. În legătură cu protestul taximetriștilor, premierul Marcel Ciolacu a declarat că este interesat, în primul rând, de interesele cetăţenilor şi de principiul concurenţei. Trebuie să fie un mediu concurenţial egal, fără excepţii pentru uniiˮ, a afirmat premierul Ciolacu. El a adăugat, totodată, că legislaţia românească în domeniu trebuie să fie aliniată cu cea din alte state ale Uniunii Europene


  • Retrospectiva săptămânii 19.05 – 25.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 19.05 – 25.05.2019

    Alegeri europarlamentare şi referendum în România


    Sute de milioane de cetăţeni europeni sunt aşteptaţi la vot, între 23 şi 26
    mai, pentru a alege viitorul legislativ european, cu un mandat de 5 ani.Scrutinul a început , joi, în Marea Britanie şi Olanda
    şi se încheie pe 26 mai în majoritatea statelor membre, inclusiv România. În urma votului, vor fi aleşi 751 de eurodeputaţi, dintre
    care 33 vor fi români. In ţară, aceasta a fost
    ultima săptămână de campanie electorală pentru euroscrutin. Sunt înscrise în
    cursă 13 formaţiuni politice şi trei independenţi. Pentru românii de peste
    hotare au fost înfiinţate 441 de secţii de votare, cele mai multe în Italia,
    Spania şi Republica Moldova vecină. In România, simultan cu euroscrutinul are
    loc şi referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
    Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi
    câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului. Românii care au împlinit
    vârsta de 18 ani sunt chemaţi să se pronunţe prin Da sau Nu cu privire la următoarele
    întrebări: ”Sunteţi de acord cu
    interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”,
    respectiv, ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
    organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct
    la Curtea Constituţională?”. Potrivit legii, referendumul este valabil dacă la
    acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele
    electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile
    valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele
    electorale permanente.



    Reglementarea
    activităţii de taximetrie alternativă


    Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea
    activităţii de ridesharing se află până pe 3 iunie în dezbatere publică. Documentul a
    apărut după ce companiile de transport alternativ au cerut reglementarea de
    urgenţă a serviciilor lor pentru a putea funcţiona în continuare. Dupa mai multe runde de negocieri, reprezentanţii
    companiilor de ridesharing au ajuns, joi,
    la un acord cu reprezentanţii Guvernului în ceea ce priveşte proiectul de OUG
    dedicat aplicaţiilor de profil din România. Noile reglementări vor asigura
    condiţii egale de autorizare între aplicaţiile de transport alternativ şi
    companiile de taxi. Deţinătorii aplicaţiilor pentru transport alternativ vor fi
    obligaţi să se autorizeze la Ministerul Comunicaţiilor pentru această
    activitate, iar şoferii parteneri vor respecta cerinţele tehnice şi juridice
    similare taximetriştilor pentru a face transport de persoane autorizat contra
    cost. In România, peste 200.000 de oameni au semnat
    o petiţie pentru reglementarea de urgenţă a serviciilor de ridesharing, a
    anuntat Asociaţia Coaliţia pentru Economia Digitală, o organizaţie independentă
    care reprezintă principalele companii de profil. Potrivit acestora, efectele
    lipsei de reglementare s-au regăsit în faptul că mii de şoferi nu mai au
    venituri, iar 2,5 milioane de utilizatori fie nu pot găsi o maşină, fie trebuie
    să plătească costuri şi de trei ori mai mari. Companiile de taximetrie,
    criticate constant pentru slaba calitate a serviciilor, acuza, in replica,
    firmele de ridesharing ca functioneaza ilegal.



    Dosare celebre din
    justiţie


    Fostul primar al Constanţei (oraş românesc la
    Marea Neagră), Radu Mazăre – a fost adus, luni, în ţară sub escorta poliţiştilor
    români, el fiind extradat de Madagascar, unde se afla din decembrie 2017. Radu
    Mazăre este condamnat în mai multe dosare de corupţie, însă pedeapsa
    definitivă, care a atras şi mandatul internaţional de căutare, este cea dată în
    luna februarie de Instanţa Supremă, în dosarul retrocedărilor ilegale de
    terenuri din Constanţa, pentru care are de executat o pedeapsa de aproape 10
    ani. Fostul edil a plecat din România la sfarsitul lui 2017, în timp ce se afla
    sub control judiciar, acuzând presiuni politice în procesele penale care îl
    vizau, iar acolo a făcut demersuri pentru obţinerea azilului. Tot luni, la
    Bucureşti, Inalta Curte de Casaţie şi Justitie a amânat, pentru 27 mai,
    pronunţarea în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman,
    sud, dosar în care liderul PSD(la guvernare), Liviu Dragnea, este acuzat de
    instigare la abuz în serviciu. Dragnea a fost condamnat în
    primă instanţă – de un complet format din 3 judecători – la 3 ani şi 6 luni
    închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în
    serviciu, iar la termenul anterior, a pledat nevinovat. Totodată, avocaţii
    inculpaţilor au cerut, fără succes, amânarea pentru a aştepta o decizie a
    Curţii Constituţionale asupra unei sesizări depuse de deputatul social-democrat
    Florin Iordache privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători ai Instanţei
    supreme. CCR a amânat pentru 5 iunie luarea unei decizii. Sesizarea a fost
    depusă de Iordache în perioada în care Liviu Dragnea îi delegase atribuţiile de
    conducere a Camerei Deputaţilor. Delegarea atribuţiilor a fost de asemenea contestată la Curtea Constituţională de PNL,
    opoziţie. Luni, Curtea a respins şi
    această sesizare.



    Inundaţii în România


    Si în aceasta săptămână, România s-a aflat sub incidenţa codurilor galben şi
    portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, vijelii, ploi torenţiale şi
    inundaţii. Au fost afectate zeci de localităţi din nordul,
    centrul şi sudul ţării, inclusiv capitala. S-au produs scurgeri de pe versanţi,
    viituri rapide şi creşteri ale debitelor pe anumite cursuri de apă care au produs
    pagube. Pompierii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au
    acţionat pentru evacuarea apei din zeci de locuinţe, curţi, subsoluri şi beciuri.
    Traficul rutier şi feroviar a fost temporar blocat din cauza copacilor căzuţi
    pe carosabil sau a aluviunilor de pe unele drumuri naţionale, judeţene şi
    comunale. Apele mai multor râuri au inundat sute de hectare de terenuri
    agricole, păşuni, gospodării.

  • Reglementarea activităţii de taximetrie alternativă

    Reglementarea activităţii de taximetrie alternativă

    Proiectul de
    Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de
    ridesharing în România a fost pus în dezbatere publică. După mai multe zile de
    discuţii, reprezentanţii companiilor de transport alternativ au anunţat că au
    ajuns, joi, la un acord cu reprezentanţii Guvernului în ceea ce priveşte
    proiectul de Ordonanţă de urgenţă dedicat aplicaţiilor de profil din România.
    Noile reglementări vor asigura condiţii egale de autorizare între aplicaţiile
    de transport alternativ şi companiile de taxi.

    Potrivit textului, deţinătorii aplicaţiilor
    vor fi obligaţi să obţină autorizaţie de la Ministerul Comunicaţiilor, iar
    şoferii parteneri vor respecta cerinţele tehnice şi juridice similare cu cele
    ale taximetriştilor. Autorizaţia
    devine valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de
    50.000 de lei către ministerul de resort. Totodată, operatorul va trebui să
    obţină şi o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială
    a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde
    îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se
    eliberează pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de
    transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autoturismele cu care se
    efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să
    aibă maxim 5 locuri; să aibă inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la
    fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice
    privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform
    destinaţiei; să deţină copia conformă a autorizaţiei pentru transportul
    alternativ.

    De asemenea, în trafic, autoturismele acceptate pe platforma
    digitală vor avea afişate pe parbriz, un ecuson, numărul de înmatriculare al
    autoturismului şi denumirea platformei. Documentul mai precizează că şoferii
    care nu vor avea autorizaţie vor fi sancţionaţi cu amendă. În România, sute de mii de oameni au semnat o
    petiţie pentru reglementarea de urgenţă a serviciilor de ridesharing. Potrivit
    acestora, efectele lipsei de reglementare s-au regăsit în faptul că mii de
    şoferi nu mai au venituri, iar 2,5 milioane de utilizatori fie nu pot găsi o
    maşină, fie trebuie să plătească costuri şi de trei ori mai mari. Acest
    proiect de ordonanţă de urgenţă a apărut după ce companiile de transport
    alternativ au cerut reglementarea serviciilor lor pentru a putea funcţiona în
    continuare. De partea lor, companiile de taximetrie din România, criticate
    constant pentru slaba calitate a serviciilor, acuză firmele de ridesharing că
    funcţionează ilegal.

  • Cum funcţionează noile reglementări privind taximetria

    Cum funcţionează noile reglementări privind taximetria

    Protestele taximetriştilor români împotriva companiilor care asigură servicii de transport alternativ
    au dat roade. Aceştia au cerut eliminarea
    concurenţei, pe care o considerau neloială, întrucât, spuneau ei, şoferii
    acestor companii nu aveau obligaţii legale similare cu ale taximetriştilor şi,
    mai mult, veniturile lor nu erau fiscalizate. Modificările făcute
    de Guvern la Legea taximetriei au intrat, joi, în vigoare, iar actul normativ care
    face aproape imposibil transportul alternativ de persoane, a produs deja primele
    efecte. Patru şoferi au fost amendaţi în Bucureşti, iar pentru trei dintre ei
    poliţiştii au dispus şi suspendarea dreptului de utilizare a vehiculului timp
    de şase luni, prin reţinerea certificatului de înmatriculare şi a plăcuţelor de
    înmatriculare.

    Potrivit noilor prevederi, şoferii care folosesc platformele de
    ridesharing, precum Clever, Bolt şi Uber, şi care nu au o licenţă de
    taximetrie, pot fi sancţionaţi chiar de prima dată, riscând amenzi care pot
    ajunge şi la 50 de mii de lei (peste 10.000 de euro). Cu toate acestea,
    ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, spune că noua lege nu interzice
    platformele de ridesharing şi le-a recomandat şoferilor care au fost amendaţi
    să conteste sancţiunea în instanţă, dacă se simt nedreptăţiţi. Autorităţile au
    dat asigurări că vor veni cu un nou act normativ care să reglementeze această
    piaţă şi funcţionarea companiilor de tip
    Uber sau Clever.

    Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc ‘Noi, de o lună de
    zile, lucrăm la proiectul de ordonanţă. Reprezentanţii Uber, Clever, Bolt au
    venit la minister, am avut o discuţie cu ei, au venit cu anumite sugestii şi,
    în acest sens, am stabilit că, săptămâna viitoare, vom avea o altă întâlnire
    pentru a finaliza şi pentru a integra aceste observaţii. Deci se lucrează şi
    reglementăm şi acest domeniu. Noi am dat o ordonanţă, Ordonanţa 21, care vine
    să combată pirateria. Eu, din câte ştiu, piraterie înseamnă când transporţi
    persoane şi nu declari acele sume pe care le încasezi. Dar eu ştiu că la Uber,
    când faci o comandă, se face plata online, se eliberează o dovadă că ai făcut
    plată, deci ei nu sunt piraţi. Pe de altă parte, potrivit datelor
    Coaliţiei Pentru Economie Digitală (care reprezintă companiile Uber, Bolt şi
    Clever), numărul şoferilor activi pe aplicaţiile companiilor de ridesharing a
    fost, joi, mai mic cu 25% decât media zilnică, ceea ce a făcut ca timpul de aşteptare
    să crească la peste zece minute.

    Acesta este rezultatul incertitudinii creată
    de întârzierea adoptării unor reglementări specifice şi de intrarea în vigoare
    a modificărilor la Legea taximetriei, au afirmat reprezentanţii Coaliţiei,
    care au mai spus că starea de incertitudine va continua până când noua
    reglementare va fi adoptată de guvern.

  • Transportul alternativ în Bucureşti

    Transportul alternativ în Bucureşti

    Întrebuinţată pe scară largă în multe ţări ale
    Europei ca mijloc de transport deopotrivă amuzant şi sănătos, bicicleta a început
    să prindă treptat-treptat şi în România. În ultimii ani, în marile oraşe,
    numărul bicicliştilor a crescut, fie că sunt tineri sau de vârsta a doua sau
    chiar a treia, fie că se deplasează în interes de serviciu sau de plăcere. De
    asemenea, au apărut mai multe magazine care vând biciclete şi se organizează
    mai multe evenimente referitoare la ciclism. Despre motivele pentru care
    românii au început să prefere bicicleta, am vorbit cu Radu Mititean,
    preşedintele Federaţiei Bicicliştilor din România: Este normal
    să crească numărul bicicliştilor pentru că oamenii încep să realizeze că
    automobilul nu poate fi o soluţie durabilă pentru mobilitatea în marile oraşe,
    că, pe bicicletă, de obicei eşti mai rapid. Acesta e principalul motiv, nu
    neapărat considerentele legate de sănătate sau de ecologie. Trăim într-o
    perioadă a vitezei. În plus, mersul pe bicicletă pare a fi singurul tip de
    exerciţiu fizic pe care ţi-l poţi permite, dacă nu ai timp de jogging sau de
    bazin. Şi eu merg la serviciu pe bicicletă, la costum. Locuind în Cluj, cu
    transportul în comun sau cu maşina aş face o jumătate de oră, pe când pe
    bicicletă ajung în 15 minute.


    Dar cât de pregătite sunt, însă, oraşele pentru a
    acomoda această pasiune pentru ciclism? Pentru a afla acest lucru am stat de
    vorbă cu directorul de programe din cadrul Asociaţiei Green Revolution,
    Corneliu Belciug: Bicicleta o să devină un mijloc de
    transport alternativ în Bucureşti, cu adevărat benefic, atunci când, în paralel
    cu promovarea ei, se va descuraja folosirea automobilului. Nu vom putea
    niciodată vorbi despre un Bucureşti nepoluat, fără zgomot şi fără noxe, cu un
    trafic lejer, dacă autorităţile nu vor lua două măsuri legate între ele. Una se
    referă la descurajarea traficului cu maşina – fie prin taxe, fie prin plata
    parcării oriunde în oraş -, iar cealaltă este realizarea unor piste viabile
    pentru biciclişti. Încă nu suntem acolo unde trebuie.


    Deşi există politici ale UE care
    încurajează mersul pe bicicletă şi sunt disponibile finanţări pentru realizarea
    unei infrastructuri prietenoase pentru biciclişti, în realitate lucrurile lasă
    se dorit, aflăm de la Radu Mititean, preşedintele Federaţiei Bicicliştilor din
    România: În ultimii ani, autorităţile locale din majoritatea
    oraşelor mari şi medii au început să realizeze infrastructura specifică
    mersului pe bicicletă. Din păcate, există grave probleme calitative. Nu au
    coerenţă, sunt jumătăţi izolate de piste, majoritatea sunt înguste, fără
    continuitate, fără condiţii de siguranţă. S-a dorit doar bifarea unor
    recomandări. Deci pistele nu au utilitatea pe care ar trebui să o aibă şi nici
    nu încurajează mersul pe bicicletă. Ba, câteodată, sunt chiar periculoase
    pentru biciclişti. Asta se întâmplă şi pentru că nu avem standarde actualizate
    sau o legislaţie care să impună aceste standarde.


    Asociaţiile de profil din
    România au încercat, de-a lungul anilor, să negocieze cu autorităţile pentru a
    obţine atât infrastructura necesară, cât şi modificarea legislaţiei rutiere.
    Care sunt rezultatele, aflăm tot de la Radu Mititeanu: De
    peste 20 de ani, încercăm să rezolvăm aceste probleme în ceea ce priveşte
    legislaţia rutieră, dar primim numai promisiuni din partea autorităţilor în
    ceea ce priveşte aducerea la zi la legilor. Din păcate, peste două decenii de
    demersuri, nu au dat roade. Se pare că pentru decidenţi, bicicleta e un moft.
    După ce te dai jos din autoturism, devii un cetăţean de rangul doi.


    În
    aşteptarea unor intervenţii mai eficiente din partea autorităţilor, societatea
    civilă a găsit, totuşi, soluţii, chiar în colaborare cu o parte a
    administraţiei locale, pentru ca bicicliştii să se simtă mai bine în oraşe.
    Asociaţia Green Revolution a
    început să promoveze bicicleta acum 6 ani printr-un prim proiect de bike
    sharing din Bucureşti, împreună cu primăria sectorului 1. Cu ce a continuat
    aflăm de la Corneliu Belciug: Apoi am demarat proiectul
    Ivelo, cu bicicletele galbene devenite cunoscute în Bucureşti. Proiectul a avut
    loc în parcurile din capitală, apoi l-am extins şi în alte oraşe. Am făcut şi un
    proiect destinat studenţilor de bike-sharing gratuit. În mai multe campusuri
    universitare din ţară, am pus la dispoziţie biciclete gratuite pentru ca
    studenţii să se deplaseze între cămine şi facultăţi. A mai fost un proiect
    intitulat Biciclete cu cravată, destinat corporatiştilor cărora le-am dus
    biciclete chiar la sediile firmelor. Anul trecut am început un proiect european
    intitulat Bike2Work, în completarea a proiectului Biciclete cu cravată, iar
    anul acesta în septembrie, am iniţiat primul proiect de bike-sharing
    automatizat în Bucureşti. Sunt biciclete parcate în principalele staţii de
    metrou şi autobuze din oraş, care pot fi închiriate. Vrem să extindem acest
    proiect în 2017. Proiectul acesta de bike-sharing automatizat se adresează
    consumatorului care vrea să se deplaseze între punctul A şi punctul B, pe bicicletă, pe o durată de 30 de minute.
    Aceste staţii sunt gândite doar pentru acest gen de deplasare rapidă, iar 30 de
    minute înseamnă suficient pentru acest lucru.


    În continuare, asociaţiile de profil
    continuă să spere şi să negocieze cu autorităţile pentru ca numărul în creştere
    al bicicliştilor să se simtă bineveniţi în oraşe.