Radio România Internațional

Tag: tranzactii

  • Bursa de Valori București, un an foarte bun

    Bursa de Valori București, un an foarte bun

    2023 a fost anul performanțelor fără precedent pentru piața de capital din România. Bursa de Valori de la Bucureşti (BVB) a înregistrat maxime istorice la valoarea tranzacţiilor, cu acţiuni şi obligaţiuni, indici bursieri şi valoarea de piaţă a companiilor. A fost realizată cu succes cea mai mare listare de acţiuni din Europa, şi anume cea a Hidroelectrica, în valoare de aproape două miliarde de euro.



    Pe 8 decembrie anul trecut, indicele principal BET a depăşit pragul de 15.000 de puncte, pentru prima dată în istorie, încheind anul în creştere cu 32 de procente faţă de 2022. Valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit 38 de miliarde de lei, o creştere notabilă, de 58%, faţă de anul anterior. Cele aproape două milioane de tranzacţii realizate au reprezentat un nivel fără precedent din 2007 încoace.



    În acest context, Radu Hanga, preşedintele BVB, a vorbit de cel mai bun an din istorie pentru piaţa de capital. În opinia sa, aceste performanțe demonstrează și, totodată, reconfirmă faptul că proiectele de dezvoltare din ultimii ani merg în direcția potrivită și că piața de capital din România își îndeplinește misiunea de platformă de finanțare a economiei românești. Avem o colaborare excelentă cu autoritățile statului – Guvern, Parlament, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Banca Națională a României – ceea ce este esențial pentru dezvoltarea pieței de capital din România și, în ansamblu, a economiei locale, a mai spus Radu Hanga.



    La rândul său, Adrian Tănase, directorul general al Bursei, a subliniat că 2023 a doborât cu o marjă semnificativă recordurile de lichiditate stabilite în anul precedent într-un context în care numărul de investitori a atins un maxim istoric, iar indicii bursieri au adus randamente substanțiale. Creșterile semnificative în ceea ce priveşte lichiditatea reflectă interesul și încrederea investitorilor în piață, a explicat el. Acest aspect nu doar consolidează poziţia noastră în regiune, ci şi întărește imaginea BVB în atragerea de noi investitori, ceea ce contribuie la dezvoltarea continuă a pieţei de capital din România, a punctat Adrian Tănase.



    Prin intermediul a 11 emisiuni de obligaţiuni corporative, emitenții au atras 1,6 miliarde de euro, evidențiind apetitul crescut pentru finanțare. Ministerul Finanţelor a fost, de asemenea, activ pe piața de capital, atrăgând 1,9 miliarde de euro prin titlurile de stat Fidelis.



    Dacă anul 2022 a adus pierderi pentru participanţii la sistemul de pensii private, creşterea Bursei şi evoluţia ratelor dobânzilor a condus la un randament excelent pentru acestea în 2023. Profitul de aproape 19 miliarde de lei, aferent participanţilor la pilonul II şi pilonul III de anul trecut, este aproape egal cu tot profitul obţinut din 2008 încoace. Pe de altă parte, numărul investitorilor a ajuns, anul trecut, în toamnă, la peste 168.000, record istoric şi în creştere față de 2022. În ultimii aproape patru ani, numărul de investitori de la BVB s-a triplat.






  • Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    În primele șase luni ale acestui an au
    fost date în folosință aproape 32.600 de locuințe, în creștere cu peste 1.200
    unități față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt date furnizate de
    Institutul Național de Statistică, publicate recent. Pe medii de rezidență cele
    mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, respectiv 56,5%
    din total.


    Pe regiuni, București-Ilfov stă cel mai
    bine la capitolul locuinţe terminate, cu 1.285 de locuințe mai mult faţă de
    semestrul I din 2021. Urmează Regiunea de dezvoltare Centru (+393) şi Regiunea Sud-Est
    (+217). Scăderi s-au înregistrat în două regiuni de dezvoltare – Nord-Est (-676
    de locuințe) și Vest (-360).


    Pe de altă parte, în august au fost
    vândute, în toată țara, aproape 58.400 de imobile, cu peste 1.000 mai multe
    față de luna iulie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iulie a fost
    cu 3.750 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021. În București au fost cele mai multe
    tranzacții, peste 10.400, urmat de două judeţe dezvoltate economic, Ilfov
    (aproape 3.200 de tranzacţii) și Brașov (aproape 2.950 de tranzacţii). Cele mai puține imobile s-au vândut în Covasna (centru) – 325, Olt (sud)
    – 365 și Călărași (sud) – 397.


    Numărul ipotecilor a scăzut semnificativ
    față de august anul trecut – aproape 22.200, cu peste 2.550 mai mic. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri
    agricole în a opta lună a anului 2022 sunt Buzău (jumătatea sudică) – 800,
    Brăila – (est) 730 şi Dolj (sud), peste 600.


    În altă ordine de idei, volumul
    investiţiilor imobiliare pentru România, în trimestrul II din 2022, este
    estimat la peste 257 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mare decât
    cel înregistrat în trimestrul anterior, relevă un raport publicat de o companie de consultanţă
    imobiliară.


    Oferta rezidenţială pentru Bucureşti – Ilfov a crescut cu aproximativ 6.250
    de unităţi noi, în perioada analizată, din care 3.460 de unităţi noi în
    Capitală, respectiv 2.790 de unităţi noi în Ilfov. Până la finalul anului,
    raportul preconizează o ofertă totală de aproape 18.000 de unităţi pentru
    regiunea menţionată.


    Preţurile rezidenţiale au înregistrat o creştere de 4% în trimestrul II al
    acestui an faţă de intervalul anterior, ajungând la o medie de 1.720 de euro pe
    metrul pătrat.




  • Acord provizoriu privind transparența transferurilor de criptoactive

    Acord provizoriu privind transparența transferurilor de criptoactive

    Președinția Consiliului UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea de actualizare a normelor privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri prin extinderea domeniului de aplicare a acestor norme la transferurile de criptomonede.

    Introducerea acestei reguli va asigura transparența financiară în ceea ce privește schimburile de criptoactive și va oferi UE un cadru solid și proporțional care respectă cele mai exigente standarde internaționale privind schimbul de criptoactive. Acest lucru este deosebit de oportun în contextul geopolitic actual.

    Scopul acestei reformări este de a introduce obligația furnizorilor de servicii de gestionare a criptomonedelor de a colecta și de a face accesibile anumite informații despre inițiatorul și beneficiarul transferurilor de criptomonede pe care le operează. Asta fac în prezent prestatorii de servicii de plată pentru transferurile bancare, iar acest lucru va asigura trasabilitatea transferurilor de criptoactive pentru a putea identifica mai bine eventualele tranzacții suspecte și pentru a le bloca.

    Noul acord va permite UE să facă față riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului legate de aceste noi tehnologii, reconciliind în același timp competitivitatea, protecția consumatorilor și a investitorilor, precum și protecția integrității financiare a pieței interne.

    În special, noul acord prevede că setul complet de informații privind inițiatorul călătorește odată cu transferul de criptoactive, indiferent de valoarea tranzacționată.

    De asemenea, datorită trasabilității îmbunătățite a transferurilor de active criptografice va fi mai dificil pentru persoanele și entitățile care fac obiectul unor măsuri restrictive să încerce să le eludeze. În plus, furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui să pună în aplicare politici, proceduri și controale interne adecvate pentru a reduce riscurile de eludare a măsurilor restrictive naționale și ale Uniunii.


  • Piaţa imobiliară, revenire spectaculoasă

    Piaţa imobiliară, revenire spectaculoasă

    Ultimul trimestru din 2020 a însemnat
    o revenire spectaculoasă pentru piața locuinţelor noi din România. Mai mult decât atât, pe tot parcursul anului, atât
    activitatea de dezvoltare, cât şi cea de tranzacţionare au înregistrat un avans
    faţă de 2019.


    Performanța pieței a fost dată de transformarea caselor într-un spațiu
    multidimensional. Cumpărătorii fie au vrut o locuință mai sigură, fie și-au
    cumpărat prima casă, iar în ansamblu piața locuințelor a arătat bine în 2020. Astfel,
    10.000 de unități noi au fost livrate în București și 3.600 de unități în
    judeţul Ilfov, lângă Bucureşti. Pentru 2020, în Bucureşti şi Ilfov numărul
    tranzacţiilor cu locuinţe noi a crescut cu 4,5%. Restricțiile impuse în contextul
    pandemiei au dus la încetinirea activității pe șantiere, ceea ce a întârziat
    livrarea. Pentru 2021 specialiştii se aşteaptă la un nivel chiar mai mare al
    livrărilor, ceea ce indică rezistenţa şi adaptarea pieţei rezidenţiale la
    situaţia actuală.


    În privința prețurilor, e de așteptat să rămână stabile, eventual să
    crească ușor în 2021. Este și urmarea unui trend ascendent care vine din
    trimestrul 4 din 2020, când prețurile au crescut cu 1,9%. Așa s-a ajuns la o
    medie de 1.465 de euro/metru pătrat construit. După două trimestre consecutive
    în care s-a înregistrat o scădere uşoară a preţurilor, de 1%, creşterea din
    ultimul trimestru aratăcă piaţa
    rezidenţială nu a fost afectată serios de pandemia de Covid-19.


    Pe de altă parte, investiţiile în piaţa imobiliară din România au crescut
    în 2020 în ciuda contextului pandemic, la finalul anului valoarea totală a
    tranzacţiilor fiind de aproape 900 de milioane de euro (în creştere cu 40% faţă
    de 2019), ceea ce reprezintă aproximativ 8,5% din volumul total de investiţii,
    de 10,4 miliarde de euro, înregistrat de cele mai mari 6 ţări din Europa de Est.
    România aproape şi-a dublat ponderea în totalul investiţiilor din regiune faţă
    de 2019 şi a ajuns ‘în liga mare’, după Polonia şi Republica Cehă, dar înaintea
    Ungariei, Slovaciei şi Bulgariei. O caracteristică a regiunii în ansamblu este
    faptul că nu s-a văzut o schimbare semnificativă către vânzări de active aflate
    într-o situaţie dificilă, pentru că majoritatea proprietarilor au fie planuri
    pe termen lung, fie aşteaptă ca lucrurile să se stabilizeze. Acesta este o
    schimbare faţă de recesiunea din 2009-2010 şi ar putea sugera că revenirea ar
    putea fi mult mai rapidă decât a fost după acea criză.


    Sectorul
    birourilor a crescut și a dominat toată regiunea în 2020. Ponderea
    tranzacțiilor a fost de 41% din volumul total al investițiilor. Au urmat spațiile industriale și logistice (32%) şi
    sectoarele de retail şi ospitalitate (12%). Bucureştiul are unul dintre cele
    mai mari randamente investiţionale din regiune pentru clădirile de birouri (de
    7%), iar chiriile s-au menţinut relativ stabile, la 18 euro/metru pătrat în
    clădirile premium din cele mai bune zone, respectiv între 11 şi 14,5 euro/metru
    pătrat în alte zone din ţară.

  • Costuri mai mici la plățile transfrontaliere în euro în întreaga UE

    Costuri mai mici la plățile transfrontaliere în euro în întreaga UE

    Conform normelor actuale, cetăţenii și întreprinderile din zona euro plătesc aceleași comisioane pentru tranzacțiile efectuate în propria lor țară și pentru cele efectuate într-un alt stat membru care foloseşte moneda unică europeană. Comisia vrea acum ca aceste condiţii să fie aplicate şi celor care nu se află în zona euro atunci când trimit bani, retrag numerar sau efectuează plăți în străinătate.


    Cu alte cuvinte ar urma ca pentru toate plățile transfrontaliere în euro efectuate pe teritoriul Uniunii să se plătească același comision ca cel pentru plățile naționale efectuate în moneda locală oficială. S-ar ajunge astfel la costuri mult mai mici. Un exemplu vine chiar de Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al executivului comunitar responsabil cu stabilitatea financiară și uniunea piețelor de capital: Imaginați-vă că trăiți în Italia și vreți să trimiteți 50 de euro în Finlanda. Ambele țări sunt în zona euro, așa că banca vă va percepe un comision egal cu cel pentru o plată națională, adică dacă ați trimite bani de la Roma la Napoli. Acum imaginați-vă că ați trăi în Bulgaria și ați dori să transferați aceeași 50 de euro în Finlanda. Și pentru că Bulgaria nu este în zona euro, ați plăti un comision de 24 de euro. Vrem să punem capăt acestor practici, astfel încât tranzacțiile transfrontaliere în euro să devină ieftine și în țările care nu folosesc moneda euro.


    Potrivit Comisiei Europene, comisioanele ridicate din prezent reprezintă un obstacol în calea pieței unice, afectează activitățile transfrontaliere ale populației (achiziționarea de bunuri sau de servicii într-o altă monedă) și ale întreprinderilor, în special ale celor mici și mijlocii. În plus, acest lucru creează un decalaj major între rezidenții din zona euro care beneficiază de moneda unică și cei din afara zonei euro, care pot efectua tranzacții ieftine doar în țara lor.

    Comisia Europeană propune totodată sporirea transparenței și a concurenței pentru serviciile de conversie monetară atunci când consumatorii plătesc bunuri sau servicii într-o altă monedă decât cea din propria țară.

    Prin urmare, conform propunerii, consumatorii vor trebui să fie pe deplin informați cu privire la costurile legate de conversia monetară înainte de a efectua o astfel de plată (de exemplu, plăți cu cardul în străinătate, indiferent dacă este vorba de o retragere de numerar de la un bancomat, de plata cu cardul la un punct de vânzare sau de o plată online).

    Propunerile au la bază rezultatele unei consultări publice initiate de Comsia Europeană anul trecut. Majoritatea participanţilor s-au plans de comisioanele ridicate pentru tranzacțiile transfrontaliere, precum și lipsa de transparență în stabilirea acestor costuri.