Radio România Internațional

Tag: tranzitia digitala

  • Societatea civilă europeană post alegerile europarlamentare

    Societatea civilă europeană post alegerile europarlamentare

    La doar câteva zile după alegerile europene de anul acesta, Comitetul Economic și Social European (CESE) și consiliile economice și sociale naționale ale UE s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care societatea civilă organizată contribuie în mod clar la remedierea deficiențelor.

    Una dintre temele fundamentale a discuţiilor a fost analizarea obstacolelor în calea unei economii competitive, juste și cu emisii scăzute de carbon în Uniunea Europeană. Evenimentul, intitulat Tranziții către o Europă digitală, verde, justă și competitivă: rolul dialogului social și civil, a fost organizat de CESE în cooperare cu Consiliul Central al Economiei (CCE) și Consiliul Național al Muncii (CNT) din Belgia, ca parte a Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

    Participanţii au remarcat faptul că UE s-a angajat într-o nouă strategie de creștere durabilă, dar se confruntă cu o serie de provocări externe și interne critice. Probleme acute, cum ar fi tensiunile geopolitice, concurența economică în creștere, fragmentarea și polarizarea societăților, sunt numai câteva exemple de provocări ce împiedică desfășurarea completă a dublei tranziții digitale și ecologice. Societatea civilă organizată poate și trebuie să facă o diferență, prin stabilirea unui veritabil dialog social și civil, poate juca un rol în proiectarea, implementarea și evaluarea politicilor publice și poate face ca acestea să fie înțelese și acceptate de către societățile noastre.

    Colin Scicluna, Şef de Cabinet, Comisia Europeană, a subliniat:

    “Societatea noastră și configurația noastră economică vor trebui revizuite într-un fel. Cele 6 milioane de locuri de muncă vacante pe care le avem în Europa arată că, din nou, ocuparea forței de muncă este la un nivel sub necesarul pieţei. Configurația populației noastre, componența populației noastre este diferită decât înainte. Acest lucru are multe efecte și, așa cum s-a menționat, știm de ele şi urmărim aceste schimbări, precum şi impactul lor. Și sunt schimbări în fiecare stat, iar apoi acele schimbări devin schimbări zonale, aşa că, foarte des, sunt regiuni care suferă din pricina depopulării, în special acolo unde există o proporție mai mare de oameni în vârstă.”

    Concluziile reuniunii  subliniază că toate provocările ascund semințe  de oportunitate, iar transmiterea mai eficientă a acestui mesaj va ajuta la obținerea sprijinului public pentru tranzițiile în curs.

  • Parlamentul European a adoptat bugetul 2024

    Parlamentul European a adoptat bugetul 2024

    Reunit în sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European
    a adoptat, miercuri, acordul privind bugetul Uniunii pentru 2024. Un buget
    care reflectă principalele priorități comunitare, inclusiv redresarea
    economică, tranziția verde și tranziția digitală, și reacționează la contextul
    geopolitic dificil actual. Forma acestui acord a rezultat în urma negocierilor purtate
    în ultimele șase luni cu Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană,
    negocieri conduse de eurodeputatul român Siegfried Mureşan.


    Forma finală a
    obținut o largă majoritate în plenul legislativului european. Bugetul are o
    valoare de 189 de miliarde de euro, iar negociatorul-şef spune că acum există
    fonduri suficiente pentru a finanţa priorităţile tradiţionale ale Uniunii, în
    speţă politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună.


    O veste foarte bună
    pentru România, care primeşte pe aceste linii de finanțare majoritatea
    fondurilor europene în formă nerambursabilă.

    Primul
    şi cel mai important semnal pe care îl dăm cetăţenilor europeni,
    întreprinderilor şi regiunilor este că finanţarea pentru 2024 este în
    siguranţă. Avem un buget suficient pentru cele mai importante nevoi. Astfel,
    toate programele Uniunii Europene vor fi finanţate în mod corespunzător,     a
    declarat Siegfried Mureşan.


    De asemenea, a adăugat
    acesta, acordul pe buget a fost obținut în timp util, astfel încât legea
    bugetului să intre în vigoare din prima zi a anului viitor şi să oferim
    predictibilitate tuturor beneficiarilor de fonduri europene.     Alocările bugetare au crescut cu 807 milioane de euro pentru domenii precum
    cercetarea, pentru programul Erasmus+ sau pentru fermierii tineri. În același
    timp, acordul final elimină tăierile bugetare în valoare de aproximativ 700 de
    milioane de euro propuse iniţial de Consiliul Uniunii Europene la începutul
    negocierilor.


    Bugetul ţine cont şi de evenimentele de la graniţele Uniunii,
    alocând fonduri pentru Ucraina, pentru Republica Moldova, pentru Orientul
    Mijlociu sau pentru gestionarea problemei migraţiei.


    Suplimentăm bugetul
    pentru ajutor umanitar. Vrem ca Uniunea Europeană să ajute la reducerea
    riscurilor la adresa umanităţii cauzate de cele două războaie de la graniţa
    noastră: din Ucraina şi din Orientul Mijlociu    , a precizat Siegfried Mureşan
    după votul din Plenul Parlamentului European.


    Acesta mai spune că Parlamentul a
    luat, de asemenea, decizia de a întări instituţia Parchetului European pentru a
    se asigura că banii vor fi cheltuiţi corect la nivelul întregului spaţiu
    comunitar. Ca şi reprezentanţii Comisiei, el solicită Consiliului European să
    adopte cât mai curând o poziţie comună şi în privinţa bugetului multianual
    2024-2027, pentru a putea planifica din timp atât finanţarea pentru domeniile
    cheie din Europa, cât şi pentru a sprijini Ucraina pe termen lung.


  • Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Lipsa de personal calificat întârzie tranziția ecologică

    Banca Europeană de Investiții a publicat constatările sondajului privind municipalitățile din 2022. Acoperind 744 de autorităţi locale din întreaga Uniune Europeană, acest sondaj oferă perspective unice asupra investițiilor trecute și planificate, precum și asupra provocărilor și progreselor municipalităților în tranzițiile lor digitale și ecologice.

    60 % dintre municipalități consideră că investițiile lor în infrastructura pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice din ultimii trei ani sunt insuficiente. 69 % nu au experți cu abilități de evaluare a mediului și a climei, ceea ce reprezintă o problemă serioasă pentru implementarea programelor de investiții locale. Iar aproximativ 80 % spun că lipsa de fonduri, durata proceselor de reglementare și incertitudinea cu privire la reglementări sunt obstacole în calea investițiilor.

    Sondajul evidențiază importanța critică a furnizării de formare necesară forței de muncă actuale și viitoare. Municipalitățile raportează dificultăți în a găsi experți cu abilități legate de mediu și de schimbările climatice, cu know-how în domeniile tehnic și inginerie. Abordarea acestor provocări este esențială pentru implementarea cu succes a planurilor de investiții.

    Atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea și infrastructura digitală joacă un rol central în planurile de investiții ale municipalităților pentru următorii trei ani. Cu toate acestea, mai mult de șase din zece municipalități își exprimă nemulțumirea față de investițiile lor anterioare în atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, în timp ce 40 % raportează nemulțumiri cu privire la investițiile lor în infrastructura digitală.

    Municipalitățile europene sunt mai avansate în transformarea lor digitală decât în tranziția verde. În timp ce regiunile cu venituri ridicate reprezintă o proporție mai mare a autorităţilor locale care investesc activ în ambele tranziții, regiunile mai puțin dezvoltate se confruntă cu provocări în a realiza progrese similare.

    Banca Europeană de Investiții este instituția de creditare pe termen lung a Uniunii Europene deținută de statele membre, care pune la dispoziție finanțare pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la atingerea obiectivelor politicilor comunitare.


  • Dezbatere despre competitivitate

    Dezbatere despre competitivitate

    Institutul
    European din România a organizat, la data de 23 martie a.c., evenimentul cu
    titlul: Restabilirea competitivității UE: Provocări și oportunități în
    contextul dublei tranziții verzi și digitale. Organizată în parteneriat cu
    Ambasada României în Regatul Suediei, această dezbatere face parte din seria de
    evenimente Actualitatea europeană în reflector. Ele urmăresc informarea publicului larg privitor
    la rolul Consiliului Uniunii Europene în coordonarea politicilor statelor
    membre, prin discutarea subiectelor aflate între prioritățile fiecărei
    Președinții.


    La evenimentul desfășurat în
    limba engleză, în format online, au participat, printre alții, reprezentanți ai
    instituțiilor europene și naționale, experți din sectorul afacerilor europene
    și studenți. Dezbaterea a fost structurată în trei secțiuni: deschiderea
    evenimentului și intervenții oficiale, discutarea competitivității Uniunii
    Europene în contextul dublei tranziții verzi și digitale, respectiv întrebări și
    răspunsuri. Moderarea a fost asigurată de domnul conf. univ. dr. Octavian-Dragomir
    Jora.




    Pentru mai
    multe informații vă invităm să accesați website-ul IER aici.




    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Ghidul de politică fiscală 2024

    Ghidul de politică fiscală 2024

    Comisia
    Europeană a emis statelor membre Ghidul pe anul 2024 privitor la comportamentul
    și coordonarea politicii fiscale. Ghidul este rezultat al discuțiilor despre
    cum vor funcționa în viitor cadrele de guvernare economică. Per ansamblu,
    politicile fiscale pe anul 2024 ar trebui să asigure sustenabilitatea
    îndatorării pe termen mediu și să promoveze sustenablitatea și incluziunea
    creșterii economice în statele membre.

    Acestea și alte obiective din Ghidul de
    politică fiscală 2024 au fost subliniate de Valdis Dombrovskis, vicepreședinte
    al Comisiei Europene:

    Accentul
    nostru trebuie să cadă asupra îmbunătățirii sustenabilității îndatorării,
    stimulând potențialul creșterii economice într-un mod sustenabil. Ghidul de
    astăzi reflectă faptul că fiscalitatea Uniunii Europene este într-o fază de
    tranziție. În primul rând, clauza derogatorie generală va fi dezactivată până
    la sfârșitul anului 2023. Aceasta deoarece economia europeană nu mai este
    într-un trend descendent sever, s-a recuperat la un nivel superior celui de
    dinainte de pandemie și am trecut prin prima fază intensă a crizei energetice.
    În al doilea rând continuă discuțiile despre formele viitoare ale guvernărilor
    economice din Uniunea Europeană. Avem o privire anticipativă la discuțiile
    Ecofin de săptămânile viitoare, unde așteptăm ca miniștrii să se pună de acord
    asupra elementelor-cheie ale revizuirii regulilor fiscale. Aceasta va oferi un
    impuls valoros Comisiei pentru a prezenta propuneri legislative imediat după
    summitul Consiliului European din luna martie. Între timp, regulile fiscale
    actuale vor continua să fie aplicate. Astfel, ghidul fiscal 2024 va trebui
    văzut ca o punte între felul în care au funcționat regulile până acum și cum
    vor funcționa ele în viitor.



    Anumite elemente ale reformei pot fi transformate de
    Comisia Europeană în supraveghere fiscală care poate să înceapă să funcționeze
    încă din această primăvară. Statele membre sunt invitate, până în luna aprilie,
    să-și prezinte programele de stabilitate și convergență care să fie compatibile
    cu ajustările fiscale. De asemenea, statele membre trebuie să aibă ținte
    fiscale ambițioase. Prudența, pe termen mediu, trebuie să fie luată în
    considerare ca și refomele preconizate, investițiile, revigorarea și
    reziliența. În plus, economia verde și tranziția digitală vor trebui protejate
    de politicile fiscale ale statelor membre.




  • În dialog cu tinerii despre viitorul digital al Europei

    În dialog cu tinerii despre viitorul digital al Europei

    În cadrul seriei Dialoguri@IER, Institutul European
    din România (IER) a organizat în data de 22 iunie 2022, între orele 10:00 -
    11:30, evenimentul cu tema Tinerii din România și viitorul digital al
    Europei. Evenimentul a avut loc în format online, prin intermediul platformei
    Zoom.


    Printre invitați s-au numărat: Oana Ștefăniță, lector
    univ. dr., Facultatea de Comunicare și Relații Publice (SNSPA); Vlad Măcelaru,
    consilier al Ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării; Andrei Popescu,
    coordonator Corpul European de Solidaritate, Agenția Națională pentru Programe
    Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale. Moderarea
    evenimentului a fost asigurată de Eliza Vaș, expertă în cadrul Serviciului
    Studii Europene (IER).


    Dezbaterea a avut ca obiectiv să sporească
    cunoștințele publicului legate de oportunitățile și provocările pe care
    tranziția digitală le va presupune pentru tineri, precum și găsirea unor
    modalități prin care aceștia pot să participe la acțiunile și activitățile
    presupuse de implementarea deceniul digital al Europei, învățarea pe tot
    parcursul vieții și dezvoltarea competențelor în domeniul digital.


    Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați: http://ier.gov.ro/event/dialoguriier-deceniul_digital_al_tinerilor/.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii Europene)

  • Crearea Spațiului european al educației până în 2025

    Crearea Spațiului european al educației până în 2025

    Parlamentul European salută propunerile Comisiei Europene de a dezvolta,
    până în 2025, o abordare europeană a micro-certificatelor, a conturilor
    individuale de învățare și a învățării în serviciul sustenabilității mediului,
    ca parte a Spațiului european al educației, ceea ce ar contribui la flexibilizarea
    parcursurilor de învățare, la extinderea oportunităților de învățare, la
    aprofundarea recunoașterii reciproce, la crearea de legături cu tranziția
    digitală și tranziția verde și la consolidarea rolului pe care îl joacă atât
    învățământul superior, cât și instituțiile de educație și formare profesională
    în învățarea pe tot parcursul vieții.

    Dace Melbārde, eurodeputat, a vorbit
    despre priorităţile Parlamentului European în acest domeniu:

    Comisia
    pentru Cultură și Educație a Parlamentului European este încântată să asiste la
    un progres real în vederea creării unui spațiu european al educației până în
    2025. Cele trei propuneri, și anume dezvoltarea unei abordări europene a
    microcreditelor, a conturilor individuale de învățare, precum și a învățării în
    serviciul sustenabilității mediului, sunt un început binevenit.

    În Parlamentul
    European avem cinci priorități pentru aceste trei propuneri. În primul rând,
    aceste inițiative fac căile de învățare mai incluzive, mai accesibile și mai
    flexibile. În al doilea rând, acestea extind oportunitățile de învățare pentru
    toți. În al treilea rând, acestea favorizează recunoașterea reciprocă a
    calificărilor în toate statele membre. În al patrulea rând, creează legături
    între învățarea pe tot parcursul vieții, pe de o parte, și tranzițiile digitale
    și ecologice, pe de altă parte. Și în al cincilea rând, ele întăresc rolul
    jucat de instituțiile de învățământ superior, de învățământul profesional și de
    formare de-a lungul vieții.

    Considerăm că Uniunea Europeană trebuie să sprijine
    statele membre să înfiinţeze structuri educaționale de înaltă calitate,
    competitive și adaptate, care să răspundă tuturor, pretutindeni și în funcție
    de nevoile lor specifice. Micro-certificatele și conturile individuale de
    învățare sunt importante şi vor ajuta în atingerea acestor obiective.

    În plus,
    trebuie să ne asigurăm că realizările educaționale sunt recunoscute în întreaga
    Uniune, deoarece eliminarea acestor bariere contribuie la promovarea
    mobilității educaționale și profesionale și, prin extensie, la creșterea
    economică și la dezvoltarea socială a Uniunii Europene.


  • Deputații europeni: banii din planurile de redresare să fie folosiţi pentru beneficii pe termen lung

    Deputații europeni: banii din planurile de redresare să fie folosiţi pentru beneficii pe termen lung

    Mecanismul de redresare și reziliență al Uniunii Europene a fost înființat în plină criză provocată de pandemia de Covid-19 cu scopul de a veni în ajutorul țărilor membre, al întreprinderilor și oamenilor aflați în dificultate.

    Pentru responsabilii de la Bruxelles, mecanismul de redresare și reziliență nu este doar un instrument de ajutor pe termen scurt, este un plan orientat spre viitor. Va ajuta Uniunea să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate climatică și să facă progrese pe calea tranziției digitale.

    Mecanismul este structurat, de altfel, în jurul a 6 axe principale: tranziția spre economia verde; transformare digitală; productivitate și competitivitate; coeziunea socială și economică; reziliența sanitară; politici pentru generația următoare.

    Într-un raport privind punerea în aplicare până în prezent a Mecanismului, pregătit de comisiile economice și de buget ale Parlamentului, eurodeputații subliniază că anul trecut, economia a început să dea primele semne de redresare, după scăderea bruscă din 2020. Au apărut însă și noi provocări odată cu războiul declanșat de Rusia în Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente.

    De aceea este important, spun membrii Parlamentului European, ca banii pentru redresare să fie utilizați în mod eficient pentru a asigura beneficii pe termen lung pentru economie și societate.

    În același timp, autorii documentului atrag atenția că fondurile trebuie să fie utilizate în mod transparent și cu respectarea regulilor.

    Raportul Parlamentului european arată, pe de altă parte, și faptul că administrațiile publice din țările membre au probleme în absorbția tuturor fondurilor într-un interval scurt de timp în condițiile în care reformele și investițiile trebuie realizate până în 2026.

    Eurodeputații insistă, în aceste condiții, ca pe lângă autoritățile locale și regionale, și partenerii sociali și societatea civilă să fie implicate în realizarea obiectivelor.

    În acest context trebuie spus că Mecanismul de redresare și reziliență dispune de fonduri de nu mai puțin de e 723,8 miliarde de euro. Banii ajung la statele membre sub formă de credite și granturi, adică împrumuturi nerambursabile, în baza planurilor naționale de redresare și reziliență și numai după ce acestea sunt aprobate de Comisie și Consiliu.
    Olanda nu a transmis până acum Comisiei nici un plan și nu beneficiază de fonduri, iar Ungaria, deși a transmis la Bruxelles toate documentele necesare, nu a primit nici un răspuns din cauza preocupărilor legate de respectarea statului de drept și de combatere eficientă a fraudei, conflictelor de interese și acorupției.


  • Declarația de la Porto

    Declarația de la Porto

    Ne reafirmăm angajamentul de a acționa în direcția unei Europe sociale au declarat liderii UE, care s-au reunit la Porto pe 7 și 8 mai, pentru Summitul social european. La finalul celor două zile, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE au adoptat Declarația de la Porto, care prezintă viziunea lor pentru tranziția digitală, verde și echitabilă a Europei.

    Vom plasa educația și competențele în centrul acțiunii noastre politice.

    Ne angajăm să susținem salarii echitabile, să luptăm împotriva excluziunii sociale și a sărăciei, asumându-ne obiectivul de a combate sărăcia în rândul copiilor și de a contracara riscurile de excluziune pentru grupurile sociale deosebit de vulnerabile.

    Sunt asumări ale liderilor europeni cuprinse în cele 13 puncte ale Declarației de la Porto.

    Declarația a fost semnată după ce, cu o seară înainte, liderii principalelor instituții UE – Comisia, Consiliul, Parlamentul – și partenerii sociali au semnat Angajamentul social comun de la Porto, care stabilește trei obiective principale ce trebuie realizate în întreaga Uniune până în 2030: o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78% în UE; participarea a cel puțin 60% dintre adulți în fiecare an la cursuri de formare; o reducere cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor expuse riscului de excluziune socială sau sărăcie.

    Prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu, Decan al Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, SNSPA, analizează importanța reuniunii informale de la Porto pentru direcția în care își dorește Europa să se îndrepte.


  • Următorul program Europa Creativă are nevoie de un buget mai mare, în raport cu amploarea sectorului

    Următorul program Europa Creativă are nevoie de un buget mai mare, în raport cu amploarea sectorului

    Bugetul pentru Europa Creativă este relativ limitat comparativ cu amploarea sectorului. De exemplu, în cazul sectorului audiovizual, care primește cea mai mare sumă din bugetul programului, vorbim de 0,1% din mărimea sectorului, potrivit datelor Raportului de monitorizare Europa Creativă 2019, publicat zilele trecute.




    Ratele de succes, ratele de selecție sunt în continuare destul de scăzute … pentru că este o cerere foarte mare din partea sectorului cultural. Finanțarea nu acoperă tot ce și-ar dori să facă organizațiile culturale. Sunt foarte multe proiecte de bună calitate, potrivit raportului, care nu au putut fi finanțate pentru că nu a existat suficient buget pentru ele. Prin urmare, programul ar putea avea un impact mai mare în viitor dacă s-ar putea baza pe un buget. Statisticile arată că cei mai mulți bani s-au dus la organizațiile mici și foarte mici. Inițial a fost propusă o creștere destul de mare (a bugetului pentru Europa Creativă 2021-2027). Acum vorbim chiar de o scădere față de bugetul inițial. (Bianca Floarea, Biroul Europa Creativă România, coordonator subprogramul Cultura)





    În perioada 2021-2027, un program nou îl va urma pe cel actual care se va încheia în 2020. Raportul prezintă elementele cheie care vor stabili viitorul program Europa Creativă pentru a face față provocărilor fără precedent, cum ar fi concurența internațională, tranziția digitală și criza Covid. Răspunzând la efectele coronavirusului, Comisia Europeană a sugerat că sectoarele culturale și creative ar trebui să devină o parte esențială a planului de redresare pentru Europa propus la 27 mai 2020, identificând sectorul drept unul dintre cele 14 ecosisteme prioritare.