Tag: trasee turistice

  • Piatra Neamţ

    Piatra Neamţ

    Judeţul Neamţ are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită deoarece vizitatorii vor descoperi peisaje naturale, situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi preparate gastronomice cărora nu le poţi rezista. O parte a atracţiilor turistice se află în municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan, construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc.

    Dintre multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep. Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea Cucuteni de lângă Iaşi.

    Nina Merluşcă, manager de destinaţie la Organizaţia de Management a Destinaţiei Turistice Piatra Neamţ, ne oferă câteva detalii:

    „Municipiul Piatra Neamț are statut de stațiune turistică din anul 2010 și este considerat unul dintre cele mai pitorești orașe din România. Un oraș, o destinație care îmbină urbanul cu montanul și cultura cu aventura. Aici se pot face atât incursiuni către muzee, unele dintre ele celebre, precum cel care adăpostește exponate ale culturii Cucuteni, una dintre cele mai vechi de pe continentul european, însă se pot practica și drumeții în natură, se pot face sporturi nautice pe la Bâtca Doamnei. Tot în oraș se pot practica sporturi ecvestre și, nu în ultimul rând, se poate face o plimbare cu unica telegondolă din țară care traversează un oraș. Telegondola pornește de la o altitudine de 310 de metri, chiar de lângă gară. Ca să facem o glumă, ajungi cu trenul, să spunem, de la București și te poți sui imediat în telegondolă. Durata călătoriei este de aproximativ 8 minute și ajunge la o altitudine de 632 de metri, pe muntele Cozla, un munte emblematic al destinației Piatra Neamț. Acolo se poate admira o panoramă splendidă a lacului Bâtca Doamnei, a munților din împrejurimi, însă și a muntelui sfânt, Ceahlău, în zilele senine, după care, mai departe, se poate face o drumeție către rezervația de marmite eoliene “Trei Căldări”.”

    Vizitatorii pot descoperi atracţiile turistice ale acestui oraş în cursul unui tur pietonal, după cum am aflat de la Nina Merluşcă, manager de destinaţie la Organizaţia de Management a Destinaţiei Turistice Piatra Neamţ:

    „Turistul poate porni de la kilometrul zero al orașului de lângă sau, să spunem, de la Curtea Domnească. Destinație Piatra Neamț, care este una dintre cele mai bine conservate curți domnești ale lui Ștefan cel Mare, ce înglobează Turnul lui Ștefan, Biserica Sfântul Ioan Domnesc și zidul de incintă, însă mai are alături și muzee, precum cel Cucuteni, pe care l-am menționat mai devreme, însă și Muzeul de artă, Muzeul de etnografie, cu exponate ale culturii, ale tradiției din zonă. Odată ce le-a explorat pe acestea, turistul se poate duce în proximitate pentru a vizita cea mai veche sinagogă de lemn din România, pentru că, în urmă cu foarte mulți ani, populația Piatra Neamțului era compusă în proporţie de aproximativ 50% din evrei sau mai departe poate apela la organizația noastră, la „Hai la Piatra”, organizația de management al destinației care promovează orașul sub brandul „Hai la Piatra”, să le oferim un tur ghidat gratuit, un produs turistic pe care noi l-am dezvoltat prin oraș.”

    Organizaţia de Management al Destinaţiei din Piatra Neamţ propune vizitatorilor patru trasee turistice, în cursul cărora pot vizita case istorice şi Catedrala Romano-Catolică, pot urca pe Muntele Cozla sau se pot deplasa de-a lungul văii râului Bistriţa.

  • Vatra Dornei

    Vatra Dornei

    Continuăm şi astăzi prezentarea destinaţiilor votate în Top 10 “Destinații FIJET România 2024”, proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET România care își propune să atragă atenția asupra unor locuri din țară care se remarcă din punct de vedere turistic în mod deosebit. Mergem astăzi la Vatra Dornei, judeţul Suceava, destinaţie situată pe locul al 2-lea în topul nostru.

     

    Aflată într-o depresiune intramontană din Carpaţii Orientali, la 110 km de municipiul Suceava, pe o rută feroviară şi rutieră care face legătura între Bucovina şi Transilvania, staţiunea Vatra Dornei este o destinație potrivită celor în căutarea unei cure balneare, dar și celor care doresc o vacanță activă, deopotrivă.

     

    Mihaela Cocârţă, director executiv Organizaţia de management a destinaţiei Ţara Dornelor, prezentă la decernarea premiilor Top 10 “Destinații FIJET România 2024”, a spus pentru RRI:  “Tara Dornelor îşi întâmpină turiştii cu un cadru natural absolut minunat, cu peisaje deosebite. Ţara Dornelor şi Vatra Dornei îşi întâmpină turiştii cu o istorie extrem de bogată: la Vatra Dornei avem Cazinoul nou inaugurat, avem, de asemenea, tradiţii adânc înrădăcinate, unice, pe care în puţine locuri din ţară le mai putem vedea, în forma aceasta autentică, avem trasee de bicicletă, de mountainbike. Prima ediţie de ciclocros s-a organizat în Ţara Dornelor! Avem câte puţin din fiecare, dar toate lucrurile încercăm să le facem la standarde cât mai înalte.”

     

    Vatra Dornei este cunoscută, în primul rând, ca staţiune balneoclimaterică, datorită izvoarelor sale de ape minerale şi a aerului curat. Primele analize ale apelor minerale din zonă au fost făcute la începutul secolului al 19-lea, iar în 1845 a fost construit primul stabiliment balnear. Marea atracție era atunci Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, clădire inaugurată la 10 iulie 1899, în prezența împăratului Franz Josef și a moștenitorul tronului, arhiducele Franz Ferdinand. În Cazinoul Băilor din Vatra Dornei erau săli de muzică, de lectură, de dans, de biliard, precum și o cafenea și, în pofida titulaturii, în interior niciodată nu au existat săli pentru jocuri de noroc.

     

    Cu rucsacul în spate, pot fi parcurse trasee pe munții Suhard, Giumalău și Cãlimani. Plimbările cu bicicleta, zborul cu parapanta, tiroliana, coborările cu barca pneumatică pe apele repezi de munte fac parte din oferta de turism activ. Situată la circa 800 de metri altitudine, Vatra Dornei este atractivă și în perioada iernii datorită pârtiilor de schi la baza cărora se află zona centrală a staţiunii. Pe lângă aceste pârtii, mai există încă o pârtie cu o lungime de 3 mii de metri şi cu o diferenţă de nivel de 400 de metri unde sunt organizate competiţii oficiale ale sporturilor de iarnă.

     

    Mihaela Cocârţă, director executiv Organizaţia de management a destinaţiei Ţara Dornelor, ne-a vorbit şi despre tentaţiile gastronomice ale zonei: “Ne mândrim cu producătorii noştri locali. Sunt producători micuţi, care pun foarte mult suflet în tot ceea ce fac, în toate produsele pe care le pregătesc, chiar ca pentru familia lor. Noi ţinem foare mult să îi promovăm şi să arătăm oamenilor gustul autentic din Bucovina, din Ţara Dornelor, de la brânzeturi, la produse preparate din carne, peşte. Cu toate că diversitatea nu este atât de mare, ţinem în continuare de calitate!”

     

    Invitaţia a fost lansată! Vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie de top!

  • Trasee turistice în Delta Dunării

    Trasee turistice în Delta Dunării

    Delta Dunării, un
    adevărat paradis natural, se întinde la vărsarea Dunării în Marea Neagră.
    Habitat al păsărilor de apă care au găsit aici o întinsă zonă de stufărișuri,
    Delta Dunării reprezintă una dintre marile atracții turistice ale României.
    Veți putea face aici tururi de observare a florei și faunei, foto safari și
    excursii cu barca sau caiacul. Nu vor lipsi tradițiile, istoria, cultura și, nu
    în ultimul rând, o multitudine de crame.


    Cunoaștem,
    așadar, o fascinantă împărăție a apelor, care, în perioada primăverii, își
    schimbă înfățișarea de la o zi la alta.Copacii înverzesc și este în plină desfășurare spectacolul oferit de
    păsările migratoare, care revin din țările calde.

    Ionuț Călin, președintele
    Asociației ghizilor de turism din Delta Dunării, el însuși ghid al zonei, le
    arată mereu turiștilor unicitatea locurilor.

    Delta Dunării,
    datorită varietății de floră și faună, a intrat în atenția cercetătorilor încă
    din perioada interbelică. În anul 1938, o parte din pădurea Letea a fost
    declarată rezervație naturală, fiind la acea vreme a doua din România. Abia în
    august 1990 se face primul pas spre constituirea Rezervației Biosferei, cu o
    administrație proprie și cu un consiliu științific. În 1991, este semnată
    convenția RAMSAR (Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională,
    în special ca habitat al păsărilor acvatice), iar, în prezent, Delta Dunării
    deține un triplu statut internațional. Chiar dacă este pe locul al doilea ca
    mărime în Europa, este cea mai bine conservată zonă umedă, unica deltă din lume
    declarată în întregime rezervației a biosferei și pe locul al treilea în lume
    ca importanță a biodiversității. Marea varietate de floră și faună, în special
    păsările și peisajele, consider eu că sunt o mare atracție a Deltei.


    De obicei,
    punctul de plecare în explorarea Deltei Dunării este orașul Tulcea, accesul
    spre această localitate fiind asigurat pe cale rutieră, feroviară și aeriană.
    De aici, călătoria continuă pe apă. În perioada sezonului estival, funcționează
    mai multe curse de pasageri, care asigură legătura dintre Tulcea și
    localitățile deltei. Ionuț Călin, ghidul nostru de azi, spune că principalele
    programe de vizitare sunt excursiile cu barca. Prin intermediul acestora, oamenii
    vor să descopere Delta într-un mod cât mai autentic și vor să vadă cât mai multe
    canale și lacuri și, bineînțeles, păsări și specii de plante.

    Se
    mai fac și anumite programe de birdwatching sau ture de fotografie pentru care
    noi folosim ambarcațiuni și camuflaj, astfel încât să nu deranjăm păsările.
    Putem să ne apropiem la o distanță sigură pentru ele, fără a le invada
    habitatul, dar care ne permite fotografierea sau observarea în habitatul natural.
    De regulă, aceste observații se fac din barcă, dar se pot face și terestru. Cu
    barca, se poate ajunge mai ușor în zonele unde păsările merg să se hrănească
    sau în anumite zone de migrație sau de cuibărit. O astfel de tură de observare
    a păsărilor începe dimineața devreme, pentru că atunci păsările sunt mai
    active. De regulă, începem de la ora 6:00, 7:00, în funcție de zonă și de
    disponibilitatea clienților. Eu fac o tură dimineața, timp de vreo trei, patru
    ore și o tură la apus. Turele foto sunt similare cu cele de birdwatching.


    Din ofertă nu
    lipsesc nici turele de caiac și de canoe, spune Ionuț Călin, ghid de turism.

    Sunt acele excursii pe care le facem cu ambarcațiuni mici. Mergem pe canale
    mai puțin umblate de ambarcațiunile cu motor. Acolo descoperim liniștea Deltei,
    neperturbată de ambarcațiunile mari sau de navele comerciale. Am încercat mereu
    să ies cu ceva nou, inedit și să le arăt oamenilor și fața mai puțin cunoscută a
    Deltei. De exemplu, mai ies cu clienții mei, împreună cu pescarii, pentru a
    vedea cum se scoate peștele din plase. Ieșim dimineața devreme, la patru, cinci,
    și însoțim pescarii localnici pe lacuri, unde se pregătesc plasele, unde se fac
    diferite lucrări de întreținere a plaselor, de curățare a lor.



    Regiunea istorică
    Dobrogea, din care face parte și Delta Dunării, este renumită pentru
    multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
    exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au
    adus contribuția la prosperitatea zonei
    și și-au lăsat amprenta în ceea ce privește tradițiile, dar și gastronomia.

    Putem găsi în Deltă meșteri care încă mai fac acoperișuri de stuf sau cei
    care le întrețin. Mai avem sculptori și pictori, artiști locali. Se pot vizita
    case tradiționale ale pescarilor, unde aceștia își confecționează sau își
    întrețin plasele de pescuit, unde se împletesc coșuri sau diferite obiecte din
    nuiele. De regulă, atunci când avem
    clienți, mergem la pensiuni locale sau puncte gastronomice locale din Deltă,
    unde se servește o masă tradițională, cu meniu mai mult pe bază de pește. Bineînțeles,
    pentru persoanele care nu mănâncă pește sau pentru vegetarieni, există și un
    meniu separat. În aceste gospodării, în funcție de localitatea în care mergem,
    se gătește specific, pentru că avem mai multe influențe în Deltă. Sunt
    ucraineni, ruși lipoveni, avem și ceva influență grecească și turcească, așa că
    avem un meniu destul de variat, din care putem alege. Sunt mâncăruri pe bază de
    pește proaspăt, gătite de doamnele din Deltă, în gospodăria lor.


    Iar, dacă aveți mai mult timp la dispoziție,
    Ionuț Călin, ghid de turism, vă propune să explorați zona și pe uscat, unde
    veți găsi nu mai puțin de 20 de crame.

    Eu mă ocup și de
    excursii în Dobrogea, județul Tulcea, unde vizităm cetăți, mănăstiri și crame.
    Chiar avem o colaborare bună cu caramele din județ. În ultimii ani, turismul
    viticol s-a dezvoltat destul de bine în toată România, ceea ce ne bucură. Când
    mergem cu un grup la o cramă, bineînțeles, anunțăm înainte numărul de persoane,
    ziua, ora. Acolo se face o prezentare a cramei, a podgoriei și a procesării
    bobului de strugure până când acesta ajunge vin în sticlă sau la butoi.
    Bineînțeles, urmează o degustare.Fie că vorbim de specialiști sau de simpli iubitori de natură, turiștii au
    fost impresionați de Delta Dunării prin autenticitatea locurilor, peisaje
    unice, varietatea de floră și faună, ospitalitatea localnicilor și mâncărurile
    tradiționale. Pot să spun că acestea au fost ingredientele perfecte ale unei
    vacanțe de neuitat în Deltă. Eu am avut în special turiști din Germania,
    Franța, Marea Britanie, țările nordice, Israel, în special pentru păsări și
    caiace, și Spania.


    Sezonul vacanțelor
    în Delta Dunării începe din luna aprilie și durează până în octombrie. Calendarul
    evenimentelor este amplu și cuprinde Festivalului Internațional de Film
    Independent ANONIMUL, Tulcea Fest, Zilele orașului Sulina, Sărbătoare Satului Mila
    23, Sărbătoarea Borșului de Pește din Crișan, Maratonul Delta Dunării din
    Sulina. Acestea sunt programate în sezon, în timpul verii.


    Iată, așadar, o
    destinație recomandată în primul rând turiștilor responsabili, care vor să
    descopere Delta Dunării în forma ei pură, sălbatică.


  • Sfaturi pentru iubitorii muntelui

    Sfaturi pentru iubitorii muntelui

    Căderile de zăpadă de la finalul lunii ianuarie au revigorat parţial
    practicarea sporturilor de iarnă în România, în suferinţă din caza
    temperaturilor crescute din prima parte a iernii. În unele staţiuni montane
    doar pârtiile de la mare înălţime au devenit practicabile la un nivel bun pentru
    schiori. Primăriile şi salvamontiştii au atenţionat asupra riscului mare de
    producere a avalanşelor în afara pârtiilor amenajate pe domeniul schiabil. Zonele
    în care se poate schia au fost clar marcate, delimitate, iar turiştii au fost
    avertizaţi că, dacă depăşesc aceste indicatoare, stratul de zăpadă va fi
    insuficient pentru a avea stabilitate şi riscurile de accidentare sunt foarte
    mari. Salvamontiştii atrag atenţia asupra riscului de avalanşă, de la
    altitudini mai mari de 1.600 de metri, deoarece, din cauza vântului puternic
    s-au format cornişe de zăpadă. Salvamontiştii recomandă grijă la deplasările pe
    văile abrupte, mai ales în zona de creastă, cu pantă mai mare de 35 de grade.


    Salvamontiştii le recomandă turiştilor să fie prudenţi dacă intenţionează
    să vină la munte şi să ţină cont că timpul de parcurgere a unui traseu creşte
    din cauza condiţiilor meteo şi a faptului că iarna se înserează mai devreme.
    Salvamontiştii sfătuiesc turiştii să-şi descarce şi să-şi activeze aplicaţia de
    telefonie mobilă dezvoltată pentru serviciile Salvamont, iar la nevoie să apese
    butonul de panică, ceea ce va permite identificarea lor pe trasee şi o
    recuperare mai uşoară de către salvatori.


    Pe de altă parte, jandarmii montani acţionează zilnic în zona staţiunilor
    şi pe traseele turistice. Ei le recomandă iubitorilor muntelui să se informeze
    asupra itinerariului propus, a gradului de dificultate, a condiţiilor
    meteorologice locale şi să consulte prognoza meteo înainte de a pleca la drum;
    să aibă echipament adecvat zonei de munte; să solicite informaţii Jandarmeriei
    Montane şi Serviciului Salvamont; să folosească numai traseele marcate şi să
    urmărească marcajele de pe traseu; să nu hrănească animalele sălbatice şi să nu
    se apropie de acestea. Jandarmii montani recomandă turiştilor care doresc să se
    deplaseze la munte să aibă autovehiculele echipate pentru condiţii de iarnă
    (anvelope de iarnă, lanţuri, nisip, lopată).


    În cazul unor situaţii de dificultate sau de risc turiştii pot solicita
    ajutorul autorităţilor prin intermediul numărului unic pentru apeluri de
    urgenţă 112. Pentru informaţii şi semnalarea unor probleme legate de traseele
    montane sau urgenţe, turiştii pot să sune şi la Dispeceratul Naţional Salvamont
    la 0725.826.668. Turiştii în dificultate
    sunt sfătuiţi să apeleze cu încredere la jandarmii montani şi
    salvamontişti, să respecte indicaţiile acestora, specificând datele de
    identificare ale persoanei care anunţă, ce s-a întâmplat, câte persoane au
    nevoie de ajutor şi locul unde sunt persoanele aflate în dificultate.


  • Parcul Natural Călimani

    Parcul Natural Călimani

    Situat în nordul
    României, Parcul Național Călimani vine în întâmpinarea turiștilor cu o ofertă
    bogată. Aici se practică schiul de tură iarna, în timp ce vara puteți face
    drumeții pentru observarea faunei. În plus, din 2013, administrația a deschis
    un centru de vizitare modern în care sunt prezentate expoziții cu caracter
    educativ despre valorile din zonă. Tot aici sunt prezentate produse meșteșugite
    de localnici. Apoi, puteți pleca pe o potecă tematică special amenajată, pentru
    o incursiune de două ore în lumea nevăzută a Tinovului Șaru Dornei. Ghidul
    nostru de azi este Liviu Huțanu, responsabil cu activitățile turistice din
    Parcul Național Călimani.

    Este o zonă protejată din Masivul
    Călimani și cuprinde treimea superioară a Munților Călimani. A fost declarată
    arie protejată încă din anul 2000. Aici protejăm numeroase specii de plante și
    de animale, habitatele lor. Încercăm pe cât posibil, complementar activității
    de conservare să dezvoltăm și turismul durabil sau ecoturismul, cum ne place
    nouă să-i spunem. Ar fi nedrept să avem atâtea bogății naturale și să le ținem
    închise. Rolul unui parc național este și de conservare, și de promovare a
    turismului în zona respectivă, însă fără a afecta partea de conservare.


    Schiul de tură prin
    zăpada vă poate oferi experiențe de neuitat. Însoțiți de un ranger specializat
    în observarea și interpretarea naturii, sunt șanse mari să descoperiți urmele
    animalelor sălbatice, să vă inițiați în tainele vieții și obiceiurilor
    viețuitoarelor pădurii. Traseul va fi ales în funcție de perioada solicitată de
    turiști și în funcție de condițiile meteo, în perioada decembrie – mai. Durata
    unui program este de aproximativ șapte ore, cu pauză de odihnă și o gustare
    tradițională. Prețul pornește de la 120 lei de persoană și variază în funcție
    de numărul de persoane (25 de euro). este Liviu Huțanu, responsabil cu
    activitățile turistice din Parcul Național Călimani.

    Avem
    peste 120 de km de trasee turistice. Avem și două poteci tematice: poteca
    tematică de la 12 Apostoli și cea din fosta exploatare de sulf Călimani. Avem
    un traseu de maraton Via Maria Terezia, cu o treime din lungimea sa pe
    teritoriul ariei protejate. Sunt amenajate locuri de campare în puncte
    strategice, lângă izvoare, dar și trei refugii turistice. Practic,
    infrastructura turistică este bine pusă la punct și marcată corespunzător, în
    special pentru turiștii care vor să ne viziteze cu rucsacul în spate. Așadar,
    promovăm activitățile nepoluante și prietenoase cu mediul.



    Care sunt însă cele
    mai importante obiective turistice din Parcul Național Călimani? Liviu Huțanu. Cel mai vizitat obiectiv, dar și cel mai frumos, care apare și pe sigla
    noastră, fiind simbolul parcului național, este Rezervația Naturală 12
    Apostoli. Aici veți găsi un grup de stânci, cu diverse forme, care, de-a lungul
    timpului, au primit diverse nume, stârnind imaginația vizitatorilor. Avem,
    printre altele, Mareșalul, Nefertiti, Leul. Dintre aceste stânci, cea care se
    remarcă și este cea mai fotografiată se numește Moșul. Este o stâncă mare, cu o
    înălțime de 30, 40 de metri, care privită din trei unghiuri diferite are fața
    unui bătrân. Este comparată de cele mai multe ori cu Sfinxul, din Bucegi.
    Acesta e un obiectiv natural, dar avem și un obiectiv turistic antropic. Este
    vorba de cariera de sulf. Aceasta a fost deschisă în 1976. Datorită
    excavațiilor de acolo, Munții Călimani fiind munți vulcanici, s-a reușit
    crearea un secțiuni transversale a unui con vulcanic. Astfel, putem vedea cum
    arată interiorul unui vulcan. Este un lucru aproape unic în Europa.



    Orice drumeție ar
    trebui să înceapă de la un punct de informare, aflăm de Liviu Huțanu,
    responsabil cu activitățile turistice din Parcul Național Călimani. Turiștii au la dispoziție Centrul de vizitare al Parcului Național Călimani
    și încă trei puncte de informare în care îi veți găsi mereu pe rangerii noștri.
    Centrul de vizitare este una dintre principalele atracții ale destinației de
    ecoturism Țara Dornelor. Certificarea destinație de ecoturism a fost primită
    acum patru ani din partea Ministerului Turismului. Acest centru a fost gândit
    atât pentru creșterea atractivității destinației, cât și pentru creșterea
    capacității parcului de a asigura o comunicare ușoară cu vizitatorii. Aceștia
    sunt informați cu privire la trasee, obiective, restricțiile impuse într-un
    parc național. Turiștii vor găsi aici o expoziție cu caracter educativ despre
    valorile parcului, un colț de prezentare a produselor meșteșugite de către
    localnici. În curte, e amenajată o potecă tematică pe care sunt prezentate
    activitățile meșteșugărești din zonă. Aproape de noi e și Rezervația Tinovul
    Șarul Dornei.



    Pentru viitorul
    apropiat, administrația Parcului Național Călimani are câteva proiecte. Liviu
    Huțanu. Ne dorim să
    înființăm un centru de cercetare în fosta exploatare de sulf. Acest centru vrem
    să funcționeze și ca bază Salvamont. Vrem să existe acolo și locuri de joacă
    pentru copii, pentru taberele pe care le avem în zonă. Pentru viitorul
    apropiat, ne-am propus să facem mai multe refugii montane. Pe teritoriul
    parcului, în prezent, avem un singur traseu de mountain bike și ne dorim să mai
    creăm două. Noi îi așteptăm cu drag pe toți la noi. Cei care vor să ne viziteze
    trebuie să știe că Munții Călimani nu sunt foarte abrupți, traseele sunt
    relativ ușoare și pot fi parcurse și de către familiile cu copii. Peisajele
    sunt nealterate și avem sute de hectare de păduri virgine. Noi ne putem lăuda
    că poți merge și trei, patru zile prin parc fără a te întâlni cu alți oameni.
    Așadar, pentru toată lumea care dorește o experiență în natură sălbatică și
    accesibilă în același timp, Parcul Național Călimani este una dintre cele mai
    bune alegeri.


    Invitația a fost
    lansată. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă
    destinație.



  • În Munții Măcinului

    În Munții Măcinului

    Ne îndreptăm azi
    către cei mai scunzi munţi din România, dar şi cei mai plini de viaţă: Munţii
    Măcinului. Cu o istorie impresionantă, se consideră că au făcut parte dintr-un
    lanţ muntos străvechi, cu altitudini de 3.000 de metri, care străbătea Europa
    de la vest la est. Din acesta au mai rămas martore colinele din Dobrogea,
    Scoţia şi Bretania. În prezent, există mai multe trasee turistice, majoritatea
    fiind de dificultate medie.


    Dan Staicu, directorul
    Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin, spune că suntem pe cel mai
    vechi teritoriu al României, lanțul muntos având o vechime de aproximativ 300
    de milioane de ani.

    Reprezintă o dovadă evidentă a orogenezei hercinice de la sfârșitul
    paleozoicului, având un aspect de aisberg, de insulă muntoasă. Deși cu greu se
    aseamănă cu niște formațiuni muntoase la ora actuală, având în vedere
    altitudinea redusă, Munții Măcinului sunt recunoscuți drept cei mai vechi din
    România, cel mai înalt vârf fiind vârful Țuțuiatu. Acesta se află în comuna
    Greci și are 467 de metri. Diversitatea peisagistică este dată de formațiunile
    megalitice și de un contrast între peisajul de stepă și de vegetația forestieră
    de la baza munților. Peisajul e presărat cu monoliți erodați a căror formă
    poate fi interpretată în funcție de imaginația fiecăruia.

    De altfel, există și
    12 trasee de drumeție. Cel mai spectaculos ar fi Culmea Pricopanului, spre o
    culme formată acum 250 de milioane de ani. De altfel, peisajul din Masivul
    Pricopanul care este și cel mai spectaculos este caracterizat din diverse
    formațiuni granitice, stânci și panorame vaste asupra Depresiunii Măcin, asupra
    Dunării, a Depresiunii Luncavița. Panorama este frumoasă chiar și către orașele
    Galați, Brăila și Reni. De-a lungul traseului se poate admira peisajul alpin cu
    stânci rotunjite și cu forme bizare. O formă bizară pe acest traseu este și
    Sfinxul Dobrogean pentru care vin cei mai mulți dinte turiști.


    Traseele
    turistice au dificultate mică și medie și pot fi parcurse într-o singură zi,
    cel mai lung fiind de 12 km. Este o arie protejată care are aproximativ 0,05 %
    din suprafaţa României, respectiv 11.000 de hectare. Totuși, aici găsim peste
    jumătate dintre speciile de plante din țară. De exemplu, dacă în România sunt
    aproximativ 3.300 de specii de plante, în Munţii Măcinului găsim în jur de 1.900-2.000 de specii de
    plante.


    Sunt informații pe care le puteți
    afla și la Centrul de Informare Turistică Măcin, care oferă tuturor
    vizitatorilor hărți, pliante și toate informațiile necesare pentru a vizita
    zona. Dan Staicu, directorul centrului:

    De asemenea, le putem recomanda ghizi de
    turism, deoarece pe lângă Munții Măcinului, un obiectiv în sine, mai există și
    alte obiective turistice. Avem cetatea romano-bizantină Dinogeția. Aceasta
    este situată pe o fostă insuliță și e numită de localnici bisericuța. Apoi, pe
    malul Dunării, se poate vizita Cetatea Troesmis, care a fost ridicată de romani
    pe locul unei cetăți getice. De-a lungul perioadei antice, a fost un important
    punct strategic în Ponticele lui Ovidiu. Ulterior, așezarea a fost și lagăr al
    Legiunii a V-a Macedonia.

    Tot în zonă se poate vizita Lacul Iacobdeal. Este un
    lac de carieră, format în urma unei explozii pentru exploatarea granitului.
    Luciul de apă are o suprafață de aproximativ un km și o adâncime de 30 de m. Se
    dezvoltă și acolo un spațiu de campare. În zona noastră avem și triunghiul mănăstirilor. Dintre
    acestea, aș aminti Mănăstirea Cocoș, întemeiată în 1833 de trei călugări români
    veniți de la Muntele Athos. Apoi, Mănăstirea Saon, ridicată în 1846, în timpul
    stăpânirii otomane. Mănăstirea Celik Dere seamănă cu un sat de gospodării împrăștiate,
    având chiar și un muzeu și un atelier de pictură religioasă și de țesut
    covoare. Aici se găsesc și exemplare vechi de carte românească. Un alt obiectiv
    care merită vizitat este crama dobrogeană Pivnița lui Terente. Aceasta e în
    circuitul turistic și oferă doritorilor degustări de vinuri obținute în cea mai
    veche podgorie din Dobrogea.


    Dacă vinurile nu
    vă conving, atunci trebuie să știți că Dobrogea își atrage turiștii în primul
    rând prin multiculturalitate. Comunitățile etnice care locuiesc în acest spațiu sunt un
    exemplu de conviețuire. Turci, tătari, greci, armeni sau evrei, toți și-au
    adus contribuția la prosperitatea zonei.
    Și și-au lăsat și o amprentă gastronomică.

    Dan Staicu, directorul Centrului de
    Informare și Promovare Turistică Măcin, despre feluri de mâncare cu care se
    mândresc locuitorii.

    Noi suntem și la Dunăre, și la munte, deci
    oferta gastronomică e interesantă. Se mândresc cu baclavale, fiindcă am fost
    mult timp sub dominație musulmană. Apoi, avem borșul de pește și pastrama de
    capră sau de oaie care e specifică acestei zone, gătită într-un anumit mod.


    Pentru a petrece
    un sejur în zonă, va trebui să vă rezervați locurile de cazare din timp. Deși
    pensiunile sunt foarte primitoare și vă vor asigura un sejur cât se poate de
    plăcut, numărul acestora nu este foarte mare. De la Dan Staicu, directorul
    Centrului de Informare și Promovare Turistică Măcin aflăm și perioada optimă de
    vizitare.

    Primăvara și toamna e cel mai indicat, fiindcă verile sunt foarte
    călduroase la noi și secetoase, iar pe trasee nu se găsesc multe izvoare. În
    privința cazării, există o pensiune la Măcin și se mai dezvoltă încă două. În comuna Greci, care
    este și poartă în Parcul Național Munții Măcinului sunt deja două agropensiuni.
    Există și la Luncavița trei agropensiuni. Capacitatea acestora de cazare nu
    este foarte mare, aproximativ patru camere. În Luncavița găsim și mai mulți meșteri populari. Aceștia lucrează în
    lut și papură. Ei pot fi vizitați la Centrul de Informare Turistică de acolo.


    În Munții
    Măcinului, există peste 1.000 de specii de fluturi, 37 de specii protejate la nivel
    internaţional de păsări răpitoare și o varietate de ecosisteme: de la pajişte de
    stepă, stânci, până la pădure umedă şi semiumedă şi pădure de fag. Acestea,
    ospitalitatea localnicilor, dar și gastronomia diversă vă vor asigura un sejur
    de neuitat.

  • Proiect transfrontalier finanțat în cadrul programului INTERREG RO-Bulgaria

    Proiect transfrontalier finanțat în cadrul programului INTERREG RO-Bulgaria

    Astăzi vă invit să redescoperim frumusețea culturii
    rrome. Și realizăm acest lucru în cadrul unui proiect transfrontalier România-
    Bulgaria care aduce împreună organizatii din sudul României și nordul
    Bulgariei.


    Finanțarea transformării unei forme de cultură în produs turistic se face
    de Uniunea Europeană, în cadrul programului INTERREG VA România Bulgaria.


    Cu detalii Diana Nedelcu, manager proiect: Prin acest
    proiect noi vrem să explorăm și să valorificăm patrimoniul cultural al
    comunității rrome
    , din zona transfrontalieră, mai bine zis din județele Dolj,
    Mehedinți din România și districtele Montana și Vidin din Bulgaria. Se vor
    elabora patru studii prin care se vor identifica toate comunitățile rromedin
    acest areal și în special potențialul lor artistic. Practic, vor fi
    identificați artiștii reprezentativi , cântăreți, meșteșugari, din comunitatea
    rromă, dar în același timp vor fi identificate și atracțiile turistice și
    culturale din apropierea acestor comunități.


    Aceste
    studii vor fi pietrele de temelie ale întregului proiect, pe baza lor se va
    întocmi o strategie de identificare a unor trasee comune pe care să le
    introducem ca trasee turistice.


    Vom face și
    niște caravane transfrontaliere care se vor adresa reprezentanților media, ONG
    urilor care militează pentru cultura rromă, dar și tuturor celor interesați de
    promovarea acestei minorități, caravanele se vor desfășura pe ruta comună
    identificată pe baza strategiei și sperăm ca în urma lor să convingem un numar
    cât mai mare de oameni că această cultură,
    rromă, poate fi pusă pe harta turistică a Romaniei și Bulgariei.


  • Trasee turistice subacvatice în Marea Neagră

    Trasee turistice subacvatice în Marea Neagră

    150.000 de euro din
    fonduri europene
    au fost cheltuiţi,
    în total, pentru ca turiştii care ajung la mare, vara aceasta, să poată
    descoperi trecutul acestor ţinuturi şi să le cunoască secretele ascunse în
    adâncuri. Toate rutele au plecare din Portul turistic Tomis Constanţa.





    Turiştii
    pasionaţi de scufundări nu mai trebuie să aştepte vara. Luna Mai este perfectă
    pentru o experienţă ca aceasta. Marea este mai rece, dar şi mai limpede, aşa că
    vizibilitatea este mai bună ca în toiul verii, când înflorirea algelor dă peste
    cap planurile scufundătorilor, explică specialiştii.


    Cercetătorii
    de la Institutul Naţional GeoEcoMar din Constanţa au reuşit, accesând fonduri
    europene în valoare de 150.000 de euro, prin Agenţia Europeană pentru Întreprinderi
    Mici şi Mijocii şi programul DG MARE
    , să identifice 12 epave legendare şi să le
    aşeze pe o hartă turistică.
    Cei interesaţi vor putea astfel explora epavele You-Xiu, Sadu şi Paris, dar şi ruta
    distrugătorului Moskva,
    poate
    şi cea
    mai spectaculoasă, după părerea scafandrului profesionist Mircea Popa: Epava Moskva, cea mai mare navă de război
    scufundată în zona românească în 1941 în momentul în care a lovit o mină, în
    timp ce se retrăgeau după o
    acţiune de bombardare a Constanţei, la 5 zile după declanşarea
    celui de-al doilea Război Mondial. Este o rută destul de lungă, 28,7 mile
    nautice, adâncimile celor două epave sunt mai mari, 45 de metri,
    amândouă.



    Proiectul
    a fost realizat în colaborare cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie
    Constanţa şi Institutul de Oceanologie al Academiei Bulgare din Varna, aşa că şi
    vecinii de la sud au pregătit o ofertă turistică bogată, spune cercetătorul bulgar
    Damian Damyanov: Nu putem spune cu certitudine câte epave
    sunt pe teritoriul Bulgariei, dar cu siguranță peste 1.000. Între Kaliakra şi Varna au fost scufundate peste 140 de
    nave.



    Pentru
    a elimina orice risc, turiştii pot
    face scufundări doar în prezenţa scafandrilor profesionişti şi numai după ce au
    trecut prin cursuri speciale. Partea cea mai grea le revine acum agenţilor
    economici, care trebuie să bată la uşa agenţiilor de turism, ca să includă
    aventura în oferta lor de vacanţă. Glicherie Caraivan, managerul de proiect al
    acestor rute: Ele sunt deja numai că trebuie descoperite, adresate
    turiştilor, prin agențiile de turism. Adică noi am făcut un
    transfer de cunoştinţe ştiinţifice, de know-how, iar acum aceste informaţii
    trebuie acceptate de agenţiile de turism




    Pentru
    cei care sunt doar pasionaţi de istorie, nu şi de scufundări, agenţii din
    turism s-au gândit să ofere o rută turistică de suprafaţă, care să
    includă vizitarea celor mai importante cetăţi din Dobrogea.


  • Ţinutul Zimbrului

    Ţinutul Zimbrului

    Parcul Natural Vânători
    Neamţ a fost înfiinţat acum 19 ani, în anul 1999 şi, deşi este preferat de
    turişti vara sau în perioada sărbătorilor de iarnă, este o destinaţie perfectă
    în orice anotimp al anului. La poalele munţilor, în nordul judeţului Neamţ,
    veţi găsi animale sălbatice care în alte părţi sunt pe cale de dispariţie.
    Dintre acestea, cel care stârneşte cel mai mare interes este zimbrul. Ţinutul
    Zimbrului, de altfel, este singura zonă turistică din România inclusă în Top
    100 destinaţii sustenabile din lume.


    Elena Curea, specialist
    în domeniul educaţiei ecologice, în cadrul administraţiei Parcului Natural
    Vânători Neamţ, spune că simbolul Parcului Natural Vânători Neamţ este zimbrul.
    După o absenţă de aproximativ 200 ani, zimbrii s-au reintrodus cu succes în
    sălbăticie începând cu luna martie a anului 2012. Dacă veţi veni în
    Parcul Natural Vânători Neamţ în perioada de iarnă, veţi avea ocazia să vedeţi
    zimbri în captivitate, în cadrul Grădinii Zoologice Dragoş Vodă, unde avem
    şapte exemplare disponibile tot timpul anului pentru public. Totodată, avem un
    ţarc de aclimatizare, cu o suprafaţă de 180 de hectare, iar aici putem vedea
    zimbri în semilibertate. Aceste animale pot fi văzute în perioada iernii.
    Fiindcă este mai simplu să primeşti decât să cauţi hrana, animalele vin mereu
    în zona de hrănire, iar turiştii le pot vedea.



    O vizită în Parcul
    Natural Vânători Neamţ ar trebui să
    înceapă de la Centrul de vizitare al parcului, spune Elena Curea, din cadrul
    administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ: Aici avem o
    construcţie specială, unicat în România. Se numeşte Pasarela Suspendată. Este
    construită integral din lemn, în formă de arc de cerc, şi ne face sa fim mai
    aproape de biodiversitatea remarcabila a zonei. Inaugurată în anul 2013,
    construcţia are lungimea de 200 m şi înălţimea maximă de 15 m, oferind
    vizitatorului posibilitatea de a vedea zimbrii de la înălţime. Inaugurat în
    anul 2006, Centrul de Vizitare adăposteşte Muzeul Zimbrului, dar şi o suită de
    expoziţii permanente şi temporare. Aici organizăm şi manifestări prilejuite de
    Luna Plantării arborilor, Şcoala altfel, Ziua Europeană a Parcurilor, Ziua
    Mediului, Ziua Zimbrului, Noaptea Zimbrului şi multe altele. Sala de educaţie
    ecologică, din acelaşi centru, este locul unde sunt expuse diverse lucrări cu
    tematică eco realizate de elevii şcolilor din zonă şi, totodată, este locul
    unde cei mici dau frâu liber imaginaţiei realizând obiecte atent meşteşugite.



    După ce părăsim centrul
    de vizitare, ne îndreptăm paşii pe Traseul Educaţional, prin pădurea de
    foioase, către Grădina Zoologică Dragoş Vodă. Este un obiectiv
    îndrăgit de toată lumea, indiferent de vârstă. După această vizită, ne putem
    reculege pentru câteva minute la Mănăstirea Neamţ, aflată în imediata
    vecinătate. Pentru turiştii interesaţi, Parcul Natural Vânători Neamţ pune la
    dispoziţie şi un program turistic inedit. El se numeşte Bizon Safari şi
    presupune posibilitatea de a observa animalele în condiţii de semilibertate în
    parcul de aclimatizare situat în zona Centrului de Vizitare sau în condiţii de
    libertate. Parcul nostru este singurul loc din România şi printre puţinele din
    Europa în care se află zimbri în libertate. Aici, cei interesaţi pot fotografia
    şi filma zimbri în libertate. Tariful de vizitare este modic. Pentru adulţi
    este 5 lei (1,1 euro), pentru copii, 3 lei (0,65 euro), iar, în cazul
    grupurilor, adulţii plătesc 3 lei (0,65 euro), iar copiii, 2 lei (0,4 euro).
    Este important de ştiut că, odată cumpărat biletul de la Centrul de Vizitare,
    cu acesta se poate intra gratuit şi la Grădina Zoologică Dragoş Vodă.



    În fiecare an, la Parcul
    Natural Vânători Neamţ ajung şi turişti străini. Cei mai mulţi dintre ei vin
    prin intermediul proiectelor Erasmus, implementate prin intermediul unităţilor
    de învăţământ. Sunt tineri care provin, de obicei, din Turcia, Lituania,
    Letonia, Polonia, Austria şi Ungaria. Există însă şi agenţii de turism
    partenere care aduc turişti din Germania, Marea Britanie, din Australia,
    Statele Unite şi chiar Hong Kong.


    Traseele turistice din
    Parcul Natural Vânători Neamţ sunt în număr de 19, însumând 130 km. Cele mai multe dintre ele includ
    mănăstirile din zonă. Există trasee şi în zona Cetăţii Neamţului, spre
    staţiunea Oglinzi sau spre izvorul Slatina, atestat ca fiind izvorul cu apă
    sărată cu o exploatare neîntreruptă de 8.000 de ani. Indiferent de traseul
    ales, nu rataţi o vizită la meşteşugari, recomandă Elena Curea, specialist în
    domeniul educaţiei ecologice, în cadrul administraţiei Parcului Natural
    Vânători Neamţ. Zona are o tradiţie bogată în ceea ce
    priveşte obiectele de artizanat: sculpturi din lemn şi din piatră, broderii,
    ţesături, împletituri din nuiele, pielărie. Ţesutul manual în război de ţesut
    orizontal sau vertical, pe suport de bumbac, cu lână toarsă manual şi vopsită
    vegetal, ceea ce conferă un plus de valoare, reprezintă o îndeletnicire foarte
    veche a localnicilor. Sunt renumite atelierele de covoare din cadrul
    mănăstirilor Agapia şi Văratic, dar există şi localnici în satele Valea Seacă,
    Valea Arini, Bălţăteşti, care se îndeletnicesc cu acest meşteşug. Pentru cei interesaţi,
    magazinele de suveniruri se găsesc la baza Cetăţii Neamţului, dar şi la
    intrarea în mănăstiri. Iar în apropiere, în Târgu Neamţ şi Humuleşti sunt
    magazine specializate.



    Dacă vă gândiţi deja să
    vă planificaţi o vizită, există un adevărat calendar al evenimentelor care au
    loc în Ţinutul Zimbrului. Acest calendar debutează la începutul
    anului, pe data de 2 ianuarie cu Parada Măştilor. Evenimentele continuă cu
    Festivalul de Artă Medievală care se desfăşoară în zona Cetăţii Neamţului, la
    începutul lunii iulie. Vă invităm şi la manifestarea Joc şi Voie Bună care are
    loc la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători Neamţ. Urmează peste an
    zilele comunelor, dar şi Festivalul de Datini şi Obiceiuri, desfăşurat în 27 de
    decembrie.




    Parcul Natural Vânători Neamţ este al treilea cel mai
    vizitat din România după Parcurile
    Naturale Bucegi şi Apuseni, iar începând cu anul 2009 este recunoscut ca
    destinaţie europeană de excelenţă.

  • Peştera Urşilor

    Peştera Urşilor

    Peştera Urşilor, destinaţia noastră de astăzi, este situată într-un mic sat numit Chişcău, în munţii Apuseni, în vestul României. Este un obiectiv unicat în România, dar şi în Europa. Considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din zonă, această peşteră a fost descoperită din întâmplare, în anul 1975, după dinamitarea unei cariere de marmură. După cinci ani, în 1980, a fost deschisă publicului. Are o lungime de aproximativ 1500 de metri din care 521 sunt declaraţi rezervaţie ştiinţifică.



    Acestea sunt cifrele, însă ele nu spun nimic despre frumuseţea peisajului. Turiştii care au ajuns la Peştera Urşilor au avut ocazia să viziteze o peşteră foarte bine amenajată din punct de vedere turistic. Este poate printre cele mai deosebite peşteri din România, a spus Viorel Lascu, speolog, invitatul nostru de astăzi. Ineditul Peşterii Urşilor ţine în primul rând de valoarea peisagistică subterană, cu tot ce înseamnă formaţiunile acestei peşteri, cu calcarele ultra transparente, cu albul imaculat. Însă peisajul înfioară de multe ori. Realizezi prin ce au putut trece urşii şi toate animalele care au rămas captive în acest spaţiu subteran. Ele au lăsat urme care rareori se pot vedea într-o peşteră. Scrijelituri care prezintă lupta de supravieţuire prin care au trecut toate aceste animale la vremea istorică respectivă şi în urma căreia au rămas amprente de schelete, de cranii care sunt înşirate de-a lungul traseului turistic.



    Este un traseu turistic inedit, subteran, amenajat modern. Însă, dincolo de acest traseu, am aflat de la Viorel Lascu despre fosile care au stârnit interesul cercetătorilor din lume. Peştera Urşilor este un foarte important patrimoniu paleontologic. Aici se găsesc relicve ale ursului de peşteră, ale leului de peşteră, care sunt în momentul de faţă cercetate, atât de instituţiile româneşti, cât şi de instituţii din Europa, în cadrul unui program foarte amplu. Acest spaţiu, chiar dacă nu este deschis publicului, este parţial vizibil în expoziţia de la intrarea în peşteră.



    În această peşteră veţi găsi trei galerii: cea a Urşilor, galeria Emil Racoviţă si Galeria Lumânărilor, dar şi patru săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor unde au fost găsite resturi scheletice ale ursului de cavernă dispărut de pe suprafaţa pământului de mai bine de 15.000 de ani. Pe tot acest traseu veţi găsi nici mai mult, nici mai puţin de 140 de cranii. Iată de ce aici sosesc anual peste 200.000 de vizitatori. După cum am aflat de la Viorel Lascu, turiştii se îndreaptă apoi spre celelalte obiective, pentru că Munţii Apuseni reprezintă o adevărată arcă a lui Noe speologică. În imediata apropiere a Peşterii Urşilor sunt Cheile Sighiştelului, unde sunt multe peşteri, cum ar fi Măgura, Corbeasca, care au şi ele o valoare peisagistică deosebită În munţii Apuseni veţi găsi şi Peştera Vânturilor, care are 50 de kilometri de galerii şi este una dintre cele mai mari din lume. Pe de altă parte, Peştera Ciur – Ponor, tot din împrejurimi, are cele mai lungi râuri subterane din Europa.



    În cazul în care v-am trezit interesul, iată şi câteva informaţii practice. Peştera Urşilor este deschisă în fiecare zi între orele 10 şi 17. La etajul întâi veţi găsi o terasă cu o vedere panoramică, iar la etajul al doilea se află intrarea în peşteră. Preţul unui bilet este de 20 de lei (aprox. 4,5 euro) pentru adulţi şi 10 lei (aprox. 4 euro) pentru copii. Există parcare amenajată şi se asigură ghidaj în limbile română şi engleză.




  • Judeţul Alba, pe cal

    Judeţul Alba, pe cal

    Astăzi vă invităm în zona de nord vest a României, în judeţul Alba. Aici puteţi să vă bucuraţi de câteva locuri deosebite, atât din natură, cât şi în ceea ce priveşte
    patrimoniul. Munţii Apuseni şi Munţii Sebeşului oferă destinaţii spectaculoase,
    iar zona istorică din Alba Iulia a devenit în ultimii ani un veritabil muzeu în
    aer liber. Cetăţi, peşteri, chei, castele sau mănăstiri îmbogăţesc acest colţ
    de ţară.


    Profitând de bogăţia de oferte turistice, în zonă a fost creată şi o fermă
    de cai, care tentează cu pachete create atât pentru turiştii familiarizaţi cu
    echitaţia, cât şi pentru cei care nu au călărit niciodată. Oana Valea ne spune
    că şi începătorii se pot bucura de excursii călare: Există plajă de servicii adresate
    turistului neavizat. Dacă el nu are cunoştinţele necesare pentru a merge în
    trap şi galop, vom merge în pas, iar caii vor fi adaptaţi nevoilor lui. Pentru
    aceste tipuri oferim în general ture de o oră, care sunt gestionabile de către
    oricine, ture de trei ore pe un traseu destul de lin, care neavând diferenţă
    mare de nivel este uşor de parcurs, sau
    trasee de o zi, care necesită un turist cu o condiţie fizică mai bună şi care
    este dispus la o astfel de aventură. Toate aceste trasee se petrec în deplină
    siguranţă datorită faptului că sunt cai învăţaţi şi nu lăum un număr mare de
    turişti, lucrăm cu doi, trei odată, la începători.


    O excursie călare în judeţul Alba vă poate duce în zonă atât de luncă, cât
    şi de deal şi munte, pe o mare varietate de trasee. Iar Oana Velea ne-a
    conturat un traseu, pentru un turist mai puţin avizat care vrea să meargă către
    munte: În cazul acesta, putem
    opta pentru Băile Romane, este un traseu de 6 ore în total, cu pauze, la pas,
    în aproximativ 15 minute învaţă comenzile minimale ale cailor, iar în momentul
    în care am încălecat eu, toţi caii vin după mine. Deci, călăreţul are nevoie de
    foarte puţine cunoştinţe. Apoi urcăm pe dealul Dăneaţa, mergem pe coama
    dealului pe un drum destul de lin, undeva la 4-5 km, coborâm în satul Cetea şi
    de acolo mergem la Băile Romane care este, de fapt, un canion cu şapte cascade,
    ce poate fi vizitat. Lăsăm caii într-o zonă de livadă şi apoi mergem pe jos
    până la prima cascadă. Apoi mâncăm un picnic şi ne întoarcem acasă pe alt
    traseu, pe dealul Măgura, pentru a schimba puţin peisajul.


    Pentru prânzurile câmpeneşti, organizatorii excursiilor călare, apelează la
    producătorii locali pentru preparatele din carne şi brânză, iar pâinea este
    coaptă în brutăria proprie.


    Tentaţiile zonei sunt desigur şi mai numeroase pentru turistul familiarizat
    cu echitaţia. Vine cu detalii, Oana Velea, care conturează de această dată un
    traseu către zona de luncă: În momentul în care un turist este avizat,
    acesta ştie să călărescă pas, trap, galop şi să-şi conducă calul în aproape
    orice situaţie. Ca să-l ducem în zona de
    luncă, îl vom trece prin satul Galdea de jos şi vom ajunge până la Mureş, pe un
    teren perfect plat, apt pentru galop, trap, tot ce doreşte acest călăreţ. Îl
    purtăm cam trei ore prin zona de Lunca Mureşului şi ne întoarecem pe alt
    traseu, pe zona Râmeţului.


    Fără îndoială, principala atracţie turistică a judeţului este acum Cetatea Alba
    Carolina. Modernizată şi restaurată, Cetatea bastionară Vauban atrage mii de
    turişti care vin să vadă minunăţia de la Alba Iulia şi să participe la
    evenimentele organizate aici. Monumentul istoric are organizate mai multe
    trasee turistice, iar cei interesaţi pot să parcurgă Traseul celor Trei
    Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic,
    Traseul Estic sau Traseul Nordic. În plimbarea pe aceste trasee, turiştii se
    vor întâlni cu soldaţi îmbrăcaţi în uniforme militare austriece. De asemenea,
    cei curioşi pot lua parte şi la ceremonia de schimbare a gărzii Cetăţii care
    are loc în fiecare zi la ora 12.00.



    Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre de a pune judeţul Alba pe
    lista obiectivelor de vizitat din România, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.