Radio România Internațional

Tag: traseism

  • Reglementări legislative

    Reglementări legislative

    Traseismul, ca manieră naturală de a face politică în România, este, ca şi corupţia, asociat practicilor ce pun la îndoială probitatea aleşilor. Perseverenţa într-o doctrină politică, fie ea de stânga sau de dreapta, de centru sau din zona apropiată extremelor, este considerată, oriunde în lume, coloana vertebrală a politicianului care se respectă.



    Încă de la începutul anilor ’90, când România încerca să se acomodeze cu practicile democratice, sunt nenumărate exemple de politicieni, atât din administraţia periferică, cât şi din marea administraţie centrală, care au traversat, şi nu o dată, întreg spectrul politic. Sunt cei pe care presa i-a numit oportuniştii de vocaţie. Despre anvergura fenomenului în Parlament, de exemplu, stă mărturie faptul că traseismul a născut ori prabuşit guverne.



    Şi tot în Parlament, de această dată ca for legiuitor, o fost adoptată o controversată ordonanţă de urgenţă a executivului prin care un ales local îşi poate schimba formaţiunea, fără să-şi piardă mandatul. În timpul dezbaterilor din Senat, for decizional în acest caz, liderul grupului PSD, Ilie Sârbu, a pledat pentru necesitatea unei astfel de reglementări. Ilie Sârbu: ”Argumentele noastre au fost altele, că am fost USL, că oamenii erau bulversaţi, că au votat una, s-au trezit că o parte din USL a plecat aşa, peste noapte”.



    USL este alianţa care s-a impus detaşat la legislativele din 2012, însă care, odată cu retragerea PNL, a devenit un proiect politic îngropat. La rându-i, PNL, cel care, astăzi, după fuziunea cu PDL, se confundă cu Opoziţia, a criticat în termeni duri proiectul, pe care, de altfel, îl va şi contesta la Curtea Constituţională.



    Liderul grupului PNL din Senat, Puiu Haşoti: ”S-a încurajat cea mai nocivă practică politică din România la nivel local, judeţean şi naţional. După ce traseismul politic a schimbat majorităţi locale, judeţene şi naţionale, acum, prin acest act normativ, se dă o lege care încurajează schimbarea acestor majorităţi, ceea ce e incalificabil din punct de vedere politic”.



    Tot marţi, de această dată în Camera Deputaţilor, a fost respins proiectul care permitea votul prin corespondenţă al electorilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Comisia de administraţie şi cea juridică au recomandat plenului să nu aprobe proiectul, fiindcă, în forma propusă, acesta ar fi avut carenţe legate de siguranţa votului. Pentru observatori, este cel puţin bizar că Parlamentul nu a putut să adopte legislaţia ce instituie votul prin corespondenţă, ca măsură general agreată prin care ar putea fi prevenită aglomeraţia la secţiile de votare din diaspora. Aşa cum s-a întâmplat, într-un fiasco organizatoric de proporţii, la prezidenţialele de luna trecută.

  • Migraţia politicienilor

    În România, coincidenţă sau nu, tradiţia migraţiei politice la nivel local este reînnodată, chiar dacă parţial, în pre-campania electorală, cum o numesc analiştii politici, pentru prezidenţialele din noimebrie. Lucru posibil odată cu publicarea, săptămâna aceasta, în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) care le permite aleşilor locali să opteze, în termen de 45 de zile, pentru un alt partid, fără să-şi pierdă funcţiile.



    Executivul, format din alianţa PSD-UNPR-PC, cu social-democraţii în capul mesei, şi UDMR, îşi motivează decizia prin încercarea de a debloca activitatea administraţiei din teritoriu, paralizată, susţine Guvernul, de reconfigurările politice ce au urmat localelor din vara lui 2012.



    Principalul tun al Opoziţiei, Alianţa Creştin-Liberală, în care s-au înfrăţit PNL şi PDL, susţine, însă, că ordonanţa nu face decât să încurajeze traseismul, fenomen devenit endemic, care a închegat ori doborât guverne. Opoziţia nu face economie de muniţie şi atacă pe toate fronturile ordonanţa. Iniţierea unei moţiuni de cenzură, atacarea în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti şi sesizarea Avocatului Poporului fac parte din arsenalul prin care Opoziţia, ce riscă o puternică hemoragie de aleşi locali, încearcă să oprească aplicarea OUG.



    Cerută insistent în ultima săptămână, poziţia Avocatului Poporului, care, doreşte Opoziţia, trebuie să atace actul normativ la Curtea Constituţională, a fost exprimată, în cele din urmă, de Victor Ciorbea: ”În sfârşit, acum avem şi ordonanţa publicată în Monitorul Oficial, avem şi acest memoriu scris, avem şi argumentele orale. O să încercăm în cel mai scurt timp să dăm un răspuns”.



    Observatorii cred, la rându-le, că în spatele ordonanţei promovate de guvern se ascund, de fapt, interese electorale pragmatice, în special ale PSD, cel care, deşi la centru controlează autoritar jocurile politice, în administraţia locala primeşte o ripostă puternică din partea Opoziţiei. Observatorii consideră şi că argumentul suprem cu care PSD vrea să-i seducă pe oamenii din teritoriu ai Opoziţiei, cel al banilor de la buget, este greu de ignorat, chiar şi de cei mai loiali dintre aceştia.



    Pe de altă parte, în condiţiile în care, în Romania, este binecunoscut rolul esenţial pe care primarii îl au în orice tip de alegeri, noii recruţi ar aduce, fără nicio îndoială, un plus de suport electoral pentru candidatul PSD la prezidenţiale – nimeni altul decât premierul Victor Ponta.



    Odată cu aplicarea OUG, conchid observatorii, PSD încearcă să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură: să-şi asigure o prezenţă mai consistentă în teritoriu şi, respectiv, să paveze drumul premierului Ponta spre prima funcţie în stat.



  • O decizie controversată

    Nici măcar îngrijorarea Statelor Unite ale Americii nu a determinat Guvernul de la Bucureşti să revină asupra unei decizii vehement contestate — aceea de a legifera, prin ordonanţă de urgenţă, traseismul politic al aleşilor locali! Ei au la dispoziţie 45 de zile pentru a putea schimba formaţiunea politică din care fac parte, fără să-şi piardă mandatul obţinut pe listele acesteia.



    Pe de o parte — spun americanii — legiferarea unor chestiuni complexe prin ordonanţe de urgenţă este extrem de păguboasă. Ar trebui, în schimb, discutate în cadrul unui proces legislativ deschis şi transparent care permite organizarea unei dezbateri la care să poată participa liber toate partidele politice, societatea civilă şi toate părţile interesate. Pe de altă parte, momentul pe care Executivul român l-a ales pentru a lua o astfel de decizie este cum nu se poate mai neinspirat: în luna noiembrie, în România vor fi alegeri prezidenţiale.



    Sondajele îl creditează cu cele mai multe şanse pe actualul premier social-democrat Victor Ponta. Or, nu puţini sunt cei care cred că, prin ordonanţa de urgenţă, acesta nu face decât să-şi asigure o bună susţinere în teritoriu în perspectiva importantului scrutin. Cât despre aleşii locali, nu ar fi prima dată când aceştia, îndrăgostiţi de putere, şi-ar schimba carnetele de partid ca pe cămăşi. Traseismul politic a devenit, de-a lungul anilor, o tară a multor politicieni români.



    Cu aerul unor oameni afectaţi la despărţirea de partidul care i-a adus în funcţii importante, ei au trecut în barca puterii momentului fără nicio tresărire de câte ori au întrezărit vreun avantaj. Pendularea lor de la dreapta la stânga sau de la stânga la dreapta eşicherului politic a fost calificată de unii drept “lipsă de moralitate”, de alţii — drept “prostituţie”.



    Premierul Victor Ponta spune, însă, că prin adoptarea ordonanţei de urgenţă se va face “un pic” de dreptate pentru cei care nu se mai regăsesc politic în Alianţa pe care democrat-liberalii au creat-o, recent, cu liberalii, după ce aceştia au părăsit Uniunea pe care o formau cu social-democraţii. Partidele care nu sunt, la ora actuală, la putere au anunţat că vor ataca ordonanţa Guvernului în toate modurile permise de lege.



    Nou formata Alianţă Creştin Liberală, al cărei candidat la prezidenţiale, liberalul Klaus Iohannis, se anunţă principalul contracandidat al lui Victor Ponta, spune că nu va primi în rândurile sale niciun traseist. La rândul său, europarlamentarul democrat-liberal, Monica Macovei, şi ea candidată la preşedinţie, i-a cerut Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituţională actul normativ, explicând că există, deja, o lege privind statutul aleşilor locali, pe care practic noua ordonanţă de urgenţă o suspendă pentru 45 de zile.