Tag: traseu montan

  • Canionul şapte scări

    Canionul şapte scări

    Astăzi vă propunem un traseu montan încântător. Se află la doar 15 kilometri de Braşov, la Timișul de Sus, şi nu trebuie ratat: Canionul 7 Scări. Este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munţilor Piatra Mare, din judeţul Braşov. Lungimea cheilor este de 160 metri cu o diferenţă de nivel de 58 metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din 7 trepte cu înălţimi cuprinse între 2,5 şi 15 metri.



    Către canion se ajunge pe un drum forestier foarte puţin abrupt şi foarte frumos. Parcurgerea Canionului 7 Scări se face pe scări şi platforme din metal montate în anul 2013. Nu se impune echipament specializat, însă vizitatorii trebuie să fie echipaţi cu bocanci antiderapanţi şi haine impermeabile. Pentru copiii sub 7 ani se recomandă ham de siguranţă, pentru că este pericol de alunecare.



    Monica are 45 de ani, este din Bucureşti şi ne-a relatat din experienţele ei de la Canionul 7 scări: “Până acum am fost de 2 ori la Canionul Șapte Scări și aș reveni de fiecare dată cu mare drag, pentru că este un traseu de suflet pentru mine. Prima dată l-am parcurs în 1997 și am revenit prin 2012 când l-am regăsit la fel de impunător și de impresionant. Este un traseu care poate fi parcurs și de către copiii peste 10 ani dacă au echipament de protecție, fără probleme. Ce m-a impresionat, bineînțeles, sunt cele 7 scări, pereții canionului pe care se scurge apa. Dar dintre cele 7 scări, primele 3 sunt mai deosebite, în sensul că sunt poziționate în plan vertical, iar pe partea stângă se scurge pârâul care a săpat canionul și în funcție de debitul acestuia, poți uneori să ai impresia că te afli chiar sub duș, pentru că se scurge foarte aproape de scară în timpul escaladării primelor scări. Într-adevăr, simți o emoție puternică, mai ales dacă ești mai la începutul vieții pe munte, pentru că într-adevăr este o senzație cu care nu te întâlnești de multe ori, iar satisfacția pe care o ai după ce parcurgi canionul este greu de descris.



    Biletele pentru intrarea în canion se cumpără de la cabana Piatra Mare şi costă 10 lei, pentru adulţi şi 5 lei pentru copii (aproximativ 2, respectiv 1 euro). Se primeşte o brăţară care trebuie pusă pe încheietura mâinii. După vreo 15 minute, brăţara este verificată şi începe aventura. Programul de acces la canion este de la ora 10:00- 18:00 (ultimul bilet 17:30).



    Tot aici se găseşte şi unul dintre cele mai lungi trasee de tiroliană din ţară. Tiroliana este împărțită în două tronsoane, tariful fiind de 60 de lei pentru fiecare sau 100 de lei pentru amândouă și există şi o tiroliană pentru copii, mai mică, de numai 20 de lei, special creată pentru siguranța lor. Pentru a te putea bucura de această atracție trebuie să ai între 45 și 95 kg și o înălțime mai mare de 1,40 m. Tiroliana de la Canionul 7 Scări are în total 2,1 kilometri şi 23 de trasee pentru adulţi şi copii, cu o înclinaţie între două şi patru grade. Cel mai scurt dintre trasee are 47 de metri, iar cel mai lung măsoară 273 de metri. Tiroliana porneşte din apropierea canionului, urmează traseul drumului forestier din zonă, trece pe lângă cabană şi traversează pârâul Şapte Scări prin mai multe puncte.



    Cum iarna traseul este închis, vă recomandăm să profitaţi de sugestia noastră de călătorie, luna aceasta. Dacă nu, nu uitaţi că invitaţia rămâne deschisă pentru anul viitor!






  • Parcul Național Buila-Vânturarița

    Parcul Național Buila-Vânturarița

    Descoperim azi cel mai mic parc național din România – Parcul Național Buila-Vânturarița. În ciuda suprafeței sale restrânse, găsim aici cea mai mare densitate de trasee turistice, în număr de 19. Acestora li se adaugă trei trasee tematice: Natură și spiritualitate, Rangeri juniori – poveștile naturii și Drumurile memoriei – Rezistența armată din Arnota, în amintirea luptătorilor împotriva regimului comunist. Ghidul nostru este Iorgulan Ică, de la administrația Parcului Național Buila- Vânturarița, Romsilva.



    Parcul Național Buila-Vânturarița se întinde pe o suprafață de 45 de km pătrați. Este situat în partea central nordică a județului Vâlcea și, fiind așa de mic, se întinde pe raza a doar trei localități: Băile Olănești, Bărbătești și Costești. Dacă ar fi să rezum într-o singură propoziție, aș spune că este un parc despre natură și spiritualitate. Poate părea incredibil având în vedere suprafața, dar avem cea mai mare densitate de trasee turistice. Parcul este străbătut de 19 trasee. Practic, fiecare colțișor al parcului este străbătut de un traseu turistic. Pe lângă traseele turistice, mai avem și trei trasee tematice.



    Iorgulan Ică, de la administrația Parcului Național Buila- Vânturarița recomandă în primul rând peisajele deosebite dintre cele două masive Buila și Vânturarița: Avem un traseu de creastă, care, deși este sub 2000 de metri ca altitudine, este deosebit de spectaculos. Este format din două masive sălbatice. Turiștii vor vedea că acest traseu e sălbatic, deci, nu e recomandat copiilor. În schimb, se va vedea cât este de izolat, păstrându-se foarte multe frumuseți naturale și aspectul sălbatic, care îi impresionează mai ales pe cei veniți de la oraș. Pe lângă partea naturală și peisagistică deosebită, parcul este străbătut de patru râuri, dintre care patru formează sectoare de chei deosebit de frumoase. Avem Cheile Bistriței, undele dintre cele mai înguste din România. Apoi, avem Cheile Cheii, poate cele mai sălbatice și mai spectaculoase. De asemenea, foarte frumoase sunt și Cheile Olăneștiului și Cheile Costeștiului.



    Pe lângă aceste obiective naturale, administrația Parcului Național Buila-Vânturarița, recomandă o vizită la mănăstirile din proximitatea parcului. Iorgulan Ică: Mă refer la Mănăstirea Bistrița și Mănăstirea Arnota, ambele fiind foarte vechi și deosebit de frumoase. Acestea au trecut printr-o serie de renovări. De exemplu, în cazul Mănăstirii Bistrița, din vechea mănăstire se mai vede doar Biserica Clopotniței. Chiar în interiorul parcului se poate vizita și Mănăstirea Pătrunsa. Este chiar sub masivul Buila, este izolată și cunoscută în România sub denumirea de micul Athos românesc. Coborând spre Cheia, avem Schitul de sub stâncă. Mergând spre interiorul Cheilor Cheii, mai avem chiar în proximitatea parcului două schituri din lemn: Schitul Prislopel și cel de la Hădărău.



    Administrația Parcului Național Buila-Vânturarița colaborează îndeaproape cu Centrul național de informare și promovare turistică al județului Vâlcea și cu Centrul de informare turistică al orașului Horezu. Aici veți afla despre toate obiectivele, traseele din parc, veți putea găsi hărți, pliante informative, dar și ghizi care să vă însoțească. Iorgulan Ică, de la administrația Parcului Național Buila- Vânturarița, Romsilva:


    Ca o particularitate, trebuie să menționez că parcul nostru este străbătut și de un tunel care, practic, face legătura între două lumi. Ca să ajungi la Cabana Cheia, unde se află principala zonă de atracție a parcului, cunoscută, de altfel, printre iubitorii de escaladă și trasee turistice, trebuie să treci printr-un tunel. Este vorba de Tunelul de la Cheia. După ce se trece de tunel, se ajunge în zona de escaladă, unde se află foarte multe trasee. Traseele acestea, ca peșterile din Buila, sunt superbe. Sunt trasee create într-o perioadă a României în care înfloriseră cluburile de speologie, de cățărare, cele montane. Acestea au creat la vremea lor multe dintre traseele din Parcul Național Buila-Vânturarița.



    Administrația parcului este mereu activă și deschisă colaborărilor, iar acest lucru se poate vedea prin planurile pentru viitorul apropiat sau îndepărtat. Iorgulan Ică: Împreună cu cei de la Organizația Națională Cercetașii României, am aplicat anul acesta pentru un proiect. Vrem să facem un traseu tematic înspre Cheia, chiar la ieșire din tunel. Se numește Poteca Cercetașului. În zona traseelor de escaladă, cercetașii fac de ani buni o tabără de escaladă. Pe lângă acest traseu, anul acesta, cu ocazia desfășurării unei competiții de cross montan în Parcul Național Buila-Vânturarița, care va pleca din satul Bărbătești și vrem să renovăm refugiul montan.



    La plecare, turiștii sunt impresionați. Cele câteva impresii negative se referă la starea drumurilor din interiorul parcului. Totuși, administrația Parcului Național Buila-Vânturarița descurajează vizitele cu mijloace motorizate, pentru a păstra sălbăticia locurilor. Iorgulan Ică:


    Noi împărțim chestionare fiindcă ne interesează foarte mult părerea turiștilor. Pe de-o parte, ei sunt plăcut surprinși că se mai păstrează anumite tradiții și obiceiuri în zonă. Pe pășunile noastre, încă mai întâlnim stâne și ciobani din primăvară până spre toamnă. Apoi, oamenii sunt foarte primitori. Apoi, turiștii sunt încântați de peisaje și de atmosfera prietenească de la Cabana Cheia. Dacă turistul vrea să găsească un loc de relaxare, să scape de stresul cotidian, consider că Parcul Național Buila-Vânturarița e cel mai bun loc. Ești aruncat, practic, într-o buclă a timpului. Ai impresia că timpul a stat în loc din punct de vedere al peisajelor, al vieții spirituale, al faptului că te poți întâlni cu caprele negre sau căprioarele curioase. Recomand o vizită în parcul nostru, dar și în întreg județul Vâlcea, care e deosebit de periculos. Iar, dacă ajung la noi, trebuie să știe că la 60 de km de noi, se află un alt parc național deosebit și frumos: Cozia.



    În speranța că v-am convins, vă așteptăm și săptămâna viitoare cu o nouă propunere. Ajungem la Cetatea de Scaun a Sucevei, un monument istoric deosebit de important, dar și locul unde se desfășoară multe evenimente interesante.






  • Jandarmii montani: datorie și vocație

    Jandarmii montani: datorie și vocație

    Masivul Bucegi din Carpații Meridionali e asaltat, vara și iarna, de turiști și
    amatori de sporturi montane. Despre muntele bun si rău și despre cine ne
    salvează când suntem în dificultate stăm de vorbă cu Andrei Dumitrache,
    comandantul Detașamentului 8 de jandarmi montani, Prahova.