Radio România Internațional

Tag: tratamente inovatoare

  • Sănătatea, principala preocupare a românilor

    Sănătatea, principala preocupare a românilor

    Barometrul de sănătate publică este un instrument
    anual de evaluare şi analiză ce măsoară percepţii, atitudini şi viziuni legate
    de politica de sănătate publică a României în contextul mai amplu al pandemiei,
    dar fără a se limita la aceasta. A doua sa ediție a fost lansată, luni, de Institutul
    de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi
    Centrul de cercetări sociologice LARICS, în parteneriat cu Asociaţia Română a
    Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Principala concluzie
    extrasă: sănătatea reprezintă principala preocuparea a
    românilor. Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra
    percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din
    România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un
    interes major din partea populaţiei pentru sănătatea publică, 64,3%    , a
    explicat Dan Dungaciu, Director al ISPRI

    Suntem într-o situaţie în care vechile probleme ale sistemului medical
    nu mai sunt fundamentale. Adică, îngrijorarile generate de comportament,
    birocraţie, ideea că e bun ce e ieftin, aceste lucruri nu mai sunt valide
    pentru percepţia publicului. Publicul vrea mai mult. Nu mai este satisfăcut
    doar pentru că se poartă medicii frumos cu el, doar că nu este prea multă
    birocraţie, poate că s-a schimbat ceva şi în spitale şi atmosfera arată altfel
    faţă de acum 10-15-20 de ani. Iar ceea ce ne spune asta – medicamente scumpe,
    mai bune, şi tratamente mai bune – înseamnă că avem de-a face cu un alt tip de
    populaţie pe care trebuie să o satisfacă acest sistem de sănătate.


    Ideea
    vreau o ţară ca afară este foarte prezentă în societatea românească, mai
    spune Dan Dungaciu – s-a născut în România o clasă de mijloc care vrea să aibă
    un sistem de sănătate performant, la nivel european.Tocmai
    de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toţi actorii relevanţi,
    trebuie să acorde prioritate investiţiilor pe termen lung, atât în industria
    farmaceutică, cât şi în asistenţa medicală şi să recunoască legătura clară
    dintre sănătate, economie şi bunăstarea populaţiei, consideră directorul ISPRI.
    Observăm în premieră că cele mai mari nemulţumiri ale românilor fac referire
    tocmai la capitolele ce țin de accesul la tratamente inovatoare, screening şi
    asigurări de sănătate, spun și cei de la ARPIM. Datele mai relevă că 80% dintre
    români consideră că nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură
    ca alţi europeni. În ceea ce priveşte terapiile noi, cele celulare şi genice,
    mai puţin de jumătate dintre intervievaţi spun că ar fi dispuşi să ia
    medicamentele respective, dar puţin peste un sfert dintre ei le-ar lua, totuși,
    dacă nu ar avea altă opţiune.

    Comparativ cu situația prezentată de Barometrul
    anterior, se constată o creștere la 60% a celor care se informează de la medic,
    iar aproape 40% dintre români spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei,
    de consultaţii online sau la telefon, de la începutul pandemiei. Sondajul mai
    arată că, la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie), 67% dintre români
    aveau o raportare pozitivă la vaccinare, spunând că se vor vaccina în perioada
    următoare, că au început vaccinarea sau că erau complet vaccinaţi.

  • Sănătatea, prota cilăstăseari a româñilor

    Sănătatea, prota cilăstăseari a româñilor

    Barometrul di sănătati publică easti ună hălati anuală di evaluari şi analiză ţi misură percepţii, atitudini şi viziuni ligate di politica di sănătati publică a Româniillei tru contextul cama lărguriu a pandemiillei, ama nu va s’dănăsească la aesta. A daua a llei ediție fu lansată, luni, di Institutlu di Ştiinţe Politiţi şi Relaţii internaţionale ali Academiei Române (ISPRI) şi Centrul di cercetări sociologice LARICS, tru parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali di Medicamente (ARPIM). Prota concluzie alăncită: sănătatea easti prinţipala cilăstăseari a românilor. “Epidemia di coronavirus alăsă unu tory vărtosu ti dukimăsearea populaţiei tu ligătură cu vulnearabilitatea a sistemlui di sănătate ditu România. Aestă easti un di furñiili prinţipale tră cari videmu unu sinferu major di partea a populaţiei tră sănătatea publică, 64,3%”, spusi Dan Dungaciu, Director al ISPRI


    “Him utu ună catandisi tru cari vecllili problemi a sistemlui medical numata sunt di thimelliu. Dimi, găilipserli işiti tu videală di purtaticu, birocraţie, idheea că easti bun ţi easti ieftin, aesti lucri numata suntu validi tră dukimiia a publicului. Publiclu va ma multu. Numata easti haristusitu maş tră atea că yeaţărlli spunu unu purtaticu tiñisitu cu el, maş că nu easti dipu multă birocraţie, vahi că s’alăxi ţiva şi tru spitale şi atmosfeara spuni altă turlie andicra di aoa şi 10-15-20 di ani. Iara atea ţi nă spuni aesta – yitrii scumpi, ma buni, şi tratamente ma buni — nsimneadză că avem dininti ună altă turlie di populaţie pi cari lipseaşti s’hibă haristusită di aestu sistem di sănătate.”



    Iddheea “voi ună văsilie ca nafoară” easti multu prezentă tru societatea românească, nica spuni Dan Dungaciu – s-amintă tru România ună clasă di mesi cari va s’aibă un sistem di sănătate performantu, la nivel european. Tamamu ti aţea, factorii di apofasi, tru parteneriat cu tuţ actorllii relevanţ, lipseeaşti s’da prioritate ti investiţiili pi lungu kiro, emu tru industria farmaceutică, emu tru asistenţa medicală şi s’pricunoască ligătura limbidă ditu sănătate, economie şi prucukia-a populaţiillei, lugurseaşti directorlu ISPRI. Videmu tru premieră că nai cama multu niifharistuseri a românilor fac spuneari tamama tu capitolele ţi țănu di acceslu la tratamente inovatoare, screening şi asiguriseri di sănătate, spun și aţelli di la ARPIM. Datili nica spunu că 80% ditu români lugursescu că nu s’hărsescu di yitrii inovatoare tru idyea scară ca alţă europeañi. Tru aţea ţi mutreaşti terapiili năi, ateali celulare şi geniţi, ma puţănu di giumitati ditu intervievaţ spun că suntu hăzări s’llia medicamentele respective, ama niheamă pistiunu cirecu ditu elli va li llia, cara nu va s’aibă altă opţiune.


    Comparativ cu situația prezentată di Barometrul di ma ninti, s’agiumsi pi isapea ti ună creaștiri la 60% a aţiloru cari s’informeadză di la yeatru, iara aproapea 40% ditu români spun că avură, elli ică membrilli ali familiei, consultaţii online ică la telefon, ditu ahurhita-a pandemiillei. Sondajlu nica spuni că, tu oara anda eara adunati datili (1-19 di brumaru), 67% ditu români avea ună raportare pozitivă la vaccinare, spunânda că va s’vaccineadza tru yinitu, că ahurhiră vaccinarea ică eara acutotalui vaccinaţ.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala