Radio România Internațional

Tag: tratat

  • Modificarea tratatelor Uniunii Europene

    Modificarea tratatelor Uniunii Europene

    Parlamentul a avut un rol esențial în instituirea și participarea la Conferința privind viitorul Europei (2021/22) și la deliberările sale privind propunerile cetățenilor europeni. Cele 49 de recomandări politice au fost urmate imediat de activarea de către Parlament a procesului de modificare a tratatelor UE.

     

    În cursul următoarelor 18 luni, a fost elaborat un set cuprinzător de propuneri de modificare a tratatelor, pe baza raportului final al conferinței și ținând seama de seria de crize cu care s-a confruntat UE. Acestea au fost aprobate de Parlament în noiembrie 2023, iar acum este la latitudinea Consiliului European să decidă (prin majoritate simplă) dacă să inițieze o convenție pentru revizuirea tratatelor.

    Vor fi sau nu revizuite tratatele UE, ne spune  prof.univ. dr. Radu Carp de la Facultatea de Științe Politce, Universitatea București:

      

    “Pe moment, nu, pentru că este o operațiune foarte complicată, înseamnă un demers la nivelul tuturor celor douăzeci și șapte de state membre. Ori noi am văzut că tratatul  fiscal a produs o traumă. În ce sens? O traumă? În sensul că a fost foarte greu să intre în vigoare, deși era consideratt ca fiind internațional a durat mai mult decât se aștepta acest proces.

    Avem două probleme aici, fundamentale dacă să fie implicați cetățenii, respectiv să fie modelul convenției care a procedat Conferința de puncte, guvernamentală, un model care a eșuat. De ce? Pentru că această supra-reprezentare a comisiei Parlamentului, cetățeni, ș.a.m.d. duce la un număr infinit de amendamente care la un moment dat nu mai pot fi gestionat. Deci nu s-a găsit acel mecanism care să asigure și reprezentare mai bună și eficiență.”

     

  • Scut american în România

    Scut american în România

    Este
    o zi foarte importantă pentru toţi. Este ziua în care va fi inaugurat Deveselu
    – a jubilat preşedintele României, Klaus Iohannis, care l-a primit, joi
    dimineaţă, la Bucureşti pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu
    câteva ore înainte de punerea în funcţiune a scutului antirachetă din sudul
    ţarii. În ajun, preşedintele a
    reafirmat natura strict defensivă a acestuia şi rolul său în îndeplinirea
    principalei sarcini a NATO, aceea de a asigura apărarea colectivă a statelor
    membre.

    Şi premierul Dacian Cioloş a subliniat că România a susţinut de la
    început eforturile aliate pentru apărarea antirachetă. Oficialii de la
    Bucureşti n-au omis nici să sublinieze că scutul antirachetă nu e îndreptat
    împotriva Rusiei.

    La rându-i, asistentul secretarului american de stat pentru
    controlul armamentelor, Frank Rose, a precizat că sistemul de la Deveselu
    urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice cu rază scurtă şi
    medie de acţiune ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu. Frank Rose: Iranul continuă să dezvolte, să testeze şi
    să desfăşoare o serie întreagă de capacităţi militare cu rază scurtă şi medie
    de acţiune. În ultimele luni, iranienii au testat sisteme cu rază medie de
    acţiune care pot ajunge în Europa, inclusiv în România.

    Departamentul
    de Stat califică instalaţiile din sudul României drept o contribuţie
    semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi o expresie a
    solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american, precum şi a angajamentului
    ferm al Statelor Unite în securitatea europeană şi euroatlantică.

    De la
    Moscova, corespondentul Radio România confirmă că Rusia nu consideră scutul o
    ameninţare pentru potenţialul său nuclear ofensiv, dar crede că e obligată să
    răspundă la acţiunile americane prin modernizarea rachetelor sale balistice.

    Analiştii din Statele Unite avertizaseră, deja, că Occidentul ar trebui să se
    aştepte acum la contramăsuri militare din partea Moscovei. Aceasta, spun ei, ar
    putea răspunde inaugurării din România cu desfăşurări de trupe sau exerciţii
    militare de-a lungul graniţei de vest a Rusiei. Un alt risc ar fi retragerea
    Rusiei din Tratatul privind forţele nucleare de rază medie care interzice
    lansarea de la sol a rachetelor balistice şi de croazieră cu raze de 500 şi
    5000 km.

    Scutul de apărare antirachetă de la Deveselu este parte a unui sistem
    american găzduit de mai multe state aliate. Acesta include o instalaţie radar
    terestră în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în
    Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un
    al doilea interceptor terestru, care va fi construit în Polonia şi va deveni
    operaţional în 2018.

  • Regimul vizelor între UE şi America de Nord

    Regimul vizelor între UE şi America de Nord

    Niciodată
    n-a părut Uniunea Europeană mai vulnerabilă ca acum, la mai puţin de o lună de
    la sângeroasele atentate din Bruxelles, la două zile după rezultatul negativ al
    referendumului din Olanda privind acordul de asociere a Ucrainei şi în preajma
    celui privind posibila plecare a Marii Britanii. Aproape la unison, presa de pe
    continent califică referendumul olandez drept un nou semn de respingere a
    Europei, iar cea de peste Ocean scrie că olandezii au respins un
    acord comercial din cauza resentimentelor faţă de UE. Pe acest fundal
    angoasant, Europa încearcă să-şi recâştige coeziunea fără de care nu poate
    funcţiona, iar Bruxellesul se face purtătorul de cuvânt al statelor membre în
    raport cu partenerii nord-americani.

    Potrivit agenţiilor internaţionale de
    presă, Uniunea ar analiza posibilitatea introducerii vizelor pentru cetăţenii
    americani şi canadieni care călătoresc în spaţiul comunitar, în replică la
    lentoarea cu care Washingtonul şi Ottawa caută soluţii pentru a ridica vizele
    impuse unora dintre cetăţenii europeni. Statele Unite şi Canada păstrează
    obligativitatea vizei pentru cetăţenii români şi bulgari, ale căror ţări au
    aderat la UE în 2007. Americanii au exclus, de asemenea, din programul Visa
    Waiver, oferit cetăţenilor Uniunii, Croaţia, Ciprul şi Polonia.

    O
    dezbatere politică şi o decizie sunt evident necesare într-o problemă atât de
    importantă    , afirmă, acum, responsabilii comunitari.

    Dezbaterile ar putea
    avea loc marţi, cu aproape o săptămână înainte de vizita preşedintelui
    american, Barack Obama, în Europa, în cursul căreia vor avea loc negocieri pe
    marginea unui tratat bilateral, Washington – Bruxelles, de comerţ şi
    investiţii. Ar fi cel mai mare acord comercial din istorie şi ambele părţi consideră
    că există mari şanse de adoptare înainte de sfârşitul mandatului lui Obama la
    Casa Albă, în ianuarie 2017.

    Pe de altă parte, impunerea de vize americanilor
    şi canadienilor ar putea nemulţumi puternica industrie turistică europeană,
    deja afectată de ameninţările teroriste.

    Sunt multe semne de întrebare în
    ce priveşte tratatul şi nimeni nu poate să spună cu exactitate cum se va
    încheia această poveste. Vom vedea dacă îl putem convinge pe Obama să îşi asume
    mai multe din cele pe care le dorim noi    , a declarat un membru al
    Parlamentului European.

    Pentru români, excluderea din programul Visa Waiver e
    cel mai frustrant dosar din relaţia altminteri excelentă cu Statele Unite. Cele
    două ţări sunt legate printr-un parteneriat bilateral strategic, sunt aliate în
    cadrul NATO, iar în România există importante baze militare şi investiţii
    economice americane.

    De asemenea, încă din secolul al 19-lea, America de Nord e
    gazda unei comunităţi româneşti care, deopotrivă în Statele Unite şi Canda,
    însumează astăzi circa jumătate de milion de membri. Din toate aceste motive,
    spun analiştii, renunţarea la obligativitatea vizelor pentru români e o măsură
    elementară şi urgentă.

  • România şi criza imigranţilor

    România şi criza imigranţilor

    România ar urma să găzduiască în
    următorii doi ani peste 2.300 de migranţi, într-un proiect european care
    încearcă să asigure o redistribuire a zecilor de mii de solicitanţi de azil
    care îşi riscă vieţile pentru a ajunge în UE. Planul Comisiei Europene este ca
    statele membre să vină, astfel, în sprijinul acestora, dar şi al Italiei şi
    Greciei, ţări care nu mai fac faţă valurilor succesive de refugiaţi din
    Orientul Mijlociu şi Africa.

    Comisia Europeana a facut acest demers
    bazându-se pe mecanismul de urgenţă prevazut în Tratatele UE, dar şi din spirit
    de solidaritate. Astfel, Executivul european a propus activarea în premieră a
    articolului 78 din Tratatul de Funcţionare a UE, care prevede adoptarea de
    măsuri provizorii atunci când unul sau mai multe state membre se confruntă cu
    ‘o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de cetăţeni ai unor
    state terţe’. România ar urma să primească peste 1.700 de solicitanţi
    de azil ajunşi în Italia şi Grecia prin Marea Mediterană, precum şi alţi
    650 de refugiaţi din afara UE, după ce executivul comunitar le-a solicitat
    statelor membre să reinstaleze, pe o perioadă de doi ani, 20 000 de persoane
    din ţări terţe, care au nevoie de protecţie internaţională. Pentru fiecare
    refugiat primit, Comisia Europeană va aloca 6.000 de euro pe persoană.

    Comisarul pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos explică: Nu
    propunem o fixare a unor cote, este un termen cu care nu suntem de acord şi nu
    l-am folosit vreodată. Este vorba numai de solidaritate, dar este la
    latitudinea fiecărui stat membru dacă le va acorda acestora statutul de
    refugiat. El a precizat că această cotă de repartizare a refugiaţilor
    către statele membre s-a făcut în
    funcţie de patru criterii: produsul intern brut, totalul populaţiei, rata
    şomajului şi numărul cererilor de azil înregistrate anterior de către ţara
    respectivă.

    Astfel, Germania, Franţa şi Spania ar urma să gestioneze cele mai
    multe cereri de azil, Berlinului revenindu-i aproape 9.000 de refugiaţi. Cei
    mai puţini vor merge în Cipru şi Slovenia. Planul întâmpină însă rezistenţă din
    partea unor state membre, în frunte cu Franţa şi Ungaria. Propunerile Comisiei
    mai au de parcurs un traseu complicat până a se concretiza. Pentru a intra în
    vigoare, ele trebuie adoptate de Consiliul European cu majoritate calificată,
    după consultarea prealabilă a Parlamentului European. Marea Britanie, Irlanda
    şi Danemarca nu vor participa la vot întrucât dispun în baza tratatelor de
    aderare de dreptul de a nu participa la anumite mecanisme.

    Reamintim că,
    potrivit Eurostat, în 2014, în România au primit azil 460 de sirieni, iar în
    topul naţionalităţilor refugiaţilor care au devenit azilanţi se mai situează
    irakienii – 120 de persoane şi afghanii – 70.

  • 10 ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE

    10 ani de la semnarea Tratatului de Aderare la UE

    După 10 ani de la prezentarea cererii oficiale de aderare, în 1995, când toate forţele politice şi-au exprimat sprijinul deplin pentru integrare, România a semnat, la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Semnarea a fost urmată, doi ani mai târziu, de intrarea oficială, împreună cu Bulgaria, în marea familie europeană. La zece ani de la semnarea Tratatului, România evaluează, astăzi, etapele parcurse şi caută soluţii pentru aprofundarea integrării şi pentru desăvârşirea reformelor necesare reducerii decalajului faţă de ţările puternice din Uniune.



    Procesul de aderare, în cadrul căruia semnarea Tratatului a fost un reper major, reprezintă, în viziunea diplomaţiei române, cel mai important obiectiv naţional din ultimii 25 de ani. Alături de intrarea în NATO, el a antrenat transformări ireversibile în ceea ce priveşte modernizarea societăţii româneşti, prin racordarea deplină la setul de valori şi principii europene şi euro-atlantice. Şeful statului, Klaus Iohannis crede că, acum, România are toate premisele pentru a-şi consolida poziţia în interiorul Uniunii Europene şi promite că autorităţile statului vor acţiona astfel încât vocea României să fie mai puternică în procesul decizional de la Bruxelles.



    La rândul său, premierul social democrat, Victor Ponta, subliniază că Uniunea Europeană este, astăzi, o parte integrantă a vieţii românilor, acest statut oferindu-le numeroase avantaje de ordin economic şi social, precum şi beneficii de securitate sau diplomatice. De la Bruxelles, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a felicitat România şi Bulgaria cu prilejul împlinirii unui deceniu de la semnarea Tratatului de Aderare, menţionând că este mândru că a fost, încă de la început, martor al parcursului celor două state.



    În acest moment, România este interesată de aprofundarea integrarii în UE, printre obiectivele sale numărându-se ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Acest mecanism, instituit la aderarea României şi Bulgariei, monitorizează reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi crimei organizate şi pare a condiţiona, injust, un alt obiectiv al celor două ţări, primirea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen.



    Dincolo de sistemul judiciar, pentru care România a început să fie dată drept exemplu, Bucureştiul îşi mai propune să urce, de la periferia clasamentului european, într-o serie de domenii cum ar fi educaţia, sănătatea, protejarea mediului sau infrastructura.

  • Europa noastră – 11.04.2015

    Europa noastră – 11.04.2015

    Introdusă odată cu tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană este un instrument care vine în sprijinul democraţiei participative. O iniţiativă cetăţenească trebuie să fie susţinută de cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii, provenind din cel puţin şapte state membre din cele 28.



    La 9 aprilie, Uniunea Europeană a sărbătorit cel de-al treilea an al iniţiativei cetăţeneşti europene.