Prezent, joi şi vineri, la Consiliul European de la
Bruxelles, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că Bucureştiul se
va implica foarte mult în negocierile pe care Uniunea Europeană le va purta cu
Londra în ceea ce priveşte Brexitul, scopul fiind acela de a obţine un statut
cât se poate de bun pentru români. Aşa cum a anunţat recent şi cum a
reconfirmat în cadrul discuţiilor pe care le-a avut acum în Belgia cu şeful
statului român, premierul britanic Theresa May va face notificarea pe articolul
50 în prima parte a anului viitor, după care vor începe negocierile – estimate
să dureze circa doi ani.
Ne dorim negocieri clare, care să fie duse în termeni
foarte corecţi, spune Klaus Iohannis, amintind că soarta românilor din Marea
Britanie, atât înainte, cât şi după Brexit, este pentru România o temă extrem
de importantă: Nu ne dorim incidente, nu dorim ca românii din Marea
Britanie să fie supuşi unor presiuni inutile. Am găsit mare înţelegere, doamna
prim-ministru mi-a garantat că se va implica personal ca să nu existe astfel de
incidente, nici până la Brexit, nici după Brexit, urmând, sigur, că multe alte
detalii să fie discutate pe parcursul negocierilor care se vor purta între
Marea Britanie şi UE 27.
Criza migranţilor, relaţia Uniunii Europene cu
Rusia şi implicarea acesteia în conflictul din Siria, precum şi parteneriatul
comercial cu Canada sunt temele dominante ale Consiliului European.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că susţine importanţa unităţii Uniunii
Europene pe baza principiilor comune agreate. Acestea se referă la
implementarea completă a înţelegerilor de la Minsk, necesitatea unei angajări
selective cu Rusia, nu doar pe aspecte de politică externă, şi voinţa de a
sprijini mai mult societatea civilă din această ţară. În ceea ce priveşte
relaţia cu Federaţia Rusă din perspectiva situaţiei din Siria, şeful statului
român consideră că bombardamentele din Alep trebuie să înceteze de urgenţă şi
să fie create condiţii pentru accesul ajutoarelor umanitare. Se impune, de
asemenea, reluarea procesului politic de negociere, care în niciun caz nu poate
fi înlocuit de o soluţie militară.
În ceea ce priveşte tratatul de liber schimb
UE-Canada, preşedintele a plecat la Bruxelles cu o poziţie
rezervată în privinţa semnării documentului în contextul în care această ţară menţinea
vizele pentru cetăţenii români. Vineri, însă, şeful statului a anunţat că
România şi Canada au ajuns la un acord, din 2017 Ottawa renunţând la
obligativitatea vizelor pentru români.