Radio România Internațional

Tag: Tratatul de la Lisabona

  • Petitie europeana pentru salvarea albinelor

    Petitie europeana pentru salvarea albinelor

    O petiţie care vizează salvarea albinelor a reuşit să
    strângă numărul necesar de semnături pentru a fi examinată de Comisia
    Europeană. Iniţiativa
    ‘Salvaţi albinele şi fermierii’ a depăşit pragul de 1 milion de semnături,
    potrivit propriului website. ”Faptul că am reuşit acest lucru în pofida
    restricţiilor masive cauzate de criza COVID-19 arată cât de mulţi oameni cer o
    schimbare a politicii agricole’    ‘, a declarat Veronika Feicht, reprezentantă a
    Institutului pentru mediu din Munchen, unul dintre organizatorii acestei
    campanii.

    Petiţia solicită ca legislaţia UE să renunţe gradual la pesticidele
    sintetice, să revină la biodiversitate şi să nu mai pună accentul pe agricultura
    la scară industrială. Din România s-au adunat peste 31 de mii de semnături, cu
    peste 30% mai multe decât erau necesare pentru a depăşi pragul minim alocat
    tarii. Petitia a fost initiata de 90 de organizații din 17 țări ale Uniunii
    Europene si solicită ca utilizarea pesticidelor sintetice în agricultura
    trebuie redusă cu 80% până în 2030, și complet eliminată până în 2035. Intre
    initiatori se afla si Federatia Asociatiilor Apicole din Romania, Romapis.

    L-am
    intrebat pe vicepresedintele acestei organizatii, Constantin Dobrescu, de ce
    era necesar acest demers:

    Este foarte mare nevoie de o asemenea inițiativă pentru că albinele, și
    nu numai albinele, toate insectele polenizatoare se află într-un declin – un
    declin accentuat dovedit științific și care are efecte foarte importante de
    lungă durată și pe foarte multe planuri. Există studii făcute, de exemplu, în
    Germania în niște zone protejate în care nu se face agricultură intensivă,
    agricultura asta care e bazată pe folosirea intensivă a pesticidelor și pe
    monoculturi. Deci, într-o asemenea regiune s-a constatat un declin, într-o
    perioadă de vreo 30 de ani, de circa 70 la sută a masei polenizatorilor. Asta
    însemnând insectele. Insectele sunt cumva la baza lanțului trofic. In momentul în care dispar insectele este ca și cum ar
    dispărea planctonul din mare. Toată viața este pusă în pericol, inclusiv a
    noastră a oamenilor. Nu e o glumă! Vă dați seama ce se intâmplă în zonele agricole în care se
    practică această agricultură industrială, unde se folosesc foarte multe
    pesticide. Albinele suferă, apicultorii au și ei de suferit, dar gândiți-va la
    bieții bondari, la albinele solitare… Pe ei nu-i apără nimeni. Deci ei
    dispar, dispar specii, sunt niște pierderi cu urmări extraordinar de
    importante.




    Albinele, dar și alți
    polenizatori, sunt indispensabili pentru prezervarea ecosistemelor și a biodiversității.
    Până la o treime din producția alimentară a oamenilor și două treimi din
    fructele și legumele zilnice au la bază polenizarea făcută de albine și alte
    insecte. Cu toate acestea, existența lor este amenințată de contaminarea
    constantă cu pesticide și pierderea habitatului din cauza agriculturii
    industriale, subliniază Federația Asociațiilor Apicole din România. Petitia mai
    atrage atentia ca ecosistemele naturale din zonele agricole trebuie să fie
    restaurate urgent, astfel încât agricultura să devină un factor cheie în
    recuperarea biodiversității. Pentru aceasta, fermierii au nevoie de sustinere
    în tranziția către agroecologie. Fermele mici, diverse și durabile trebuie
    favorizate, iar agricultura ecologică extinsă. Trebuie promovate formarea și cercetarea
    în agricultura fără pesticide și fără organisme modificate genetic, se arată în
    textul petiției.

    Constantin Dobrescu explica: Agricultura este tributară, plătește un tribut
    către industria agrochimică. S-au format anumite obiceiuri în practicile
    agricole actuale care implică în mod masiv folosirea acestor pesticide, care
    sunt mult mai toxice față de primele generații. Deci de la o generație la alta
    ele devin mult mai periculoase pentru insecte, dar să știți că și pentru
    populație. Vrând – nevrând, acestea se regăsesc și în hrană. Această idee cum
    că nu s-ar putea face agricultură fără aceste otrăvuri este total falsă. Există
    studii științifice care demonstrează că Europa ar fi autosustenabilă din punct
    de vedere al producției de alimente. Evident, cu unele schimbări ale
    mentalităților: de exemplu să nu mai mâncăm carne mai mult de două ori pe
    săptămână. Adică o scădere cumva a importanței zootehniei în așa fel încât să
    ne mulțumim cu o producție vegetală ceva mai consistentă, în condițiile unei
    agriculturi ecologice. Deci agricultura ecologică este posibilă. Agricultorii
    care deja au îmbrățișat această modalitate de producție cunosc subiectul, știu
    că este posibil, știu că această idee cum ca fără pesticide lumea ar muri de
    foame este eronată, este falsă, e chiar o minciună am putea spune…


    Iniţiativa cetăţenească
    europeană a fost introdusă de Tratatul de la Lisabona. Aceasta permite unui
    milion de cetăţeni din cel puţin un sfert dintre statele membre UE să invite
    Comisia Europeană să prezinte propuneri legislative în domeniile de competenţă
    ale executivului comunitar. Totuşi, la cererea statelor membre care au avut
    nevoie de timp pentru a institui mecanisme de certificare a declaraţiilor de
    susţinere, cetăţenii au putut lansa astfel de iniţiative abia de la 1 aprilie
    2012.

  • Istoria UE – ep 4: Tratatul de la Lisabona – după 10 ani (evoluții, consecințe)

    Istoria UE – ep 4: Tratatul de la Lisabona – după 10 ani (evoluții, consecințe)

    După 10 ani, încă avem de studiat Tratatul de la Lisabona. Și încă mai descoperim valențe. (Prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu)

    În anul 2004, UE s-a extins cu nu mai puțin de 10 țări. Opt state din Europa Centrală și de Est – Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Ungaria – aderă la Uniune, punând, astfel, capăt divizării Europei decise de marile puteri la Yalta (Crimeea), în urmă cu 60 de ani. Cipru și Malta devin și ele membre.

    Trei ani mai târziu, vine rândul României și Bulgariei.

    Era nevoie, așadar, de o reformare a cadrului legal al Uniunii Europene, pentru a-i spori eficiența. O reformare a instituţiilor Uniunii, dar şi a modului de luare a deciziilor la nivelul acesteia.

    Astfel că, la 13 decembrie 2007, cele 27 de state semnau Tratatul de la Lisabona, care urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2009.

    Uniunea Europeană nu a ajuns la limita ei de dezvoltare. Eu cred că vom avea în continuare dezvoltări – pe dimensiunea economică (nu avem încă o uniune economică), pe dimensiunea de politică externă și de securitate comună, politica de apărare, justiție și afaceri interne. Oare e întâmplător că s-a creat Parchetul European, care să lupte împotriva fraudelor pe fonduri europene? E tot un pas. E întâmplătoare cooperarea prin Europol? Nu e. Europol nu mai e doar o bază de date. (Prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu)



  • Istoria UE – ep 3: Tratatul de la Lisabona – despre democrația participativă

    Istoria UE – ep 3: Tratatul de la Lisabona – despre democrația participativă

    La 1 decembrie 2019 s-au împlinit 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care modifică tratatele precedente ale UE.

    Tratatul de la Lisabona a fost conceput pentru a crea o Uniune Europeană mai democratică, mai eficientă și mai transparentă. O Uniune mai capabilă să rezolve provocări globale precum schimbările climatice, securitatea și dezvoltarea durabilă.

    Una dintre cele mai importante schimbări vizează în mod direct cetățenii. Comentează prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu.


  • Stadiul negocierilor Brexit

    Stadiul negocierilor Brexit

    Comisia Europeană pregăteşte o listă cu măsuri ce trebuie luate de urgenţă dacă devine ”probabil” scenariul cu absenţa unui acord privind ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Progresele şi problemele negocierilor au fost dezbătute la Consiliul Afaceri Generale.

    Uniunea Europeană şi Londra încă nu au ajuns la un acord asupra modalităţii în care Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord va părăsi blocul comunitar, dar negocierile între cele două părţi continuă, a anunţat negociatorul-şef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier. El i-a informat pe miniștrii celor 27 de state membre cu privire la stadiul în care s-a ajuns în urma discuţiilor din ultimele săptămâni.

    În cursul reuniunii, miniștrii au reiterat că toate cele 27 de state care vor rămâne doresc menţinerea unităţii forului comunitar şi au subliniat necesitatea de a continua, la toate nivelurile, lucrările privind pregătirile pentru fiecare scenariu de BREXIT posibil. Miniştrii au confirmat încă o dată că au încredere în Michel Barnier ‘în aceste etape finale ale negocierilor’ – a declarat Gernot Blümel, ministrul austriac al afacerilor europene, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii: Suntem cu siguranţă într-un moment crucial, dar deocamdată nu s-a avansat suficient pentru a convoca un alt Consiliu. Comparativ cu negocierile precedente, s-au făcut progrese considerabile pe parcursul preşedinţiilor bulgare şi austriece. Toate statele membre recunosc asta. Am făcut mulţi paşi înainte, dar încă nu putem şti când se vor finaliza aceste negocieri. Sper că în 2019, dar este prea devreme să spun asta.


    Frontiera irlandeză constituie unul dintre principalele obstacole în calea unui acord între Londra şi Uniunea Europeană, şi nici una dintre părţi nu doreşte reintroducerea unei frontiere fizice în insula Irlanda, de teama de a nu compromite acordurile de pace care au pus capăt unei perioade de aproape trei decenii de violenţe comunitare în Irlanda de Nord.

    Uniunea Europeană doreşte ca, după ce Marea Britanie părăseşte blocul comunitar, provincia Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală şi în piaţa unică europene. Această variantă ar crea însă o divizare între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, lucru inacceptabil pentru Londra, care consideră că astfel s-ar compromite integritatea teritorială a ţării.

    În cazul în care acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană nu stabileşte o altă dată sau dacă, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul de la Lisabona şi de comun acord cu Londra, Consiliul European nu hotărăşte în unanimitate că tratatele încetează să se aplice de la o dată ulterioară, ansamblul dreptului primar şi secundar al Uniunii Europene va înceta să se aplice Regatului Unit începând cu 30 martie 2019, ora 00:00, moment în care Regatul Unit va deveni o ţară terţă.