Unăoară cu ahurhita aluştui an, Uniunea Europeană nsimnă umpearea trei dechenii di păzari unică europeană. Easti ună mare realizare, ţi faţi parti ditu scupadzlli ahănda și lărgurii ti construcția europeană. Practic, văsiliili membre ali Uniuni lucreadză ca ună singură păzari, fără sinuri, fără restricții di yimbruki ili neise, cari vrea s’bagă vără keadică ti urdinarea nauntrulu ali Uniunii europeană. Easti ună scărică superioară tru integrarea europeană, după aduţearea ti deadunu a niscăntoru lumăki economiţi, s’treaţi la construirea a unei păzari comune, deapoa tutu ma integrate. Păzarea unică easti ună turlie multu ma integrată a păzarillei comună, cum eara număsită baş organizația europeană până agiumsi Uniunea Europeană. Ea easti cu cilăstăseari ti scutearea a keadiţloru fiziţi, tehniţi și fiscale anamisa di statili membre. Tru 1992, Tratatlu di Maastricht, cari thimilliusi UE, băgă și termenlu di păzari unică, intrat tru tu lucru tru ahuhrita a anului 1993.
Tru aestu kiro, năi și năi domenii căftară reglementări cari s’lă da izini s’llia parti la ună păzari unică amplă a Uniunilleii Europeane. Tru aestu kiro, domeniul digital ş-caftă aestu ndreptu. S’nu agărşimu niţi moneda comună europeană, euro, cari nsimneadză ună excepțională și ndrupaşti cabaia lucărlu a păzarillei unică tru spațiul comunitar. Păzarea unică easti cunuscută tră aţeali patru mari libirtăț di minari, tru spațiul UE, pi cari li cundilleadză. Easti zborlu di libira urdinari a bunurlor, a capitalui, serviciilor și forțăllei di lucru. Yiurtusearea trei dekenii di la intrarea oficială tru lucru a Păzarillei Unică Europeană fu ucazea tra s’cundilleadză progresele excepționale adrati di proţesul di integrare europeană, unăoară cu alăncearea aliştei păzări. România aderă la Uniunea Europeană la 1 yinaru 2007. Fu deadunu cu Vărgăria, tru formula a dalgăllei “plus”, ţi s’adăvga la atelli 10 cari avea intrată, tru 2004. Anamisa di eali eara și fosti stati comunisti, cari fură cama ndreapti tră aderare, inclusiv cu un agiutoru ma importantu di partea a văsiliiloru comunitare.
Păzărăpsearea aderarillei fu un momentu ndilicatu, tru cari Europa să spunea ca unu cadealihea sertu examinatoru. Anaparti di niscănti perioadi di tranziție pruvidzuti, România lipsea si s’integreadză tru tuti domeniile, tră s’lucreadză ama nu cu sincopi tru organismul european. Unu ditu aesti domenii easti, și ti amărtie armasi, adeararea la Spațiul Schengen. Easti aţea zonă comună di securitate a văsiliiloru comunitare, apufusită pritu Acordul simnat tru 1995, la Schengen, tru Luxemburg. Tru prinţipiu, România lipsea s’agiungă automat membră a unlui spațiu european ţi ş-avea pripusă s’lucreadză tră asiguripseari sigurlăkea a cetățenilor europeañi. Tru proţlli añi după aderari, aprukearea tru spațiul Schengen agiumsi s’hibă ună pruvlemă ndilicată, ună pişmănlăki sertă agiumtă dinintea a românilor. Atumţea șteam că Ghirmănia s’ncuntra ti aderarea ali Românie la Schengen tră aţea că babageanlu sinuru cu Ucraina nu părea sigura. România investi cabaia, s’pari că miliardi di euro, ti securizarea și a modernizarea securitatillei a llei pritu sinuru cu Ucraina, neise sinuru ti tută Uniunea Europeană. Altă turlie spusă, aoa s’dănăsea și păzarea unică, și spațiul Schengen. România u lo ca borgi și feaţi aestă gaereti aţea turlie că văsiliili europeane cari nu au vără sinuru externu s’hibă haristusiti. Tru 2011 să spunea nica şi atea că România tiñiseaşti tuti condițiile tehniţi di adearari la spațiul Schengen.
După 11 di añi, agărşita adearari la Schengen năpoi agiumsi tu actualitate, tru unu kiro multu greu tră unitatea europeană. Emu, baş tu aestă oară, ună altă văsilie ditu misuhorea ali Europă, ţi nu ari sinuru externu, cu atelli ditu soni căvgadz di aruşfeti, ghini filmaţ, cari dusiră la alăxearea di premieri, apufusi si s’ncuntreadză pritu vot, ti elementara apofasi tra s’da izini tră funcționarea Româniillei tru cadrul a mecanismelor Schengen. La yirtusearea a trei dechenii fără sinuri tră oamiñi, bunuri și serviţii, Uniunea Europeană nică îlli ma bagă mâna tru keptu ali Românie. Pritu votlu aplo maş a unlui golu ministru ditu partenerlli comunitari, ali Românie nu-llki si da izini la un ndreaptu european di arada. Aestă niaprukeari zñiipseaşti emu loarea parti ali Românie la păzarea unică europeană, emu mintearea tru alti gaereţ de integrare. Tru aestă hăvaie, prinţipii catacum solidaritatea, ligarea-streasă nica și integrarea s’gulescu di noimă şi yinitoru.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala
