Pe
24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza – ales, cu o săptămâna înainte, domnitor
al Moldovei – a fost votat şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept
suveran al Ţării Româneşti (Valahia) şi proclamat domn al Principatelor Unite.
Domnia de şapte ani a lui Cuza a creat, prin reformele radicale promovate în
epocă, temeliile instituţionale ale României moderne, consolidate, ulterior, de
regii Carol I si Ferdinand. Supranumit Întregitorul, acesta din urmă avea, de
altfel, să aducă, sub sceptrul său, în 1918, la sfârşitul primului război
mondial, toate provinciile româneşti aflate, până atunci, sub stăpânirea
imperiilor multinaţionale vecine.
Ceremonii
religioase şi militare, depuneri de coroane de flori şi spectacole în aer liber
au marcat, miercuri, ceea ce unii români numesc Mica Unire, prefaţă a celei
Mari, de acum un secol. La slujba oficiată la Catedrala Patriarhală din
Bucureşti şi la sesiunea ştiinţifică organizată de Academia Română a participat
şi preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a reiterat convingerea că progresul
României este indisolubil legat de existenţa unei legislaţii coerente şi
stabile, care să sancţioneze abuzurile şi necinstea. Klaus Iohannis: Guvernanţii
au datoria de a fi mai atenţi la cerinţele cetăţenilor, mai preocupaţi faţă de
consecinţele pe termen lung ale deciziilor luate, mai deschişi dialogului. Avem
nevoie de un stat care să fie pe măsura societăţii, pentru că românii vor o
guvernare decentă şi eficientă.
Într-un mesaj postat pe site-ul
Guvernului, premierul interimar Mihai Fifor a apreciat că actul Unirii
Principatelor, de acum 159 de ani, a fost efortul întregii naţiuni române, care
a reuşit să dea istoriei un alt curs decât cel stabilit de harta intereselor
externe.
Mesajul unităţii românilor a fost purtat de la Bucureşti la Iaşi,
capitala istorică a Principatului Moldovei,
de un garnitură, denumită, simbolic, Trenul Unirii, tractată de o
locomotivă vopsită în culorile naţionale, roşu, galben şi albastru. La ceremoniile
de la Iaşi au participat Custodele Coroanei Române, Principesa Margareta, parlamentari,
autorităţi locale şi numeroşi invitaţi din Republica Moldova. De altfel, după
cum relatează corespondenţii Radio România, Ziua Unirii Principatelor a fost
marcată, cu fast, şi la Chişinău, unde au fost depuse coroane de flori la
bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar numeroşi oameni de cultură,
istorici şi politicieni au vorbit despre importanţa acelui moment istoric.
De
10 ani, la Roma, într-o comuniune exemplară, creştinii români de diferite
confesiuni – ortodocşi (majoritari), greco şi romano-catolici – celebrează împreună
Ziua Unirii Principatelor printr-o slujbă religioasă. La Te Deum-ul găzduit,
miercuri, de romano-catolici, au participat, cu acelaşi mesaj de unitate, şi
ambasadorii României în Italia şi la Vatican.
