Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul
electoral la data de 31 mai a fost de 18.983.018, cu 6.872 mai mare decât la 30
aprilie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători
români care figurează în Registrul electoral, 18.253.034 aveau domiciliul sau
reşedinţa în ţară, iar 729.984, în străinătate. Aceştia din urmă sunt şi
posesori de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din
afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica
Moldova – 234.392, în Germania – 102.845, Italia – 65.019, Statele Unite ale
Americii – 60.592, Canada – 43.922, Spania – 43.050, Israel – 39.609 şi Ungaria
– 27.118. Potrivit estimărilor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni,
înainte de începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6
milioane de români.
260 de români care se aflau pe teritoriul Turciei şi al Marii
Britanii au revenit în ţară cu două curse aeriane operate de compania naţională
Tarom, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Zborul Istanbul – Bucureşti a
adus acasă 70 de români, iar cursa Londra – Bucureşti, a transportat 190 de
conaţionali din Regatul Unit. Printre cetăţenii români care au revenit în ţară
din Marea Britanie se află persoane fără adăpost, personal navigant şi persoane
spitalizate care au beneficiat de sprijinul autorităţilor britanice în vederea
repatrierii. Cursele dus au permis totodată deplasarea a 124 de cetăţeni străini
către Marea Britanie şi a altor 58 către Turcia. MAE transmite că repatrierile
fac parte din demersurile întreprinse împreună cu ministerele Transporturilor
şi de Interne pentru facilitarea revenirii în ţară a românilor blocaţi în
străinătate ca urmare a măsurilor de restrângere a transportului aerian
adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Instituţia îşi
reînnoieşte apelurile privind verificarea în prealabil a informaţiilor
publicate pe pagina sa de internet www.mae.ro, respectiv pe paginile de
internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.
Proiectul online Trianon 100. România la Conferința de Pace de
la Paris a fost lansat de Muzeul Național de Istorie a României, în
parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Institutul Cultural Român.
Acesta este structurat în două capitole: Conferința de Pace de la Paris
(1919-1920) și Tratatul de Pace cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920, fiecare
dintre acestea cu secțiuni distincte. Expoziția Trianon 100
cuprinde sute de documente și fotografii de epocă, rod al cercetării în cadrul
Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe și al unui
parteneriat cu Arhivele Naționale. Sunt disponibile fotografii ale
personalităților care au făcut parte din spectacolul diplomației mondiale din
anii 1919 și 1920, acte oficiale, corespondență inedită, memorii depuse de
liderii români la Paris, hărți etnografice ale României de la începutul
secolului 20, documente şi analize istorice. Expoziția este disponibilă online
pe pagina www.mnir.ro și pe pagina www.mvu.ro, în cadrul secțiunii Trianon 100.
Organizatorul a anunţat totodată că Tratatul de Pace cu Imperiul Otoman și
Tratatul de Pace de la Paris din octombrie 1920, prin care era recunoscută
Unirea Basarabiei, vor face obiectul unor proiecte viitoare.
Zece scriitori români își împărtășesc viziunea despre lumea de după
criza sanitară, în cadrul unui proiect organizat de reprezentanţa la New York a
Institutului Cultural Român. Începând din 2 iunie şi până pe 4 august, aceştia
îşi citesc online creațiile și traducerile pentru a ajunge la un public cât mai
larg şi pentru a susține ideea de solidaritate a oamenilor în fața încercărilor
vieții, precizează ICR New York. Seria e fost deschisă de poetul și publicistul Ioan Es. Pop şi va continua, pe 9 iunie, cu scriitoarea Andreea Răsuceanu. La
proiect mai participă autorii Robert Șerban, Ioana Nicolaie, T.O. Bobe, Simona
Popescu, Carmen Firan, Gabriela Adameșteanu şi Ioana Ieronim. Intervenţiile
acestora sunt transmise online pe platformele de Youtube, Facebook, Instagram
și Twitter ale ICR New York şi ale partenerilor. Programul complet poate fi
consultat pe site-ul www.rciusa.info.