Tag: trofeul Marul de Aur

  • Ruta cultural-turistică a Merelor de Aur

    Ruta cultural-turistică a Merelor de Aur

    Ruta cultural-turistică „Merelor de Aur” cuprinde destinații precum Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu și Oradea. Aceste destinații sunt premiate de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism cu trofeul „Mărul de aur”. Primul premiu a ajuns în România în anul 1975 și a fost acordat Bucovinei, pentru mănăstirile cu picturi murale exterioare. Acesta poate fi admirat în Muzeul Mănăstirii Moldovița.

    Ruta destinațiilor premiate cu Mărul de Aur de către Federația Internațională a Scriitorilor și Jurnaliștilor de Turism (FIJET) a fost avizată de Ministrul Turismului în 2021, spune Laura Dragu Popescu, de la Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul, creatoarea acestei rute. „Scopul avizării acestor rute cultural-turistice a fost acela de a promova și dezvolta produsul turistic cu componentă culturală și de a prezenta publicului iubitor de turism în România un program turistic. Acesta prezintă destinațiile pe care FIJET le-a premiat în țara noastră. Sunt șapte destinații premiate în proiectul ruta Merelor de Aur. Începem cu Târgu Jiu, care a primit Mărul de Aur în 2014. Continuăm cu Oradea, apoi cu zona Sibiului. Mergem în Moldova, la Moldovița, unde este primul Măr de Aur primit de România, în 1975, iar, apoi, mergem în Delta Dunării și prezentăm publicului călător destinații care merită văzute.”

     

     

    Dintre destinațiile propuse prin această rută, Laura Dragu Popescu, de la Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul, ni le propune pe cele din vestul României, de la sud la nord. „ Târgu Jiul este, probabil, unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Este încărcat de unicitate, iar Axa Brâncuși, realizată de celebrul sculptor român Constantin Brâncuși, atrage mii de vizitatori lunar. După Târgu Jiu, mulți turiști aleg să călătorească în Timișoara, în Oradea și pe partea de vest a României. Timișoara a primit Mărul de Aur anul trecut, în 2023. Atunci a fost și Capitală Culturală Europeană. Este un oraș foarte aproape de Târgu Jiu. Este o rută frecventată atât pentru turismul cultural, pentru turismul medical, pentru turismul sportiv, cât și un element de atracție pentru tineri, pentru că Timișoara este un principal centru universitar.”

    În Timișoara, vă puteți opri și la Muzeul Revoluției din 1989, care a fost lărgit și diversificat cu diferite aspecte în urma cercetărilor privind revoluția anticomunistă din România. În plus, veți cunoaște o zonă multiculturală, în care comunitățile etnice conviețuiesc pașnic de foarte mult timp. Prin urmare, și agenda culturală este bogată. Aici remarcăm un eveniment îndrăgit de cei mici și de cei mari, Târgul de Crăciun. Acesta începe devreme și se termină târziu, pentru că, dincolo de Crăciunul românesc și de cel al minorității germane, se sărbătorește și Crăciunul sârbesc, care după ritul vechi are loc în ianuarie. Astfel, Târgul de Crăciun din Timișoara este cel mai lung astfel de târg deschis din România.

     

     

    Însă ne continuăm călătoria, alături de Laura Dragu Popescu, de la Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul. Aproape de Timișoara, pe drumul Merelor de Aur avem municipiul Oradea, din regiunea istorică Crișana.

    „Este un oraș interesant din punct de vedere turistic. Sunt 89 de obiective Art Nouveau, din care 26 de sunt clasate monumente istorice. Acest oraș are o vechime de peste 900 de ani. Este o destinație atât pentru turismul cultural, din punctul de vedere al unei agenții de turism, cât și pentru turismul balnear, fiindcă Oradea are în proximitate Băile Felix și stațiunea Băile 1 Mai. În Oradea, turiștii pot vedea Biserica cu Lună. În spatele bisericii este și un mic muzeu. Pot vedea Cetatea Oradei, Muzeul Țării Crișurilor, Palatul și Turnul Primăriei, de asemenea, Sinagoga Neologă Sion și își pot petrece patru, cinci zile de concediu în Oradea fără monotonie. Aproape de centru, există un aqua-park, iar pentru iubitorii de turism religios, foarte aproape de acest aqua park este Mănăstirea Sfânta Cruce, foarte interesantă. Axa aceasta, Târgu Jiu-Timișoara-Oradea, este mai mult decât atractivă. Este o parte din România, partea de vest, care este frecventabilă atât din București cu avionul cât și cu mijloace de transport terestre: tren, microbuz, autocare și autobuze cu program zilnic. Am gândit Drumul Merelor de Aur ca un mijloc de promovare dintr-o colecție mare pe care Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul o promovează, o colecție de programe turistice inedite. Noi o considerăm parte din România frumoasă.

     

     

    Drumul Merelor de Aur, un proiect turistic promovat de Asociația Profesională Patronală de Turism Gorjul se poate accesa de către turiști pe parcursul întregului an, spune Laura Dragu Popescu.

    „Poate fi cu preț de pornire de la 530 euro de persoană, presupunând de transport și șapte nopți de cazare cu mic dejun și servicii de ghid sau 670 euro, tariful incluzând transport, șapte nopți de cazare și șapte pensiuni complete, adică trei mese pe zi, plus ghid. Grupul trebuie să fie de minim 15 persoane. De asemenea, trebuie să ținem cont că nu avem incluse în acest tarif intrările la obiectivele turistice și alte cheltuieli personale pe care turiștii le pot realiza pe parcursul călătoriei: suveniruri, fotografii etc.

    Acest program, Drumul Merelor de Aur se realizează prin agențiile de turism, iar persoanele care nu sunt constituite într-un grup de minim 15 persoane pot suna la agenție și se pot înscrie la grupurile cu dată fixă de plecare, organizate de agenția respectivă. Cu alte cuvinte, Drumul Merelor de Aur este gândit ca un program turistic de grup. Turiștii pot să îl realizeze și pe cont propriu, însă cheltuielile pe cont propriu depășesc tariful pe care vi l-am comunicat anterior. În nota de prețuire pentru frumos, durabil și autentic, Nicolae Iorga spunea următoarele: «Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu rece ca să o auzi și trebuie un gram de iubire ca să o înțelegi. » Așadar, vă invit să descoperit povestea Merelor de Aur din România.”

     

     

    Programul Rutelor Culturale și apoi al Rutelor Cultural Turistice a fost creat în 1987 de Consiliul Europei, având ca obiectiv evidențierea existenței unui patrimoniu european comun. Drept urmare, responsabilii turismului din România au creat un sistem voluntar de recunoaștere a Rutelor Cultural Turistice dezvoltate de organizațiile de turism sau de autoritățile publice locale. Informații privind Ruta Merelor de Aur, destinațiile premiate de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, se pot găsi și pe site-ul Ministerului român al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

     

     

  • Timişoara, ca stare de spirit

    Timişoara, ca stare de spirit

    Trofeul Mărul de Aur al
    Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET), considerat
    a fi echivalentul premiilor Oscar, Pomme d’Or sau
    Golden Apple, a fost înmânat, în acestă primăvară, oraşului
    Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2023, în prezenţa membrilor
    Comitetului Executiv al FIJET, precum şi a membrilor Clubului Presei de Turism
    FIJET România.


    Un trofeu în semn de apreciere pentru un
    oraş multicultural, aflat în vestul ţării, situat la mai puţin de 700 km
    distanţă faţă de 13 capitale europene. Timișoara este o așezare în care
    conviețuiesc români, germani, sârbi, maghiari, croați, slovaci și bulgari.
    Clădiri vechi, muzee, concerte în aer liber, piețe de poveste şi un centru
    istoric unic în România, format din trei piețe urbane, fiecare reprezentând un
    alt stil arhitectural sunt numai câteva dintre atracţiile de aici.


    Care este impactul decernării acestui
    trofeu oraşului, am aflat de la Simion Giurca, de la Asociaţia pentru promovare turistică Timişoara: Noi credem că Timișoara a
    fost, este și va fi întotdeauna ceva special, pentru că suntem un oraș, îmi place
    să spun câteodată, puțin altfel. Suntem un oraș care are un spirit deosebit, un
    spirit care a fost conturat în ani și ani de zile prin istorie, prin cultură,
    prin inovație, creativitate și un spirit rebel al populației orașului, care a
    dorit întotdeauna să adapteze vremurilor noi, să fie modern, să facă față
    schimbărilor sau, să spunem și mai simplu, să se reinventeze. Este o ocazie pe
    care vrem s-o valorificăm cât mai bine și suntem practic la un nou început care
    prin întâmplare coincide cu titlul de capitală Europeană culturii. Dar știți,
    toate lucrurile bune trebuie să înceapă cândva.


    Dincolo de plimbarea prin centrul oraşului, care
    echivalează cu o trecere prin istoria Timişoarei, aici fiind concentrate un
    număr impresionant de palate și clădiri care încă păstrează gloria și
    arhitectura spectaculoasă de pe vremuri, oraşul reprezintă o stare de spirit,
    după cum ne-a spus Simion Giurca, de la Asociaţia pentru promovare turistică Timişoara: Eu spuneam că Timișoara este
    o stare, adică (n.r fiind turist) vin să descopăr Timișoara, nu trebuie
    neapărat să mă uit după o clădire anume, după un obiectiv turistic anume, să mă
    uit după o experiență turistică anume. Vin în Timișoara să mă simt bine în
    Timișoara, să simt aerul Timișoarei. Să întâlnesc timișorenii, să interacționez
    cu ei, iar acest lucru funcționează foarte bine. Intrând puțin în istoria
    fascinantă a Timișoarei, în devenirea orașului, cred că au mult de câștigat.


    Cu toate acestea nici arhitectura oraşului
    nu e de ignorat: stilul preponderent este cel baroc vienez – de unde și
    denumirea Timișoarei de Mica Vienă – dar și stilurile neo-bizantin și Art
    Nouveau care şi-au pus amprenta pe numeroase clădiri. Aici pot fi admirate
    palatele: Lloyd, Neuhausz, Marbl,
    Palatul Camerei de Comerț și Industrie, Palatul Dauerbach, Palatul Loffler,
    Palatul Hilt-Vogel, Palatul Szechenyi și Palatul Weiss. Majoritatea găzduiesc
    astăzi restaurante cu diferite specifice culinare, instituții sau magazine.


    Iar Timişoara are şi gust specific, prin combinaţia specifică dintre
    dulce şi sărat. Supa de găină de curte cu tăiței de casă, supa gulaș, ciorbele
    condimentate cu tarhon, zacusca, papricașul, varza călită cu cârnați, sarmalele
    bătrânești, ceapa umplută, ciorbele de fasole cu costiță afumată, pleșcavița (o
    reţetă de chiftea sârbească) sunt doar câteva dintre felurile de bucate
    nelipsite de pe masa locuitorilor acestei zone.


  • Gorj

    Gorj

    În cursul unei
    vizite în Gorj, turistul va găsi întotdeauna ce îşi doreşte. Fie că vorbim
    despre turismul de aventură, turismul cultural, ecumenic, Gorjul este o
    destinaţie de top, fapt pentru care cu doi ani în urmă i-a fost acordat trofeul
    Mărul de Aur, de către FIJET (Federaţia Internaţională a
    Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism), un Oscar al turismului. Județul Gorj
    este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu, iar
    reşedinţa de judeţ este municipiul Târgu Jiu.


    Ne invită la
    Gorj Adrian Tudor, viceprimarul Municipiului Târgu Jiu: Slavă Domnului, Târgu
    Jiu este destul de provocator când vorbeşte de oferte turistice. Începând de la
    turism monahal, până la turism cultural. O reţea de mănăstiri, o reţea de
    peşteri pe care o deţine judeţul Gorj, nordul Olteniei, dar perla coroanei
    fiind ansamblul Constantin Brâncuşi, de la Târgu Jiu, locul cel mai vizitat de
    turişti, atunci când vin în zonă şi probabil locul cel mai cunoscut al
    României, în lume, această Cale a eroilor.


    Cu un potențial
    turistic diversificat, județul Gorj beneficiază de un cadru natural pitoresc,
    monumente de artă și arhitectură de mare valoare, precum şi de un important
    patrimoniu folcloric și etnografic. În Gorj se află peste 25 de trasee
    turistice montane, trei zone de alpinism: Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile
    Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltețului – Polovragi, cinci zone speologice,
    o stațiune de schi, Rânca, precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag
    anual un mare număr de turiști. În arhitectura religioasă din Gorj, bisericile
    din lemn vorbesc despre o civilizație a lemnului cu rădăcini adânci în timp.


    Ce recomandări
    turistice ne face Adrian Tudor? Există o serie întreagă de provocări pentru
    turişti, pe care noi le recomandăm. Există la Târgu Jiu un centru de informare
    turistică şi de acolo punem la dispoziţie diferite pachete turistice, cuprinzând
    muzee pe care le deţine Gorjul, precum Muzeul tradiţiilor de la Curtişoara,
    muzeul de istorie, mănăstirile, trasee montane sau de alpinism, rafting pe râul
    Jiu. Sunt o serie de locuri care pot fi văzute. Din păcate nimeni nu are timp
    într-o vacanţă să vadă tot ce oferă Gorjul. Avem două obiective mari turistice
    în judeţul Gorj: e vorba de Transalpina, de Calea Eroilor de la Târgu Jiu. Şi
    la un moment dat aceste două puncte turistice vor trebui legate printr-un
    proiect: Drumul regelui spre Calea Eroilor.


    Zonă în care
    tradiţiile sunt păstrate cu sfinţenie, Gorjul tentează şi cu specificul culinar
    local. L-am întrebat pe Adrian Tudor,
    viceprimarul Municipiului Târgu Jiu, cu ce i-ar tenta pe turişti: Garantez că o să plece cu mai multe kilograme decât aveau când au
    venit, pentru că oferta pe care o au producătorii locali este mâncare bună,
    naturală, iar gama largă de reţete pe care o pun la dispoziţie toate
    restaurantele din zonă este destul de interesantă şi de apreciată de către cei
    care ne vizitează, începând de la mâncăruri uşoare cum ar fi peştele, cum ar fi
    chiar piftia de peşte, pentru că noi gorjenii, lângă sarmale mâncăm piftie. Fructe
    şi legume produse în zonă, o gamă ofertantă de mâncăruri tradiţional gorjeneşti
    şi băuturi, vinuri, ţuică de 38 de grade, cum e febra.


    Cu speranţa că
    veţi da curs invitaţiei noastre, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă
    destinaţie.