Radio România Internațional

Tag: tru

  • Meatri tra lişurarea a votlui tru diaspora

    Meatri tra lişurarea a votlui tru diaspora

    Un niaştiptat şi cacofonic polim a comunicatilor anamisa di instituţiili di Bucureşti u fati diplo campania electorală anamisa di ateali doauă tururi de scrutin a alidzerlor prezidenţiale. Haoa înregistrata la primlu tur tru secţiile di votare dit xinatati, iu cetăţeni români cu vrearea tra s-baga tru lucru ndreptul di vot astiptara sahat ntredz la coadă şi, tru n’il’i di cazuri, nu putura s-voteadza, nchisi una polemică tru ndaua episoade anamisa di Biroul Electoral Central şi ministerlu di Externe, cari s-arcara un alantu borgea. Luni fu chipita a crizal’ei. Bombardat di Opoziţie, Administraţia Prezidenţială, presă şi organizaţii ali diaspora cu stepsuri ti niaxizeari ica nivreari, ministrul di Externe,



    Titus Corlăţean, ş-deadi demisia. El cundil’e ca lo aesta apofasi tra s-nu calcă nomlu şi adusi aminti una apofasi a BEC, care nu confirma existenţa a unei baza juridica tra discl’idearea a secţiilor di vot suplimentare tru xinatati. Marţa dicseara, BEC lu contradzasi iara şi u spusi diznau, tru un nau comunicat, că organizarea şi numirutarea a secţiilor de votare dit xinatati easti tru borgea exclusivă a Externelor. Tutunaoara, Biroulu ş-lu tani tru idyea scara punctul de videare spus ma ninti, prit cari nu ari niti una cheadica legala tu ligatura cu suplimentarea a numirlui de secţii.



    Castan’ea apreasa easti, tora, anamisa di mân’ili a succesorlui al Corlăţean, Teodor Meleşcanu. Diplomat de carieră, deapoa director a Serviciului de Informaţii Externe, iara tru chirolu dit soni prezidenţiabil işit dit antriteari, Meleşcanu s-toarna, după aproapea dauă decenii, tru caplu a diplomaţiil’ei române, tru un chiro apres/ mplin di mintireaji. El spuni că ministerlu ari adoptata, meatri tra asiguripsearea a dizvartearil’ei tru buni condiţii a doilui tur a alidzerlor prezidenţiale. Ia ti spusi Teodor Meleşcanu:



    “Dir una aplo isapi pi niscanti simulări pe care li feciu, n’icsurarea a chirolui di vot tra cathi un cetăţean, di furn’ia ca s-loara aesti meatri, poati s-da izini nai putan tra s-agiunga la un numir diplo a atilor cari pot s-voteadza.”



    Ashi, formularlu pi răspundirea ishish disponibil pi site-ul a ministerlui de Externe poati s-hiba discărcat şi completat, a deapoa dinintea ali comisie di votary lipseasti mashi tra s-baga semnul. A atsilor ti nu au aesta posibilitate va la si da pixuri şi formulare dinintea a secţiilor, ti completari şi tra s-faca economie cu chirolu ti easti ananghi tra darea a votlui. Tut tra licsurarea a protesului, ministerlu baga la dispoziţie una listă cu 800 di lucraori cari pot s=ndrupasca comisiile de votare, iara Biroulu Electoral tra Xinatati aleapsi anamisa di aesta 120 di inshi. Tutunaoara, cafi secţie de votare dit diaspora va s-aiba şapte cabine de vot şi şapte ştampile, numirlu maxim pruvidzut di nom.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Alidzeri şi campanii electorali

    Alidzeri şi campanii electorali

    Anlu yinitor ma marea parti dit harta politică a Europal’ei Centralâ şi di Estu va s-hibâ buisitâ ahoryea andicra di 2014. Tru Vârgârie, nai cama oarfânlu stat membru ali Uniunii Europeanâ, partidlu GERB, di ţentru-dreapta, agiumsi dupâ, alidzerli parlamentari antiţipate di dumanică, prota formaţiune politică a vâsiliil’ei. Cu aproapea un cirec dit voturi, partidlu cumândusit di Boiko Borisov, demisionar anlu ţi tricu dit funcţia di premier, curmă şcurtulu interludiu di stânga tru Guvernul di Sofia. Minat di stepsuri ti niaxizeari şi suspiciun’i di arusfeti, mandatlu a succesorlui al Borisov, Plamen Oreşarski, s-bitiseasti ninti di chiro, după ţi componentili ali coaliţie guvernamentalâ ţi easti la puteari — socialistil’i şi partidlu a etniţlor turţâ – amintară deadun puţâni sufragii andicra di conservatorl’i singuri.



    Alargu tra sâ s-hârseascâ di victorie, Borisov pricunoaşti, ama, că fragmentarea a naului legislativ va u facâ multu greauâ adrarea a guvernului. Şi leton’il’i aleapsirâ, la leghislativili di sâmbătă, tut dreapta. Alternativa la aţeali patru partidi pro-ascapitata, cari va s-aibâ aproapea dauă cirecuri dit mandatili parlamentari, eara partidlu di opoziţie a rusofon’ilor şi a nostalghiţilor rusofili, numâsit Armonia. Em, spun analiştil’i, pi fondul a gâilipsearil’ei la cari s-agiumsi di furn’ia a fuvirsearil’ei şi a seatil’ei teritorialâ ridiştiptatâ ali Rusie, electoratlu dit n’ica ripublică ex-sovietică di la Amarea Baltică aleapsi, apufusitâ, trâ valorli occidentali.



    Dumânica yinitoari, pi 12 di sumedru, la urni va s-ducâ, diznau, şi ungurl’ii. Acutotalui mplini di suspansu, alidzerli locali va s-hibâ, asi cum spun analiştil’i, masi unâ reconfirmari a supremaţiil’ei politicâ absolutâ a formaţiunil’ei conservatoari FIDESZ, cari, tru primveară, li aminta em legislativili interni, em scrutinlu trâ Parlamentul European. Niţi archisurârli autoritari a premierlui Viktor Orban, niţi politica ambiguă a aistui andicra di Rusia nu para adusiră alâxeri mâri tru opţiun’ile a alegătorilor. Maxus că, tut cama zâmâratâ, opoziţia liberală şi socialistă cădzu di pi doilu loc dinintea a ultranaţionaliştilor di la Jobbik. Tru România, ama, tuti s-agioacă ninti di alidzerli prezidenţiali dit meslu yinitor. Pi 2 di brumar, protlu tur di scrutin va s-anţearnâ anamisa di atel’I 14 di aspiranţâ ti ipotisea di cap a statlui, dimi tru loclu al Traian Băsescu.



    A deapoa, pi 16, tru finala va s-antreacâ, vahi, aşi cum spun sondajili mutrindalui naetli di vot, marli favorit, premierlu social-democrat Victor Ponta, şi candidatlu ali opoziţie di centru-dreapta, primarlu a Sibiului (centru), Klaus Iohannis. Membri ali NATO şi UE, România, Vargaria, Ungaria şi Letonia armân ligati di lumea liberă cari ti s-hibâ buiaua politică a Puteril’ei. Tru Ripublica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), ama, la parlamentarili dit 30 di brumar va sa s-agioacâ unâ babageanâ carti geopolitică. Piricl’iul câ partidlu comunistu pro-moscovit, favorit tru sondaji, s-amintâ dinintea ali coaliţie tripartitâ pro-occidentalâ echivaleadză cu chirearea a atilor tinti an’i di reformi serti şi di gaeret niacumtinati cari, tru veară, furâ pâltiti cu simnarea a acordurlor di asocieri şi libirâ alâxeari anamisa di Chişinău şi UE.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Viteprezidentul ali SUA tru România

    Viteprezidentul ali SUA tru România

    Puţani suntu vâsiliili europeani tru cari em clasa politică, em opinia publică s-yilipsească sentimenti pro-americane idyealui pân di mardzinâ cata cum tru România. Aliată tru arada NATO, ligată di Washington prit un parteneriat strategic, nicuchira a nâscântor baze militare şi a nâscântor componente a scutlui american anti-rachetă, România poati, tru arada a l’ei, s-aibâ pisti tru Statili Unite fârâ alti câftări. Aestu fu mesajlu spus Bucureşti di viteprezidentul american, Joe Bidin. Numirlu doi di la Casa Albă nu easti la prota vizită tru România, ama aesta arada vini maxus tra s-lu spunâ diznău angajamentul ali Americâ andicra di securitatea a aliaţlor a l’ei est-europeni, niisihâsits di evoluţiili dit Ucraina vitină.




    Tra americani, nica spusi Bidin, em tru numa a mea işiş, em tru numa a prezidentului Barack Obama, easti una borgi sâmtâ tra s-him deadun cu român’il’ ş-cu NATO. Zborlu ţi lu gri Bucureşti fu, ama spus, nu maşi ti nicuchiri, câ şi tră Moscova. Dupu ma ghini di dauă dechenii di anda fu aspartu aţel ti eara numasitu, tru epocă, Imperiul a Arăului, canţelariile occidentali agiungu pi isapea, lâhtârsiti, ti turnarea cu furteaţa a practiţlor di arâcheari pi turlia stalinistâ şi a retoricâl’ei fuvirsitoari dit chirolu a Polimlui Araţi. Sinurli a Europâl’ei nu lipseaşti s-hibâ diznău alâxiti cu zorea a armatlor, şi, di aestâ furn’ie condamnăm aputrusearea ali Crimeei di cătra Rusia — nâpoi adusi aminti viteprezidentul american minduta a Washingtonlui şi a ntreagâl’ei Alianţâ Nord-Atlanticâ. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, hiritisi reacţia unâ ş-unâ a Statilor Unite andicra di arâchearea ali Crimeei. Criştearea a numirlui tru arada a forţilor aeriene, maritime şi terestre americane tru regiune tâl’ie curayilu ali Rusie tra s-agiungâ diznău Uniunea Sovietică — cundil’e, sertu, şeflu a statlui român.




    Tru minduita a caplui ali diplomaţie di Bucureşti, Titus Corlăţean, vizita al Joe Bidin tru România easti un semnu politic multu importantu di andrupari tră un aliat fidel, un partener strategic a Statelor Unite, tru un momentu ndilicat la sinurli dit apirita ali NATO. Premierlu Victor Ponta spusi, tru arada a lui, că România aşteaptă di la Statili Unite nu maşi asiguripsearea a securitatil’ei tră teritoriu, că şi agiutorlu tra asiguripsearea a independenţâl’ei energhetiti andicra di Rusia. Prefaţată, vineri, di vinita Bucureşti a secretarlui gheneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, vizita al Bidin angreacâ prit mesajlu a aluştui dit soni: România nu easti maşi ea goalâ dinintea a fuvirserlor reghionali. Rasmussen u salută, dimec, apofasea a Bucureştiului tra s-nu hibâ maşi consumator, ca s+hibâ şi furnizor di securitati şi tra s-lu creascâ, până di 2017, bugetlu ali apărari până la dauă proţente dit PIB. România va s-hibâ, aestâ turlie, un exemplu tră alti stati membre NATO — lugursi secretarlu gheneral.



    Armanipsearea: Tascu Lala