Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a adus la cunoştinţă
ambasadorului Rusiei la Bucureşti, Valery Kuzmin, că reprezentanţa diplomatică
rusă trebuie să-şi reducă personalul la un nivel apropiat de cel al Ambasadei
României la Moscova. Astfel, Rusia trebuie să reducă numărul de posturi din
România cu 21 poziţii de diplomat şi cu 30 de poziţii de personal
tehnico-administrativ, respectiv să reducă personalul aflat efectiv la post în
ţara noastră cu 40 de persoane. MAE român arată că alegerea posturilor ce vor
fi reduse şi a persoanelor care vor trebui să părăsească România va aparţine,
în această fază, Federaţiei Ruse. Ministerul precizează că, în acest fel,
numărul total de posturi diplomatice şi tehnico-administrative ale Rusiei în
România este redus cu 61%, iar numărul efectiv de personal cu 55,5 procente.
MAE român mai arată că măsura a fost adoptată în conformitate cu prevederile Convenţiei de
la Viena privind relaţiile diplomatice, semnată la 18 Aprilie 1961 şi reflectă
nivelul actual al relaţiilor bilaterale, reduse drastic de România după
declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva
Ucrainei. Partea rusă are la dispoziţie cel mult 30 de zile pentru a pune în
aplicare decizia Bucureştiului.
Votul în plenul Parlamentului European asupra rezoluţiei prin care
se cere contestarea legalităţii veto-ului Austriei împotriva aderării României
la Spaţiul Schengen va avea loc, cu siguranţă, între 10 şi 13 iulie la
Strasbourg, a anunţat eurodeputatul Vlad Gheorghe. Acesta susţine că textul
final va conţine toate punctele de interes pentru România, între care şi
solicitarea unui nou vot pentru aderare până la finalul acestui an, care să fie
bazat strict pe criteriile necesare pentru acest pas. Spunem clar că
decizia de a lăsa România şi Bulgaria în afara Schengen este una
discriminatorie pentru români şi bulgari, cu atât mai mult pentru cei din
diaspora care pierd timp, bani şi nervi când revin în ţară şi
solicităm compensarea financiară pentru toate costurile cauzate de
neaderare, în ciuda îndeplinirii condiţiilor încă din 2011, a precizat
europarlamentarul român. El s-a declarat convins că rezoluţia care va fi
adoptată în Legislativul European cu majoritate transpartinică va reprezenta o
presiune suplimentară în favoarea României.
Trupa ZMEI3 va susţine un concert, la 13 iunie, pe scena
prestigiosului Centru pentru Artele Performative John F. Kennedy
din capitala Statelor Unite ale Americii ca parte a unui amplu program al
Ambasadei României la Washington, intitulat Romania – Statele Unite: Un
Parteneriat pentru Viitor. Celebrând Talentul Românesc. La eveniment,
organizat de reprezentanţa diplomarică românească şi Institutul Cultural Român
de la New York, sunt aşteptate aproape 500 de persoane, între care oficiali ai
Administraţiei americane şi Congresului, reprezentanţi ai corpului diplomatic
acreditat la Washington, membri ai comunităţii româno-americane, personalităţi
din mediile academic, cultural, de afaceri şi think-tank-uri. Formată la
Berlin, trupa ZMEI3 a reuşit să creeze
un nou stil muzical – Rough Romanian Soul, care îmbină influenţe de folk-jazz
cu atitudine punk-rock şi cu un sound avangardist cu accente psihedelice. De-a
lungul timpului, ZMEI3 a susţinut concerte pe scena celui mai mare festival de
World Music din Marea Britanie, la Radio BBC 3 şi BBC World, la Troubadour în
Londra, precum şi la numeroase festivaluri de profil din România, Germania şi
Austria.
Expoziţia The traditional blouse with embroidery, care
include cămăşi tradiţionale din România şi Republica Moldova, va fi deschisă la
14 iunie la galeria Institutului Cultural Român din Stockholm. Evenimentul este
realizat în colaborare cu Ambasada României în Suedia, Ambasada Republicii
Moldova şi cu Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord şi marchează Ziua
Iei, sărbătorită la 24 iunie. Cu prilejul vernisajului, interpreta Dana
Dragomir, supranumită Regina naiului în Suedia, şi pianistul
Mathias Helberg vor susţine un recital. Expoziţia de ii va cuprinde şi cămăşi
din zona Bistriţa-Năsăud din colecţia Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de
Nord, alături de ii din stânga Prutului. În 2022, cămaşa cu altiţă sau ia
românească a fost inclusă de către Comitetul UNESCO pe Lista Patrimoniului
Imaterial al Umanităţii. Expoziţia din capitala Suediei va putea fi vizitată
până la 25 iunie.