Radio România Internațional

Tag: trupe NATO

  • România, Rusia şi Marea Neagră

    România, Rusia şi Marea Neagră

    Federaţia Rusă consideră provocatoare ideea
    României de amplasare a unor forţe NATO permanente la Marea Neagră a declarat,
    luni, şeful diplomaţiei de la Moscova, preluat de NEZAVISIMAIA GAZETA. Serghei
    Lavrov a subliniat că toate deciziile privind această zonă, în special în ceea
    ce priveşte problemele de securitate, trebuie luate de către ţările limitrofe
    Mării Negre. El şi-a exprimat speranţa că acum situaţia se va calma, iar partenerii
    români vor trage pentru ei concluzia corectă’.

    Rusia – a spus şeful diplomaţiei
    de la Moscova – se pronunţă în mod ferm şi dur împotriva oricăror încălcări ale
    Convenţiei de la Montreux din 1936 ce reglementează clar tonajul general şi
    durata prezenţei neîntrerupte în Marea Neagră a navelor militare ale statelor
    neriverane. Lavrov a susţinut reactivarea programelor din cadrul iniţiativei de
    cooperare între flotele ţărilor de la Marea Neagră, ‘blackseafor’. În ultimii
    ani – a afirmat Serghei Lavrov, activitatea acestei organizaţii a fost
    îngheţată de facto în primul rând la iniţiativa României.

    Reacţiile Moscovei
    survin la cateva luni după propunerea făcută de preşedintele României, Klaus
    Iohhanis, de amplasare a unor forţe NATO permanente la Marea Neagră. Dacă la
    început propunerea a stârnit reacţii diverse în rândul aliaţilor, treptat ea a
    început să fie luată în calcul de oficialii NATO. In octombrie, la reuniunea
    Consiliului miniştrilor apărării din ţările membre, de la Bruxelles, secretarul
    general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că tot mai multe ţări şi-au
    anunţat contribuţiile la întărirea flancului estic al organizaţiei, în faţa
    ameninţărilor Rusiei din Baltică şi Marea Neagră. El a precizat că ţări membre
    ale Alianţei au confirmat disponibilitatea de a trimite forţe terestre, navale
    şi aeriene în România pentru consolidarea prezenţei NATO în regiunea Mării
    Negre. Este vorba de Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia şi SUA. Atunci,
    NATO a salutat de asemenea numeroasele contribuţii ale ţărilor membre ale
    Alianţei la cele patru batalioane pe care le va desfăşura în 2017 în cele trei
    ţări baltice şi în Polonia, pe fondul creşterii tensiunilor cu Moscova.
    Desfăşurarea progresivă în Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia a celor patru
    batalioane, de aproximativ 1.000 de militari fiecare, a fost decisă la ultimul
    summit al NATO, din iulie, de la Varşovia, acţiunea înscriindu-se în rândul
    măsurilor luate de Alianţă pentru a linişti ţările membre învecinate cu Rusia,
    care se simt mai vulnerabile după declanşarea conflictului ucrainean şi
    anexarea Crimeii de către Moscova, în martie 2014. Atât oficialii NATO cât şi
    cei români au subliniat, în mai multe rânduri, că Alianţa nu intenţionează să
    provoace, ci să prevină conflictele cu Rusia.

  • Presiunile Rusiei asupra Occidentului

    Presiunile Rusiei asupra Occidentului

    Ceea ce politologii numesc, caustic, pacea rece”, statornicită după căderea comunismului între Occident şi Rusia, a devenit, odată cu anexarea Crimeei, un război al nervilor, în care nu mai există teme tabu. Preşedintele rus, Vladimir Putin, nu ezită să invoce din nou arma energetică, la care Europa, dependentă de importurile ruseşti de hidrocarburi, e extrem de vulnerabilă. Putin le-a trimis liderilor din 18 ţări, inclusiv România, o scrisoare în care solicită concursul europenilor pentru stabilizarea economiei ucrainene şi asigurarea livrărilor şi tranzitului de gaze ruseşti spre vest.



    El avertizează că Moscova poate opri livrările, dacă noua administraţie de la Kiev nu rezolvă problema restanţelor financiare faţă de furnizorii ruşi. Practică recurentă de ani buni, închiderea robinetului de la conducta de gaz stârneşte, la propriu şi la figurat, frisoane în multe state membre ale Uniunii Europene. Una dintre excepţiile fericite, România nu ar fi afectată pe termen scurt de o eventuală criză a gazelor ruseşti, afirmă premierul Victor Ponta:



    România, faţă de alte ţări, în special din regiune, care depind 100% de importul de gaze din Rusia, are o depedenţă scăzută.O medie de 25% din gazul pe care noi îl consumăm se importă din Rusia. Fiind o iarnă foarte caldă, acum avem rezervele necesare pentru o perioadă mai lungă de timp, însă, evident că dacă vorbim de o situaţie, de o criză de săptămâni sau de luni, nu este niciun fel de pericol, nici pentru populaţie, nici pentru industrie. Dacă este vorba de o criză care se prelungeşte, atunci cu atât mai mult România trebuie să investească mai mult, să-şi dezvolte capacităţile pe care le are deocamdată, dar care încă nu sunt la nivel maxim, de a avea producţie internă.”



    România e neliniştită mai degrabă de atitudinea marţială a Moscovei, care, acum o săptămână, a admonestat explicit Bucureştiul pentru declaraţiile, percepute drept ostile, ale preşedintelui Traian Băsescu şi ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Acesta din urmă declară acum că România, în calitate de frontieră estică a UE şi a NATO, se află în prima linie şi e îngrijorată de evoluţiile din Ucraina, care au efecte serioase asupra securităţii internaţionale. România are aşteptări concrete privind o redesfăşurare şi o deplasare a capacităţii militare NATO spre est, în domeniile maritim, aerian şi terestru — a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.



    Acelaşi mesaj l-a transmis şi secretarul de stat Bogdan Aurescu, care s-a întâlnit, la Washington, cu asistentul secretarului american de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, şi a repetat că este necesară o creştere a prezenţei Statelor Unite şi NATO în statele de la frontiera răsăriteană a Alianţei.