Pandemia bate în retragere?
În
următoarele 3-4 săptămâni, numărul îmbolnăvirilor de Covid va scădea în România,
iar incidenţa va fi apropiată de un caz la mia de locuitori, a estimat,
săptămâna aceasta, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila. El a spus că în acel
moment se va discuta despre relaxarea etapizată a măsurilor sanitare şi chiar
la renunţarea la unele dintre ele, cum ar fi certificatul digital. În schimb, purtarea
măştii în spaţiile închise ar urma să rămână în vigoare. Un punct de referinţă
este data de 7 martie, când expiră prelungirea stării de alertă și când se va
lua o decizie în funcţie de evoluţia indicatorilor pandemici. După 1 februarie,
în plin val 5, când s-a înregistrat un record de infectări – peste 40 de mii -
numărul acestora a scăzut constant. Ministrul Rafila a amintit şi de importanţa
vaccinării, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.De
la debutul campaniei, pe 27 decembrie 2020, aproape 8,1 milioane de români au
primit cel puţin o doză de vaccin, adică aproximativ 50,5% din populaţia
adultă, iar din populaţia generală circa 42%.
Mișcări de trupe în
sud-estul Europei
România beneficiază, ca
membru al NATO şi ca partener strategic al SUA, de toate garanţiile de
securitate de care are nevoie, în contextul celei mai grave crize de după
căderea Cortinei de Fier – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care
a vizitat, vineri, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,
Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din sud-estul României. Acolo, în cursul săptămânii, au
ajuns elemente de tehnică militară ale detaşamentului pe care SUA l-a trimis ca
parte a sprijinului pentru aliaţii NATO din Europa de Est, date fiind
tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Aproximativ 1.000 de militari americani sunt
dislocaţi în România. Ei se alătură colegilor lor, peste 900, aflați, deja, pe
teritoriul românesc. Pe întregul
flancul estic, de la Marea Neagră până în zona baltică, NATO lansează trupe și
capacităţi militare suplimentare – a spus Jens Stoltenberg, care, în numele
Alianței, a cerut Rusiei să dezescaladeze situația şi să aibă un dialog în bună
credinţă. Noi rămânem pregătiţi pentru o soluţie politică. În acelaşi timp,
suntem puternici, vigilenţi şi uniţi. – a întărit șeful NATO. Joi,
președintele Klaus Iohannis a vizitat și sediul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est
de la Craiova (sud),menită să întărească postura de
descurajare şi apărare a NATO în regiunea Mării Negre şi pe flancul estic.
Ocazie pentru șeful statului să salute hotărârile de dată recentă ale SUA şi
Franţei privind prezenţa lor militară în România. Klaus Iohannis a lansat
invitaţia și către alte ţări aliate de a lua în considerare să contribuie cu
forţe la structurile multinaţionale de pe teritoriul României.
BNR intervine pentru a stopa
inflația
România
va avea o creştere economică de 4,2% anul acesta şi de 4,5 în 2023, potrivit
previziunilor economice de iarnă ale Comisiei Europene. Oamenii de rând se
confruntă, însă, cu cea mai mare inflație din 2005, iar tendința ei este de
creștere. Cele mai mari scumpiri sunt la gaz (peste 50%) și la energie
electrică (28%). Cum, potrivit estimărilor Băncii Centrale, inflația ar urma să
ajungă la un număr cu două cifre în curând, în încercarea de a o tempera, BNR a
majorat până la 2,5% pe an dobânda de politică monetară, prima consecinţă fiind
că vor creşte dobânzile la creditele în lei, se va diminua consumul, iar
creşterea economică va încetini. Aceste costuri sunt, însă, acceptabile, spun
specialişti economici, pentru stoparea inflației, inamicul public numărul 1 al primei
jumătăţi a anului.
Ministrul Energiei scapă de
moțiune
Aspru
criticat pentru modul în care a gestionat actuala situație din Energie, ministrul
liberal Virgil Popescu ar fi trebuit să facă față, săptămâna aceasta, unei
moțiuni simple pe care Uniunea Salvați România, în opoziție, a depus-o în
Camera Deputaților. Pe scurt, USR califică drept dezastruoasă gestionarea crizei
facturilor la energie, deciziile ministrului Popescu periclitând, în opinia Uniunii,
securitatea energetică a României. Dezbaterea moţiunii simple, programată
pentru luni, a fost, însă, suspendată după ce liderul deputaţilor naționaliști
din AUR, George Simion, l-a bruscat pe ministrul Energiei în timp ce oficialul vorbea
de la tribuna Camerei. Ședinţa a fost reluată, dar dezbaterile s-au desfăşurat
doar cu deputaţii USR, AUR şi neafiliaţi, în absenţa, în semn de protest, a lui
Virgil Popescu și a reprezentanţilor PSD, PNL și UDMR, la putere. Moțiunea nu a
trecut. În schimb, reprezentanţii partidelor aflate la guvernare au modificat
regulamentul Camerei Deputaților, astfel încât parlamentarii care au un
comportament agresiv în timpul şedinţelor de plen să poată fi sancţionaţi mai
dur. AUR şi USR au anunţat că vor sesiza Curtea Constituțională, pe motiv că
modificările afectează transparenţa activităţii parlamentare.
Sprijin românesc pentru
Republica Moldova românofonă
Ședinţă
comună, vineri, la Chișinău, a Guvernelor României şi al Republicii Moldova,
ocazie pentru semnarea mai multor acorduri de cooperare în domenii precum
energie, educaţie sau infrastructură!
Vedem la Chişinău cea mai mare deschidere înregistrată vreodată în relaţia cu
Bucureștiul – a remarcat premierul român, Nicolae Ciucă. La rândul său, șefa Executivului moldovean
pro-european, Natalia Gavriliță, a văzut în şedinţa comună un simbol, prin
agenda ei extrem de ambiţioasă în beneficiul cetăţenilor din ambele state.Bucureștiul va oferi Chişinăului
fonduri de 100 de milioane de euro asistenţă financiară nerambursabilă. Între
altele, vor fi construite reţele de apă şi canalizare şi vor fi reabilitate
instituţii de învăţământ şi de cultură. Va fi construit și un nou pod peste râul
Prut, care se va integra în viitorul sistem de autostrăzi din România. Totodată,
cele două părţi vor colabora pentru a evalua, preveni şi gestiona situaţiile de
criză în aprovizionarea cu energie şi gaze naturale.