Speranţa de viaţă a românilor este mai redusă faţă de alte ţări din Europa. Românii trăiesc, în medie, cu 7 ani mai puţin decât germanii, cu 8 ani mai puţin decât spaniolii şi francezii şi cu 9 ani mai puţin decât elveţienii. Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi al Comisiei Europene arată că România stă bine la incidenţa diabetului şi a cancerului, în schimb mortalitatea infantilă este ridicată. Mai ales în mediul rural unde trăieşte 46% din populaţie şi aproape 50% din copiii ţării, rata mortalităţii infantile în anul 2013 a fost de 10,4 la mia de copii, faţă de urban – 6,8 la mia de copii. Cauza este naşterea prematură, care apare în 10 la sută din sarcini. Factorii care stau la baza acestui fenomen ar fi stilul de viaţă, lipsa informaţiilor şi a atenţiei atribuite prevenţiei şi, nu în ultimul rând, sistemul de sănătate subfinanţat din România.
In mediul rural, multe decese ar putea fi prevenite prin dezvoltarea de programe suport pentru mame şi copii, dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante, acestea au fost concluziile dezbaterii intitulate Drepturile pacienţilor-între teorie şi practică”, organizată de către Fundaţia World Vision România în parteneriat cu Comisiile de Specialitate ale Senatului României. Cu această ocazie s-a lansat un apel la acţiune comună către toţi decidenţii din mediul politic şi instituţional pentru a găsi soluţii de îmbunătăţire a accesului la servicii medicale de calitate, mai ales pentru familiile vulnerabile din mediul rural. Organizatorii dezbaterii au dorit să analizeze cât de mare este decalajul între teorie şi practică, atunci când vorbim despre drepturile pacienţilor la servicii bune de sănătate.
Fundaţia World Vision România lucrează, în special, în mediul rural, iar pentru copiii de aici există multe inegalităţi când vine vorba de accesarea serviciilor de bază, inclusiv cele medicale, după cum ne spune directorul executiv al fundaţiei, Daniela Buzducea: ” Într-un studiu pe care noi l-am publicat anul trecut şi care se numeşte “Bunăstarea copilului din mediul rural” am găsit unul din cinci copii cu vârstă de până la cinci ani care nu fusese la medic în ultimul an, deşi, aşa cum majoritatea dintre noi ştie, copiii au foarte mare nevoie să fie văzuţi de un medic, să fie vaccinaţi la timp, să fie monitorizaţi din punctul de vedere al creşterii şi dezvoltării. Dacă nu identificăm la timp eventualele probleme apărute la copii în creşterea şi dezvoltarea lor, intervenţiile ulterioare nu sunt doar mai costisitoare, din punct de vedere al bugetului sau al investiţiei pentru sănătate, dar sunt costisitoare şi pentru viaţa şi dezvoltarea copilului şi pentru potenţialul lui de a ajunge o persoană care să poată să contribuie din punct de vedere social şi economic.. Nu s-a făcut o investiţie serioasă în educaţia părinţilor pentru sănătatea copiilor lor, sunt în continuare foarte mulţi părinţi care nu ştiu că, indiferent dacă ei plătesc sau nu asigurări de sănătate, copiii au dreptul, conform legislaţiei româneşti, la servicii medicale de bază. De asemenea, gravidele au dreptul la îngrijire medicală, indiferent dacă sunt sau nu sunt asigurate. Vedem în ultima vreme un curent antivaccinare, din păcate. Ar trebui să ne punem foarte serios problema ca stat să construim o strategie mult mai bună de comunicare cu privire la importanţa vaccinării. Nu există niciun studiu solid care să justifice faptul că atât de mulţi părinţi îşi exprimă sau îşi exercită dreptul de a refuza să le fie vaccinaţi copiii.
La dezbatere a fost prezent şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, medicul Vasile Ciurchea. Acesta a vorbit, printre altele, despre cardurile de sănătate care devin obligatorii de la 1 mai şi despre cheltuielile pentru tratamente în străinătate pentru care CNAS plăteşte aproximativ 70 de milioane de euro anual. Vasile Ciurchea a recunoscut însă că există multe localităţi în România unde nu există medici de familie. De exemplu, în Delta Dunării sunt doar trei medici: ” La nivel naţional, 300 de localităţi nu au medic de familie. Unele localităţi sunt foarte mici, altele mai mari. Sunt câteva localităţi în Vaslui, în Apuseni, în general în locuri mai greu accesibile sau zone mai defavorizate. Tocmai pentru a stimula prezenţa medicilor acolo, am revizuit sporurile acordate în rural şi prin noul contract-cadru avem un plus de 25% din medici din mediul rural care primesc un spor considerabil. Dacă ne referim la cei din Delta Dunării unde, într-adevăr, sunt condiţii speciale, acolo există un spor de 200%…Aceştia au un număr foarte mare de pacienţi. Un medic are cam 4500 de pacienţi…De aceea încercăm să discutăm cu autoritatile locale sau la nivel de judeţ să vină şi ei cu un spor în plus, astfel încât să determinăm medicii să se ducă acolo.”
Tuberculoza este o boală care, depistată timpuriu şi tratată corespunzător, se vindecă. Din păcate, şi aici înregistrăm cele mai multe cazuri: unul din cinci europeni diagnosticaţi cu tuberculoză este din România. In fiecare zi, în România, trei persoane mor din cauza acestei boli. Netratarea bolii reprezintă o ameninţare şi la adresa celor din jur. Un singur bolnav de tuberculoză poate infecta până la 15 persoane pe an. Nevoia implicării autorităţilor locale în eradicarea tuberculozei prin finanţarea unor servicii gratuite de suport psihologic şi social pentru pacienţi a fost tema unei dezbateri organizată, recent, de Fundaţia Romanian Angel Appeal. Deja bolnavii de tuberculoză beneficiază în 4 spitale de pneumoftiziologie din ţară (Bucureşti, Bisericani, Baia Mare şi Leordeni) de servicii gratuite de consiliere psihologică şi socială, precum şi de sprijin financiar pentru susţinerea tratamentului. Este vorba de un proiect al Fundaţiei Romanian Angel Appeal demarat anul trecut prin care 1000 de pacienţi cu tuberculoză sunt ajutaţi să depăşească neplăcerile bolii. Iată ce ne-a declarat dr. Cristina Popa, medic la Institutul de pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti, unul dintre cele patru spitale care beneficiază de acest tip de servicii: ”218 pacienţi au fost înrolaţi în proiect şi s-au desfăşurat 163 de anchete sociale. De asemenea, 172 de persoane au beneficiat de sprijin financiar ceea ce înseamnă că pe perioada fiecarei luni de medicaţie corect administrată, pacienţii cu primit 100 de lei, iar 26 de bolnani au fost înscrişi la cursuri de formare profesională. Din totalul acestor 218 pacienţi, cei mai mulţi sunt bărbaţi. Observaţiile mele personale, vis a vis de derularea acestui program, este că, atunci când pacientul primeşte o abordare în echipă, va primi informaţii de calitate din mai multe puncte de vedere şi atunci şi calitatea actului medical va fi mai bun. Apoi există o comunicare directă şi deschisă între membrii echipei şi pacient. Aici am considerat că un factor foarte important este asistenta din sala de tratament care urmăreşte pacienţii, ceea ce a dus la acea încredere în serviciile medicale. Chiar dacă până acum am înregistrat doar doi pacienţi care au abandonat tratamentul din totalul de 218, mi se pare un rezultat foarte bun. Este vorba de un procent de 1 la sută, în condiţiile în care un Program Naţional de Control al Tuberculozei acceptă ca rată de abandon un maxim de 10%.”.
Un pas important pe care România îl face în lupta cu tuberculoza este adoptarea de către Guvern a Strategiei Naţionale de Control al Tuberculozei pentru perioada 2015-2020. La fel de important este şi bugetul alocat strategiei – de 1,571 miliarde de lei.
