Radio România Internațional

Tag: Tudor Ciuhodaru

  • Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Disponibilitatea îngrășămintelor în UE

    Accesul la fertilizanți
    reprezintă o problemă pentru fermierii europeni, iar dependenţa de
    îngrășămintele chimice din Rusia și Belarus, generează în prezent dificultăți în
    ceea ce privește securitatea alimentară. Problema disponibilităţii
    îngrăşăminteor în Uniunea Europeană a ajuns în atenţia parlamentarilor
    europeni, care au insistat asupra faptului că este nevoie de măsuri urgente. Cu
    această ocazie, Parlamentul European a solicitat Comisiei să ofere soluții pe
    termen scurt și lung pentru furnizarea de îngrășăminte. Fermierii trebuie să
    aibă acces la energie electrică, gaze naturale şi îngrășăminte la prețuri
    accesibile, dar și la surse financiare alternative.

    Despre implicaţiile crizei
    îngrăşămintelor în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni, a
    vorbit în Parlamentul European, eurodeputatul Tudor Ciuhodaru.


    Din punctul meu de
    vedere, astăzi avem două probleme extrem de importante: una care ține de
    sănătatea publică și cea care ține de securitatea europeană. Așa că trebuie să
    asigurăm hrană accesibilă pentru toți cetățenii Europei. Şi asta, atenţie, la
    preţuri accesibile. Așa că vă invit la Iași, pentru că vreau să
    ascultați direct nemulțumirile fermierilor din România legate de subvenția
    diferită față de alte țări europene, legate de faptul că prețurile la energie
    au crescut exponențial, legate de faptul că prețul la îngrășăminte a decolat
    precum racheta de pe sol. Și da, vorbim despre soluții simple, concrete, ușor
    de pus în practică, iar din punctul meu de vedere să știți că resuscitarea
    producției europene este extrem de importantă și gândiți-vă la infrastructura
    românească în aceast domeniu. Pe de altă parte, cred că e momentul să regândim
    aceste politici de subvenții și să asigurăm acel sprijin de urgență pentru
    agricultorii, mai ales cei aflați la această limită estică a Uniunii Europene,
    greu încercați în această perioadă și sper ca odată și odată ceea ce am propus
    prin renegocierea acelui Program național de redresare și reziliență, să intre
    în practică, pentru că sunt foarte multe soluții care trebuie regândite.


  • Infracţiunile climatice

    Infracţiunile climatice

    Cum ar putea un cetățean care își dorește o tranziție mai rapidă spre o ţară neutră din punct de vedere climatic să crească presiunea asupra politicienilor? Unii dintre ei merg în instanță, la cele naționale sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Cine sunt ei? Ce speră ei? Ce mijloace au? La ce au ajuns până acum?



    La aceste întrebări au răspuns europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, membru in Comisia pentru mediu, sănătate publica și siguranță alimentară a Parlamentului European, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi prof. Daniela Simina Ștefan, președinta Asociației pentru prevenirea și combaterea poluării mediului.



  • Cât de prietenoşi cu mediul sunt dezinfectanţii?

    Cât de prietenoşi cu mediul sunt dezinfectanţii?

    Odată cu pandemia de Covid-19, cuvântul dezinfectare a intrat brusc în viața noastră. Acţiunea de a ne dezinfecta, de a curăța suprafețele pe care lucrăm, a devenit un gest pe care am început să-l facem aproape obsesiv.



    De la simpla strângere de mână, până la contactul cu tastatura, cu un telefon ori banala atingere a unei clanțe, orice gest s-a transformat într-un posibil canal de transmitere a acestui virus care a schimbat felul în care trăiam până nu demult.



    Masca de protecție și gelul dezinfectant sunt noile accesorii, iar spălatul pe mâini a devenit viral pe internet.



    Am discutat cu europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, de profesie medic primar medicină de urgență, despre reguli de igienă şi despre dezinfectanţi ecologici.




  • Uniunea Europeană la doi ani de la debutul pandemiei

    Uniunea Europeană la doi ani de la debutul pandemiei

    La doi ani de la
    debutul pandemiei de COVID-19, întreaga Europă se confruntă cu un nou val de
    îmbolnăviri în masă care a provocat, din nefericire, și multe decese, mai cu
    seamă în statele din estul Europei, printre care și România. Personalul medical
    din Uniunea Europeană este nevoit nu numai să facă față numărului mare de
    infectări cu COVID-19, dar și să se pregătească pentru noua tulpină a
    virusului, Omicron, recent sosită în spațiul comunitar. Despre această nouă
    variantă a virusului vorbește europarlamentarul și medical Tudor Ciuhodaru:


    Dacă vorbim despre
    Omicron, deocamdată nu s-a putut stabili impactul în lumea reală a acestei
    variante. O să îl citez pe ministrul belgian al sănătăţii, Frank Vandenbroucke
    – acolo unde a ajuns primul caz în Europa, unde a fost indentificat, de fapt,
    primul caz în Europa – este o variantă suspectă, nu ştim dacă este foarte
    periculoasă, deci precauţie absolută, dar fără panică, în aşteptarea unei
    analize ştiinţifice suplimentare. Nu o spun eu, o spune clar Frank
    Vandenbroucke, ministrul sănătăţii din Belgia. În schimb, cred că această
    variantă există deja în circulaţie de mai mult timp, acum doar a început să fie
    izolată, identificată, tot mai des în tot mai multe ţări, iar Organizaţia
    Mondială a Sănătăţii a anunţat că va dura aproximativ două săptămâni pentru ca
    specialiştii să înţeleagă modul în care varianta (n.r. Omicron) poate avea
    impact asupra diagnosticului, terapiei şi vaccinului.





    Pandemia a afectat
    atât cetățenii care au contactat noul coronavirus, dar și persoanele care
    suferă de alte boli grave și care nu au mai putut beneficia de aceeași
    îngrijire în spitalele din România și celelalte state UE. De aceea, Tudor
    Ciuhodaru consideră că este necesară investiția de fonduri și personal în
    așa-numitele spitale albe:


    Am cerut-o şi
    comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, asigurarea de spitale
    albe, centre de excelenţă care să asigure permanent, fără probleme sau
    restricţii, accesul la tratament şi pentru celelalte categorii de pacienţi, le
    place sau nu guvernanţilor, există şi alte tipuri de patologii care au nevoie
    de terapie de urgenţă, iar accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic,
    bolile oncologice, se pare că au făcut ravagii anul trecut în România. Ne
    uitam, chiar şi în luna octombrie, mortalitatea din cauză că aceste afecţiuni
    nu au ajuns să fie diagnosticate sau tratate la timp, a fost cutremurătoare.
    Iar dacă vorbim despre spitale albe, este foarte important să asiguri tuturor
    categoriilor de pacienţi accesul rapid la tratament. S-au pierdut foarte multe
    vieţi – este statistica oferită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate -
    pacienţii oncologici şi-au pierdut viaţa anul trecut pentru că nu au avut acces
    la tratament, la diagnostic şi la metode care se impun în astfel de situaţii.


  • Uniunea europeană a Sănătății

    Uniunea europeană a Sănătății

    Comisia Europeană lucrează pentru crearea unei uniuni
    europene a sănătății puternice, în care toate țările membre să se pregătească
    și să reacționeze împreună la crize sanitare, să colaboreze pentru a îmbunătăți
    prevenirea, tratamentele și monitorizarea unor boli precum cancerul și în care
    să aibă la dispoziție echipamente medicale inovatoare, la prețuri
    accesibile.


    Nu putem aștepta sfârșitul pandemiei pentru a începe să reparăm
    lucrurile și să ne pregătim pentru viitor. Vom pune bazele unei Uniuni Europene
    a sănătății în care toate cele 27 de țări membre să poată colabora pentru a
    depista, pentru a se pregăti și pentru a reacționa împreună, declara Ursula von
    der Leyen, președinta Comisiei Europene, în cadrul Reuniunii mondiale la nivel
    înalt privind sănătatea, din octombrie 2020. În prima sa propunere privind
    o Uniune Europeană a sănătății, Comisia s-a concentrat asupra măsurilor de
    pregătire și reacție în situații de criză. Strategia farmaceutică vizează
    modernizarea cadrului de reglementare și sprijinirea cercetării și a
    tehnologiilor care ajung la pacienți, iar Planul european de combatere a
    cancerului își propune să prevină cancerul și să se asigure că pacienții,
    supraviețuitorii, familiile și îngrijitorii acestora se pot bucura de o
    calitate ridicată a vieții.


    Despre toare acestea am discutat cu eurodeputatul
    Tudor Ciuhodaru: Eu vorbesc de atâta timp de o uniune europeană a
    sănătății. Europa ar trebui să asigure fiecărui cetățean cel mai bun tratament
    atunci când are nevoie, unde are nevoie, iar dacă vorbim despre ceea ce îmi
    doresc eu și sper să se realizeze și prin acest proiect – vreau să fiu tratat
    la Iași, la București, la Oradea, la Timișoara, la fel ca la Bruxelles,
    inclusiv când vorbim despre situații de urgență.

    Dacă vorbim de sistemele de
    sănătate la nivel european vă reamintesc că nu se aplică acea regulă a
    subsidiarității. Practic, fiecare stat membru are și drepturi și obligația de
    a-și organiza sistemul de sănătate așa cum dorește, dar, din păcate, și asta
    este problema pe care am sesizat-o și de asta fac parte și din Comisia de luptă
    împotriva cancerului – sunt unul dintre puținii români medic în această comisie
    – vrem o altă abordare și o altă strategie pentru că vedem în fiecare zi că sunt
    inegalități majore între statele membre și chiar în interiorul fiecărui stat
    membru. Pentru că nu este la fel când te duci să te tratezi într-un oraș mare
    unde sunt alte posibilități de investigare, terapie, alte tipuri de
    specialități, și una este când ești la distanță de o astfel de zonă.

    Din
    punctul meu de vedere, fiecare cetățean european – și chiar am propus o
    cetățenie europeană, să avem și obligații, dar și drepturi similare – aceea
    unitate în diversitate, deviza UE, trebuie asigurată și trebuie să însemne în
    primul rând sănătate. Iar aici lucrurile ar trebui abordate complex, pentru că
    întotdeauna când se vine cu mai multe soluții, lucruri constructive, lucrurile
    pot fi îmbunătățite major. Iar un astfel de mecanism, o uniune europeană a
    sănătății, este clar că este cea mai importantă provocare pentru anii următori.

    Pentru că vedem într-un context în care poluarea, schimbările climatice,
    cancerul își modifică incidența, o astfel de abordare unitară, pe standarde, pe
    lucruri concrete, pe posibilități și algoritmi în care să i se asigure fiecărui
    cetățean european accesul la tratament este extrem de importantă.

    Și vă spun că cele 10 strategii pe
    care le-am aplicat inclusiv pe această luptă împotriva cancerului vizează, din
    punctul meu de vedere, două obiective majore, cel puțin pentru România – ar
    asigura, practic, rezolvarea, monitorizarea acelor trei tipuri mai frecvente de
    cancer al femeii, și vorbesc de cancerul de col uterin, cancerul ovarian și
    cancerul de sân, iar, în plus, tot ceea ce înseamnă cancere ale copilului și
    boli rare să aibă o susținere la nivel european.

    Pentru că este un efort
    financiar important și tehnologic și, vă dați seama, că de multe ori, cu cât
    ești mai departe de o zonă importantă a cercetării, a dezvoltării, lucrurile nu
    sunt la fel ca atunci când te afli într-o zonă în care se pot asigura aceste
    lucruri integrat, la nivel de secol XXI, într-o medicină pe care mi-o doresc să
    arate altfel odată cu această uniune europeană a sănătății.



  • Decizii privind reducerea nivelurilor de substanțe cancerige din alimente

    Decizii privind reducerea nivelurilor de substanțe cancerige din alimente

    Comisia Europeană a stabilit noi niveluri maxime de cadmiu și plumb într-o gamă largă de
    produse alimentare. Scopul acestei
    decizii – rezultat al angajamentelor asumate în cadrul Planului european de
    luptă împotriva cancerului – este de a reduce și mai mult prezența
    contaminaților cancerigeni, pentru a face alimentele mai sănătoase. Cadmiul
    este un metal greu toxic prezent în mediu, atât natural, cât și ca rezultat al
    activităților agricole și industriale. Principala sursă de expunere la cadmiu a
    nefumătorilor o reprezintă alimentele. Reducerea nivelurilor maxime de cadmiu
    din fructe, legume, cereale și semințe oleaginoase va spori siguranța
    alimentelor vândute și consumate în Uniune și va contribui la eliminarea de pe
    piață a produselor alimentare cu cele mai mari concentrații. Plumbul este, de
    asemenea, un contaminant prezent în mod natural în mediu, iar hrana este
    principala sursă de expunere a omului la acesta. S-a decis reducerea
    nivelurilor maxime de plumb din numeroase produse alimentare, inclusiv din alimentele
    destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, dar și din ciupercile
    sălbatice, mirodenii și sare. Măsurile se aplică de la finalul lunii august.

    Despre toate acestea, despre siguranța produselor alimentare am discutat cu eurodeputatul
    Tudor Ciuhodaru:

    Aici vorbim doar de două situații punctuale. Dar eu vreau ca
    viața fiecărui român să fie protejată și, mai ales, vreau să dispară cancerul
    din farfurie. De cele mai multe ori tipurile de substanțe cancerigene, toxice,
    sunt exact în alimentele pe care le consumăm și în diversele băuturi pe care le
    consumăm.

    Noi, în Comisia de Sănătate vrem să avem toată siguranța, garanția,
    certitudinea că toate lucrurile care se găsesc în comerț sunt benefice pentru
    sănătate. Și o să fac o mica paranteză – am propus la nivel european existența
    unor centre de referință, unor centre de evaluare a calității produselor
    alimentare și a apei, o rețea care să garanteze, practic, că nu am niciun fel
    de substanțe toxice sau cu potențial cancerigen. Vorbim de o gamă foarte largă
    de perturbatori neuroendocrini, dacă vreți să spunem pe românește, acele e-uri,
    acele lucruri pe care le găsim în alimentele noastre de fiecare zi, și este
    dificil pentru fiecare dintre noi atunci când te duci la magazin mai ales că
    vorbim despre substanțe care nu au gust, nu au miros.

    Este datoria statelor
    europene să garanteze faptul că pe masa fiecărui român, în farfuria și în
    paharul fiecărui român nu sunt produse care ar putea produce rău. Este foarte
    dificil de foarte multe ori și tocmai pe această idee cred că această rețea de
    centre de testare a calității și conținutului alimentelor, ca să nu mai vorbim
    de dublul standard și de diferite categorii de produse, este extrem de
    importantă. O să spuneți, știți, de foarte multe ori se eludează aceste
    lucruri, vor fi presiuni din partea industriilor, din partea altor tipuri de
    firme.

    Propuneam un mecanism foarte simplu: pe lângă statul membru în care sunt evaluate aceste produse alimentare și
    băuturi, alcoolice și non-alcoolice, să fie trimise aleatoriu, în alte două
    state europene aceleași produse, să nu știe nimeni practic de unde vin, în așa
    fel încât să avem garanția că toate rezultatele sunt cât se poate de bune și
    viața fiecărui român, din punctul meu de vedere, să fie protejată.

    Sunt multe
    lucruri care au scăpat de sub control și vorbim inclusiv de importurile din
    țările terțe, acolo vorbeam despre pesticide care de multe ori nu mai sunt
    admise la nivel european, dar își găsesc portița de a intra în UE prin
    alimentele și băuturile de import. Lucrurile acestea trebuie să fie foarte
    clare și eu îmi doresc ca în România să avem de fiecare dată certitudinea,
    posibilitatea de a evalua ca aceste produse introduse pe piață sunt absolut
    conforme și cel puțin nu fac rău sănătății dacă nu sunt chiar ceea ce ne-am fi
    dorit.

    Au fost propuneri ale Comisiei care au fost respinse de Comisia de Sănătate
    pentru că poate suntem noi uneori mai catolici decât papa, eu știu că un vechi
    dicton medical – lucrez de peste 25 de ani în medicina de urgență – spune în
    primul rând nu face rău, iar a
    preveni e mai ușor decât să tratezi. Iar aceste inițiative de a varia
    concentrațiile pe diverse categorii de produse, aceste stabiliri de
    concentrații sau a respinge anumite substanțe care ridică semne de întrebare mi
    se par cea mai bună soluție tocmai pentru a nu periclita pe termen scurt și
    lung mai ales viața copiilor noștri. Vorbim despre tulburări de dezvoltare,
    vorbim de tulburări neurologice, vorbim de o sumedenie de factori care pot
    provoca pe termen lung cancere sau perturbări majore apropo de aparatul
    reproducător, toate aceste lucruri trebuie să fie foarte clar standardizate și
    evaluate.


  • Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA

    Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA

    Comisia Europeană a
    lansat, la jumătatea acestei luni, Autoritatea europeană pentru pregătire și
    răspuns în caz de urgență sanitară. HERA are menirea de a anticipa amenințări
    și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea
    capacităților de răspuns necesare. Iar atunci când survine o situație de
    urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de
    medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale, precum mănuși și
    măști, care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de
    noul coronavirus, de exemplu.


    Despre HERA am discutat cu eurodeputatul Tudor
    Ciuhodaru – despre misiunea acesteia;
    despre modul în care această autoritate va interacționa cu alte agenții, cu
    statele membre sau cu Parlamentul European; de ce era nevoie de o nouă
    autoritate în acest domeniu.


    Tudor Ciuhodaru: A fost această pandemie și am fost
    între primii care au avertizat în Parlamentul European că ne trebuie o
    modalitate de a răspunde rapid acestor provocări, mai ales că am văzut situații
    în care și sisteme de sănătate mai bine pregătite decât al nostru au fost puse
    în dificultate. Și pot să spun că, cel puțin în stadiile inițiale, lipsa unei
    coordonări s-a văzut și s-a simțit în modalitățile de intervenție la nivel
    european. Practic, vorbim despre un trepied pe care mi l-aș dori aplicat, o
    unitate de primire a urgențelor la nivel european, dacă vreți, numai că aici diferențele sunt pe partea
    de prevenție și pe partea de cercetare. Adică, vrem, practic, ca în orice fel de
    situație pe partea de urgență să putem asigura prevenția – asta înseamnă
    monitorizare permanentă a ceea ce se întâmplă în fiecare stat membru, în așa fel
    încât să sesizezi la timp că există o situație de criză și să ai mecanismele
    adecvate pentru a interveni. Iar dacă vorbim de intervenție, gândiți-vă că aici
    lucrurile sunt extrem de complexe. Propuneam, la un moment dat, inclusiv
    existența unor spitale în care să se poată asigura tratamentul pentru toți cei
    care au nevoie și pentru alte patologii, nu doar pentru patologia de
    coronavirus, în așa fel încât să nu se ajungă în situații dramatice cum a fost
    cea de anul trecut din România.


    Pe de altă parte, vorbim și despre partea de
    cercetare și aici lucrurile sunt extrem de importante. Pentru că în permanență
    trebuie să ai soluții noi, mecanisme de intervenție, să poți oferi și teste și
    aparatură medicală de înaltă performanță, în așa fel încât atunci când apare o
    situație de risc să nu fi descoperit. Este foarte simplu până la urmă: vrem ca
    prin această integrare, această coordonare la nivel european, să putem asigura
    niște mecanisme de intervenție corespunzătoare, având tot timpul accentul pe
    prevenție, pentru că este foarte, foarte clar că într-o lume globalizată astfel
    de situații se pot repeta oricând.

    Și nu este de neglijat. Această agenție
    europeană trebuie să vină în completarea a două lucruri extrem de importante -
    pe de o parte, acea rezervă paneuropeană pe care am aprobat-o în Comisia de
    sănătate a Parlamentului European, de 3,1 miliarde de euro, care, practic,
    constituie o bază de materiale sanitare, ventilatoare, de echipamente medicale
    de primă necesitate, ce poată fi accesată gratuit de statele membre, cu diverse
    sedii la nivel european – și unul dintre ele vreau să fie și este în România în
    acest moment – în așa fel încât atunci când ai nevoie într-o situație de criză,
    fie că vorbim despre pandemie, că vorbim despre alte catastrofe naturale, cataclisme,
    cutremure, să ai acea bază materială accesibilă. Și, evident, dacă alt stat
    membru este mai expus decât cel în care există acest depozit, să zicem, ele pot
    să fie transferate oricând acolo unde este nevoie.


    Am spus de partea materială,
    dar și partea medicală de intervenție este extrem de importantă. Iar pe această
    idee, a acelui corp medical european – am propus să fie extins, în așa fel
    încât în situațiile în care apare o necesitate importantă de personal medical
    sau sunt depășite sistemele de sănătate să poți avea și oamenii bine pregătiți
    pe care să-i poți aloca acolo unde este nevoie. Eu cred că această idee de
    uniune europeană a sănătății, pe care am susținut-o de la început, are mai
    multe pârghii și sunt multe lucruri care trebuie schimbate. Și sper ca acest
    proiect amplu, care vrea, practic, să schimbe modalitățile de intervenție în
    situație de urgență la nivel european să fie cât mai repede pus în practică în
    așa fel încât fiecare dintre noi, cetățean european, să poată beneficia de cea
    mai bună asistență în astfel de situații de criză, pentru că până acum
    lucrurile nu au fost așa cum ni le-am fi dorit.


  • Când se va renunța la ora de vară?

    Când se va renunța la ora de vară?

    Parlamentul European a votat în urmă cu doi ani, renunţarea la schimbarea bianuală
    a orei, începând cu 2021. Astfel, fiecare stat membru urma să decidă ce orar va
    alege – ora standard sau ora de vară – și să comunice decizia către Comisia
    Europeană, proces întrerupt din cauza pandemiei. Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru
    cere ca statele UE să respecte calendarul și să ia o decizie în acest an:


    Sperăm ca aceasta să fi fost ultima trecere la ora de vară, sau așa ar
    trebui, pentru ca am reușit ca renunțarea la schimbarea orei în 2021 să fie
    votată în Parlamentul European, încă din 2019. Din păcate, Consiliului UE nu a
    ajuns nici după doi ani la o poziție comună, deși 84% din respondenții europeni
    (la sondaj) doresc acest lucru. Este important să asculte din nou cererea
    cetățenilor noștri de a înceta schimbarea orei și de aceea, (un grup format)
    din mai mulți europarlamentari cerem statelor membre să urgenteze acest demers.
    Și România a mai avut o inițiativă legislativă care a fost respinsă în urmă cu
    trei ani, care prevedea același lucru și sper ca, odată și odată, să facem
    această reglementare astfel încât să nu mai avem aceste consecințe fizice,
    psihice și economice, legate de schimbarea orei.





    Tudor Ciuhodaru atrage atenția asupra riscurilor de sănătate la care se
    expun mai multe categorii ale populației europene, din cauza celor două
    schimbări anuale ale orei:


    20% din populație suferă din cauza problemelor fizice sau mintale legate
    de schimbarea orei. De multe ori, este vorba de grupuri sociale vulnerabile:
    copii, vârstnici, bolnavii cronici, cei care sunt afectați și în această
    pandemie. Ca medic de urgență, vă pot spune și ce riscăm. Particularitățile
    fizice și psihice individuale influențează modul prin care se realizează
    această adaptare și, în fiecare an, mulți pacienți ajung la spital cu o
    simptomatologie polimorfă ce duce la agravarea sau decompensarea unor
    afecțiuni, iar unele dintre ele pot fi chiar periculoase precum creșterea
    riscului de infarct miocardic sau a riscului de suicid. Mai exact, studiile din
    domeniu arată cp riscul de infarct crește cu 5-10% timp de trei zile după
    schimbarea orei și sunt afectate în special tinere, active profesional, iar, pe
    de altă parte, crește riscul suicidal timp de două săptămâni de la modificarea
    orei, în special la cei depresivi sau cu vulnerabilități psiho-emoționale și
    gândiți-vă numai la cât am avut de tras la nivel psiho-emoțional, în această
    pandemie.




  • Siguranța alimentelor și băuturilor în UE

    Siguranța alimentelor și băuturilor în UE

    Siguranța alimentară este o provocare continuă. Un studiu realizat de Centrul Comun de
    Cercetare al Comisiei Europene arată că unele produse comercializate în UE sub
    aceeaşi marcă, pot avea o compoziţie diferită, iar uneori şi un gust diferit.
    10 din cele 20 de produse testate au gusturi diferite din cauza diferenţelor
    mari în compoziţia alimentelor. În ceea ce privește calitatea alimentației, cetățenii
    Uniunii consumă în medie circa 95 de litri de băuturi răcoritoare anual și peste
    70 de kilograme de carne. Pe lângă băuturile alcoolice și băuturile
    răcoritoare, carnea procesată reprezintă un mare pericol pentru sănătate. Conform
    unui studiu al Hamilton Health Science, consumul săptămânal a 150 de grame de
    carne procesată crește cu 51% riscul de deces. De asemenea, produsele din carne
    procesată pot cauza cancer, susține Organizația Mondială a Sănătății.
    Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru, propune o soluție pentru a îmbunătăți siguranța
    alimentelor și băuturilor consumate în spațiul comunitar:


    Vorbim despre o altă abordare în ceea ce înseamnă protejarea vieții
    fiecărui român. Eu vreau ca ce mâncăm sau bem să fie 100% sigur. Vreau ca toți
    românii să beneficieze de alimente și băuturi, de import sau locale, care să nu
    conțină substanțe cancerigene sau cu potențial cancerigen. De aceea, am propus
    Parlamentului și Comisiei Europene înființarea Rețelei europene de centre de
    control al calității și conținutului alimentelor și băuturilor nealcoolice și
    alcoolice care se desfac pe piață. Nu mai vreau să existe acel dublu standard
    care a fost dovedit prin studiile făcute la nivelul Comisiei Europene. Astfel,
    motivațiile acestui demers sunt cât se poate de clare. Alimentele și băuturile
    contaminate nu au miros sau culoare aparte, iar pe termen lung, consumul unor
    astfel de alimente este susceptibil de a conduce la afecțiuni hepatice sau
    renale, poate produce cancer, poate dăuna fertilității și poate afecta și
    fătul. Iar 4 firme din 10 folosesc acel cuvânt magic, ecologic – ecologic între
    ghilimele, în mod fals sau înșelător și nu o spun eu, ci o arată raportul
    Comisiei Europene.





    Cum ar funcționa, însă, rețeaua centrelor de control, propusă de
    europarlamentarul român?


    Practic, Rețeaua europeană de centre de control va analiza alimentele și
    băuturile, dar și alte produse de import și locale pentru a depista toate
    substanțele cancerigene sau cu potențial cancerigen. Și pentru a evita orice
    suspiciune și pentru a asigura cele mai bune verificări, probele dintr-un stat
    vor fi analizate și în centrele din alte două state membre, alese aleatoriu.
    Astfel, va exista, în sfârșit, un standard unic european de calitate în
    sănătate.






  • Programul EU4Health, recent votat de PE

    Programul EU4Health, recent votat de PE

    Parlamentul European a adoptat, la 9
    martie, programul EU4Health – UE pentru sănătate – propus de
    Comisia Europeană ca răspuns la pandemia de COVID, care a avut un impact major
    asupra sistemelor de sănătate din statele UE. Cu un buget de peste 5 miliarde
    de euro, EU4HEalth este cel mai mare program în domeniul sănătăţii care a
    existat vreodată în Europa.

    Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru enumeră principalele
    beneficii ale noului program: Prin noul program Eu4Health, toți
    românii vor beneficia de câteva lucruri extrem de importante. În primul rând,
    acces la îngrijiri medicale de calitate printr-un standard european care
    trebuie finanțat corespunzător. Tocmai de aceea, bugetul acestui program se
    ridică la 5,1 miliarde de euro. Această creștere va fi asigurată atât prin
    consolidarea majoră a sistemului național de sănătate, cât şi prin reducerea
    inegalităților față de alte state membre, precum și cele dintre diversele
    categorii sociale. În al doilea rând, înseamnă acces la mai multe medicamente
    și dispozitive medicale performante la prețuri accesibile. În al treilea rând,
    pentru că tot vorbim de foarte mult timp despre prevenție, acum vom avea, în
    sfârșit, de metode eficiente de prevenție. 20% din fonduri sunt destinate doar
    pentru prevenirea bolilor și promovarea sănătății. În al patrulea rând, pentru
    că ne confruntăm cu tot felul de situații de urgență, acum vom avea sprijin
    european medical de urgență în cazul apariției unei crize sanitare. Mai precis,
    livrarea de medicamente și materiale medicale esențiale din stocul nou
    înființat la nivel european, dar și de o rezervă de personal medical, un corp
    medical european de sprijin ce va putea fi mobilizat în cazul unei crize
    medicale. Iar în al cincilea rând, dar nu ultimul, pregătirea necesară pentru
    eventualele amenințări transfrontaliere la adresa sănătății, iar aici nu este
    vorba doar de epidemii și pandemii, vorbim atât de condiții de criză sanitară,
    dar și de abordarea problemelor nou apărute pe parcurs, legate de cancer, boli
    rare și îmbătrânirea populației.




    Nevoile sistemelor medicale
    naționale din cadrul spațiului comunitar sunt diferite, iar unele țări, printre
    care și România, au nevoie de îmbunătățiri majore în domeniul sănătății. De
    aceea, Tudor Ciuhodaru propune ca un procent egal din PIB-ul fiecărui stat
    membru să meargă către bugetul Uniunii acordat sănătății:


    Va exista un pachet de servicii
    medicale pe care să îl ofere fiecare țară europeană și am propus ca minim 6%
    din PIB, pe modelul alocării a 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, să fie
    alocat de fiecare stat membru către această uniune europeană a sănătății. Iar
    acolo unde sunt vulnerabilități, unde există inegalități – și, da, avem multe
    probleme de acest gen în România – acea diferență pentru a asigura standardul
    european de calitate în sănătate să se acorde suplimentări din partea Uniunii
    Europene, fie prin pilonul social, fie prin EU4Health sau prin programul
    Orizont 2020 în așa fel încât, oriunde ne-am afla la nivel european, să
    beneficiem de aceleași soluții terapeutice.

    Este un lucru pe care ni-l dorim cu
    toții și, în plus, se vor schimba date medicale la nivel european, în așa fel
    încât programul de cercetare extinsă să ofere fiecărui cetățean european
    aceleași tratamente, când are nevoie, acolo unde are nevoie și sper ca, odată
    și odată, tot ceea ce înseamnă servicii de sănătate să poate fi asigurate în
    România și să nu mai fie nevoie să ne plimbăm pe cerul Europei sau prin alte
    locuri în căutarea sănătății. Practic, este un standard reformat care va fi
    suplimentat financiar, iar aceste lucruri vor fi reglementate foarte clar prin
    măsuri aplicate la nivel european.


  • Situația din sistemul de învământ în pandemie

    Situația din sistemul de învământ în pandemie

    În Ungaria școlile primare și creșele urmează să fie închise până la 7 aprilie și toate magazinele cu excepția celor alimentare, farmaciilor și benzinăriilor vor fi închise până pe 22 martie.

    Rămân în vigoare și măsurile impuse anul trecut: carantina pe timp de noapte, închiderea hotelurilor și restaurantelor și învățarea online pentru școlile gimaziale, licee și universități. Cehia revine la lockdown, iar Franța se pregătește de o decizie similară în timp ce Grecia își va deschide porțile pentru turism la data de 14 mai, dacă vor permite condiţiile epidemiologice. Sunt tot mai multe ţări europene care se confruntă cu o creştere serioasă a numărului de cazuri pe zi ce trece.

    Mai mult, în unele state, autorităţie se pregătesc pentru un nou val al pandemiei din cauza tulpinilor noi, mai contagioase.

    Invitați: Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru, medic la Spitalul Clinic de Urgență Nicolae Oblu Iași si Anton Hadăr profesor, universitar doctor, președinte Alma Mater.


  • Raport privind calitatea aerului

    Raport privind calitatea aerului

    Peste 400 de mii de decese din Europa sunt cauzate de poluarea atmosferică,
    conform raportului privind calitatea aerului publicat de Agenția Europeană de
    Mediu. Poluanții din agricultură, încălzirea locuințelor și combustibilii continuă să fie principalele
    surse de contaminare. Raportul mai arată că valoarea limită a Uniunii Europene
    pentru particulele fine de materie a fost depășită, în 2018, de șase state
    membre, printre care și România.

    Eurodeputatul social-democrat Tudor Ciuhodaru
    consideră că cetățenii UE pot beneficia de un aer mai curat dacă Uniunea și-ar
    asuma o cotă mai mare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și ar lua
    măsuri mai eficiente pentru încetarea defrișărilor ilegale:


    Am fost printre susținătorii reducerii cu 65% a ceea ce înseamnă emisii de
    gaze cu efect de seră, este o mare problemă la nivel european, din păcate
    interese de altă natură decât viața oamenilor a făcut ca această valoare să fie
    redusă la doar 60%, dar sper ca un plan ambițios – ceea ce înseamnă o revoluție
    verde la nivel Uniunii – să asigure calitatea vieții pentru fiecare dintre noi.
    Totodată, vreau ca pădurile noastre să nu mai plece la export și am propus
    pentru un mecanism adecvat, astfel încât, pe perioada de cinci ani a actualei
    componențe a Parlamentului European, să
    înceteze defrișările ilegale și să se ia măsuri ferme, comunitare ca această
    rezervă incredibilă care asigură calitatea vieții să fie conservată.





    România și Grecia au primit, luna trecută, un aviz motivat din partea
    Comisiei Europene și, drept urmare, un termen de două luni pentru a adopta
    programele naționale de control al poluării atmosferice. Altfel, Comisia poate
    decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

    Tudor Ciuhodaru
    reamintește oportunitățile României pentru rezolvarea problemelor legate de
    calitatea aerului prin adoptarea Pactului verde european:


    Va fi o veritabilă revoluție verde și sper ca ea să înceapă cât mai repede
    pentru că există finanțări suplimentare, există metode alternative, putem găsim
    variante pentru transport, aici fiind o mare problemă din cauza poluanților și
    gazelor cu efect de seră, se pot găsi soluții alternative și finanțare
    europeană, în așa fel încât România să fie printre primii beneficiari ai legii
    climei.

    Gândiți-vă că nu toate statele membre pornesc și din același punct și
    poate e ușor pentru unele țări care au făcut aceste transformări să realizeze
    anumite obiective. Iar ca să nu rămână o vorbă pusă pe hârtie și niște
    obiective fără conținut, am propus ca finanțarea pentru România să fie
    prioritară și să ne ajute să trecem mai ușor peste această perioadă care
    înseamnătransferul către energia
    verde, spre un alt stil de viață și să fie inclusă în acest proiect educație
    ecologică care este atât de importantă în ceea ce însemnă schimbarea de
    mentalități și abordări.

    Sunt convins că aceste lucruri vor fi privite ca o
    oportunitate, sunt alocate resurse enorme la nivel european, iar dacă vom avea
    înțelepciunea să accesăm soluții logistice și financiare, viața noastră va fi
    mai verde, mai sănătoasă și mai lungă.


  • Fonduri pentru testarea rapidă și provocările Uniunii în al doilea val pandemic

    Fonduri pentru testarea rapidă și provocările Uniunii în al doilea val pandemic

    Comisia Europeană a lansat un set de acțiuni menite să contribuie la
    limitarea răspândirii noului coronavirus și să salveze viețile celor care sunt
    în pericol. Executivul european face apel la statele membre să transmită
    strategiile lor naționale privind testarea, până la mijlocul lunii noiembrie. Totodată,
    au fost alocate fonduri pentru a achiziționa în mod direct teste rapide de depistare
    a unor antigeni care vor fi livrate statelor membre, în cadrul Instrumentului
    pentru sprijin de urgență.


    Tudor Ciuhodaru, eurodeputat din grupul socialiștilor
    europeni, consideră foarte benefică posibilitatea de a testa mai mult în toate
    statele membre:


    De
    la început, am susținut că această abordare trebuie să fie
    unitară pentru că virusul nu ține cont de granițe și poate fi o situație
    critică oriunde și oricând. Acest program european de testare extinsă pe care
    l-am propus de la începutului acestei pandemii devine realitate, iar după
    discuțiile avute în plenul Parlamentului European s-au alocat 100 de milioane
    de euro pentru ca aceste teste rapide să fie achiziționate și 22 de milioane de
    astfel de teste vor fi distribuite către statele membre. Ele sunt gândite în
    așa fel încât să asigure urgența în acest moment și va exista o a doua etapă de
    achiziții în care se va facilita accesul statelor membre la aceste teste. Este
    o diferență majoră în abordarea de până acum și această strategie, acest plan B
    pe care îl propun de la începutul acestei pandemii și în România, și este
    momentul să fie pu în practică. De fapt, el rezolvă o problemă esențială -
    depistarea rapidă și izolarea purtătorilor de coronavirus, inclusiv
    asimptomatici.





    Creșterea alarmantă a numărului de îmbolnăviri în toată Europa pune
    presiune pe sistemul medical, de aceea țările din Uniune cooperează pentru ca
    pacienții să fie preluați atunci când un stat membru ajunge în imposibilitatea
    de a trata toți bolnavii, spune Tudor Ciuhodaru:


    Este o strategie comună și, în
    acest moment, s-au mai alocat 200 de milioane de euro pentru acel mecanism
    european de protecție civilă în așa fel încât, în situații de criză, când nu
    mai sunt locuri la terapie intensivă, pacienții să poată fi mobilizați dintr-un
    stat membru în altul și să beneficieze de tratamentul adecvat. Este o urgență
    pentru întreaga Uniunea Europeană ca sănătatea fiecăruia să fir asigurată la
    Iași, la București, la Vaslui la fel ca la Bruxelles prin aceste măsuri
    concrete pe care le-am stabilit și care fac, de fapt, ca această pandemie să
    fie abordată unitar la nivel european.


  • Recomandarile Comisiei Europene privind gestionarea celui de-al doilea val al pandemiei de Covid-19

    Recomandarile Comisiei Europene privind gestionarea celui de-al doilea val al pandemiei de Covid-19

    Europa a devenit noul focar de coronavirus al lumii, raportând acum mai multe cazuri decât Statele Unite, Brazilia și India, potrivit cifrelor Organizației Mondiale a Sănătății, iar multe guverne de pe continent au decis închiderea barurilor și restaurantelor sau limitarea programului acestora, în speranța că această măsură le va ajuta să evite o nouă carantină. Experții se întreabă dacă strategia va da rezultate.


    Discutăm subiectul pe larg cu europarlamentar Tudor Ciuhodaru, medic Medicină de Urgență și Gindrovel Dumira, medic de familie, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină de Familie.



  • Comisia de Sănătate a Parlamentului European a adoptat noul Mecanism European de Protecție Civilă

    Comisia de Sănătate a Parlamentului European a adoptat noul Mecanism European de Protecție Civilă

    Comisia de Sănătate a Parlamentului European a
    adoptat noul Mecanism European de Protecție Civilă (MEPC) de care
    poate beneficia toate statele membre în situații de urgență medicale (inclusiv coronavirus)
    sau catastrofă (incendii, cutremur, inundații).

    Interviu dr. Tudor Ciuhodaru,
    europarlamentar, membru al Comisiei de
    Sanatate, initiatorul acestui demers.