Tag: Tudorel Andrei

  • Jurnal românesc – 24.10.2022

    Jurnal românesc – 24.10.2022

    Diplomaţii
    României și Lituaniei au fost împiedicați să ia cuvântul în cadrul reuniunii
    ONU pe tema aspectelor umanitare din Ucraina, care a avut loc la 21 octombrie,
    la New York.
    Ministerul român al Afacerilor Externe transmite că regretă
    decizia Preşedinţiei Consiliului de Securitate al ONU, care este asigurată de
    reprezentanţii Gabonului, un stat situat în vestul Africii centrale. MAE român
    transmite că decizia este cu atât mai regretabilă cu cât Misiunea Permanentă a
    României pe lângă Naţiunile Unite fusese informată anterior că este înscrisă pe
    lista de vorbitori. Intervenţia României în cadrul reuniunii Consiliului
    de Securitate al ONU ar fi contribuit la o mai bună informare a membrilor
    Consiliului pe teme umanitare, precum gestionarea situaţiei celor peste 2,6
    milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în România de la începutul
    războiului şi privind sprijinul acordat exportului de cereale din Ucraina prin
    care se ameliorează accesul la alimente şi se atenuează criza alimentară
    provocată de Rusia la nivel global, a arătat Bucureştiul. MAE a precizat
    că poziţia României a fost transmisă ulterior în scris, ca document oficial al
    sesiunii.




    Preşedintele
    Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei, susţine că este nevoie de
    o lege a statisticii populaţiei pentru a asigura cadrul legal care să susţină
    calcularea numărului de cetăţeni rezidenţi între două recensăminte.
    El a spus
    că această informaţie este esenţială în procesul de fundamentare a politicilor
    la nivel local. Din această perspectivă va trebui o altă abordare privind
    migraţia internaţională – nu numai din perspectiva evaluării cantitative a
    numărului de cetăţeni români plecaţi în străinătate mai mult de 12 luni (…)
    ci mai ales din punct de vedere al analizelor sociologice şi al identificării
    unui profil cultural la nivelul migraţiei internaţionale, a declarat
    Tudorel Andrei. Şeful INS a arătat că în jur de 4 milioane de români sunt în
    afara graniţelor, potrivit statisticii oficiale din România şi datelor oferite
    de Eurostat, Naţiunile Unite şi de studiile Organizației pentru Cooperare și
    Dezvoltare Economică – OECD. Aproximativ 19 milioane este populația României,
    potrivit datelor recensământului care s-a încheiat la finalul lunii iulie, faţă
    de peste 20 de milioane cât a fost în 2011. Primele rezultate ale
    Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 vor fi diseminate în
    cursul lunii decembrie, urmând ca datele complete să fie făcute publice la
    finalul anului 2023.




    Ambasadorul
    României la Roma, Gabriela Dancău, a efectuat, la finele săptămânii trecute, o
    vizită de lucru în San Marino cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare în
    acest stat.
    Diplomatul român s-a întâlnit cu miniştrii afacerilor externe şi
    culturii din San Marino, Luca Beccara şi respectiv Andrea Belluzzi, cu primarul
    oraşului San Marino, Tomaso Rossini, şi cu directorul general al Agenţiei
    pentru Dezvoltare Economică, Denis Cecchetti. Ambasadorul a prezentat România
    şi pus accentul pe dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale, dar şi a
    celor culturale şi educaţionale, pe facilitarea contactelor dintre instituţii
    de învăţământ superior din România şi Universitatea din San Marino, precum şi
    pe încurajarea contactelor la nivel inter-uman, inclusiv prin înfrăţirea
    oraşului San Marino cu un oraş similar din punct de vedere economic şi cultural
    din România. Cele două părţi au evidenţiat contribuţia importantă a
    reprezentanţilor comunităţii româneşti, care sunt foarte bine integraţi în
    societatea sanmarineză, la dezvoltarea acestui stat şi a relaţiilor dintre cele
    două ţări. Gabriela Dancău şi ministrul afacerilor externe sanmarinez, Luca
    Beccara, au decis să organizeze o serie de evenimente comune în 2023, când se
    împlinesc 55 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi
    San Marino.




    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni a anunţat rezultatele procesului de evaluare și
    selecție a beneficiarilor de granturi în cadrul programelor Sprijinirea
    educației în limba română şi Susținerea mediului asociativ românesc
    din afara granițelor.
    Listele cu asociaţiile, fundaţiile, unităţile de
    cult şi organizaţiile neguvernamentale ale românilor din afara granițelor care
    au fost declarate eligibile se găsesc pe site-ul instituţiei dprp.gov.ro.
    Departamentul transmite că eventualele contestaţii se pot trimite prin e-mail
    la adresa proiecte@dprp.gov.ro, prin poștă cu confirmare de primire sau se pot
    depune direct la registratura DRP.


  • Volkszählung 2022 wird überwiegend online durchgeführt

    Volkszählung 2022 wird überwiegend online durchgeführt

    Diese aufwändige, umfangreiche statistische Untersuchung soll diesmal hauptsächlich online laufen. Jede Person kann sich sozusagen selbst zählen. In einem ersten Schritt muss ein Formular zur Voranmeldung ausgefüllt werden, das auf der Internetseite des Instituts für Statistik aufgerufen werden kann. Dazu kann man selbst auf die Seite gehen oder den sogenannten QR-Code auf der Mitteilung scannen, die jeder per Post bekommen soll. Die Voranmeldung ist wichtig, denn dort müssen die Menschen ihre E-Mail-Adresse angeben, wo sie den Link zum tatsächlichen statistischen Fragebogen bekommen. Diesen müssen sie dann im zweiten Schritt ausfüllen — auf Smartphone, Tablet, Laptop oder PC. Eigentlich hätte die Volkszählung 2021 stattfinden sollen, aber sie wurde zusammen mit der Testphase um ein Jahr verschoben — die Pilotphase ist jetzt im Gange, sagt Tudorel Andrei, Präsident des Nationalen Instituts für Statistik:



    Die Probezählung von 2020 wurde aus mehreren Gründen verschoben — erstens die Pandemie, natürlich. Zweitens haben wir eine andere umfangreiche Erfassung im Agrarbereich. Ab dem 1. Mai und bis zum 31. Juli läuft diese auch sehr umfangreiche Befragung. Dazu kommt die Information für die Bürger. Wir haben einen Transparenzausschuss gebildet, an dem alle Akteure de Zivilgesellschaft beteiligt sind und wollen so umfassend wie möglich kommunizieren. Das kann man schlecht kurzfristig organisieren“, erläutert der Statistiker, der auch darauf hinweist, dass eine solche Verschiebung auch in anderen Ländern stattgefunden hat.



    Erfasst werden übliche Daten zu Demographie, beruflichen Tätigkeit, Wohnungen und Haushalten — das alles wird überall in Europa abgefragt. An der Probezählung beteiligen sich rund 50.000 Haushalte am Land und in der Stadt. Zweck der Aktion ist eine Testfahrt des Systems für die Erfassung, Speicherung und Verarbeitung der Daten, um das System für die tatsächliche Volkszählung im ersten Semester von 2022 zu kalibrieren, erläuterte Chefstatistiker Tudorel Andrei im Gespräch mit Radio Rumänien:



    Die Pilotphase ist aus mehreren Gründen wichtig. Erstens einmal ist diese Zählung anders — wir ziehen administrative Quellen für die Erfassung der Daten heran und dann ist auch dieser Onlineansatz neu. Viele Institute arbeiten zum ersten Mal damit. Erst in der letzten Phase haben wir eine traditionelle Zählung, die aber auch in einem elektronischen Format verläuft. Es gibt zwei gro‎ße Vorteile des Onlineverfahrens. Erstens zeigen wir Europa, dass hier im Land die Bürger IT-Systeme im Alltag nutzen, zweitens sparen wir Geld: Je mehr Leute ihre Daten online eingeben, desto weniger Menschen müssen von den Befragern persönlich besucht werden. Denn dort wo sich der Haushalt nicht online anmeldet, muss ein Gespräch mit dem Familienoberhaupt die Daten liefern, die wir dann in unsere Datenbank automatisch eingeben. Es ist ja schlie‎ßlich so, dass auch in Rumänien, wie in den anderen Ländern manche Haushalte isoliert sind und kein Internet haben“, erklärt Tudorel Andrei.



    Die ersten Teilergebnisse werden Ende 2022 vorliegen — sie betreffen die Gesamtbevölkerung auf nationaler Ebene und auf Landkreisebene sowie einige demographische Einzelheiten. Dann beginnt die aufwändigere Phase der Datenverarbeitung, die Auswertung der Erkenntnisse — das abschlie‎ßende Ergebnis wird wie überall in Europa Ende des Jahres 2023 veröffentlicht.

  • Nach der Pandemie: Kulturbetrieb vor neuen Herausforderungen

    Nach der Pandemie: Kulturbetrieb vor neuen Herausforderungen

    Was jetzt besonders weh tut, ist, dass Menschen immer weniger an jeder Art kultureller Veranstaltung teilnehmen. Während des Notstands haben Kultureinrichtungen den Kontakt mit dem Publikum über das Internet gepflegt, doch diese beispiellose Herausforderung stellt nicht nur die Strategie der Einrichtungen auf die Probe, sondern auch das Interesse der Menschen an den Ereignissen. Vor diesem Hintergrund scheint eine Konkurrenz um Finanzierungen zu entstehen — die staatliche und die unabhängige Kultur streiten ums Geld.



    Bei einer Fachtagung des Instituts für Kulturforschung und Bildung ermahnte Forschungsleiterin Anda Becuţ Marinescu, dass die Kulturbetriebe auch um das verbleibende Publikum konkurrieren, weil die Öffentlichkeit unter den Beschränkungen leidet. Die Zukunft hängt stark vom Vertrauen ab, das die Menschen in die verschiedenen Kulturausrichter legen — egal ob staatlich oder privat. Das Risikomanagement ist diesbezüglich ein Schlüsselkonzept, meinte Anda Becuţ Marinescu — eines, woran wenige vor der Pandemie dachten. Die Risikowahrnehmung der Teilnehmer an Veranstaltungen müsste daher ins Bewusstsein der Kulturmanager rücken. Gemeint ist mit Teilnehmern nicht nur das Laienpublikum — auch Kritiker und andere Kulturprofis gehören zu den Zielgruppen, die Kulturinstitutionen anpeilen. Allerdings zählen wohl auch in Zukunft am meisten die Inhalte und Angebote. Sie sind es, die das Publikum begeistern und anziehen, findet die Forscherin Anda Becuţ Marinescu:



    Es geht in nächster Zukunft darum, vordergründig auf die Qualität des künstlerischen Inhalts aufzupassen. In letzter Zeit haben wir eine Überproduktion kultureller Inhalte im Internet bemerkt, viele von ihnen nicht gerade bester Qualität. Die Konkurrenz ist global, aber es ist gleicherma‎ßen wichtig, wie wir zur eigenen Gemeinde stehen. Dazu gehören die Menschen in nächster körperlicher Nähe, aber auch jene in den verschiedenen Zielpublika, die sich im Internet heranbilden.“




    Ihrerseits sieht Irina Cios, Leiterin der Verwaltung des Nationalen Kulturfonds die COVID-19-bedingte Krise als Chance für den Kulturbereich. Die letzten Monate rückten die Probleme, mit denen sich rumänische Kulturinrichtungen auseinandersetzen, in eine neue Aufmerksamkeit.



    Dieses Virus ist für uns alle eine Riesenchance. Zum ersten Mal in der rumänischen Geschichte wird öffentlich und zentral über die Kultur diskutiert. Zum ersten Mal werden echte Schritte unternommen, um sie zu unterstützen und systematisch darüber nachzudenken. Wir sollten das ernst nehmen und sehen, was wir für die Kulturstrategie tun können, was man für die Förderung des Konzepts im Bewusstsein der Öffentlichkeit unternehmen sollte.“




    Die Pandemie und die gesellschaftliche Isolation haben jedoch ein älteres Problem der Kultur nur zusätzlich betont. Schon seit längerer Zeit warnen Experten, dass der Stellenwert dieses Bestandteils der Gesellschaft abnimmt. Das sei sogar mit Zahlen belegbar. Rumänien sei Schlusslicht in Europa, was den Kulturkonsum angeht, erklärt Tudorel Andrei, Chef des Nationalen Statistikinstituts INS:



    Die kulturelle Mobilität ist in trockenen Zahlen messbar und mit der Lage in Europa vergleichbar. Sehr relevant ist zum Beispiel die Beteiligung an kulturellen Veranstaltungen. Nur 30% der Menschen in Rumänien nehmen mindestens einmal im Jahr an einer kulturellen Veranstaltung teil. In Frankreich sind es 75%; der europäische Durchschnittswert liegt bei über 60%.“




    Das lie‎ße sich auch erklären, kontert Kulturmanagerin Irina Cios:



    Das ist so, weil die Franzosen schon im Kindesalter lernen, dass eine kulturelle Komponente erforderlich ist, um das geistige und menschliche Dasein zu vervollkommnen. Kinder werden ins Museum gebracht, kreative Workshops werden veranstaltet. Das flie‎ßt in ihre DNA ein und wird weitervererbt.“




    Das Rezept aus Europa, an das sich auch Rumänien halten könnte, ist einfach: Kultur konsequent und solide finanzieren und das Publikum zur Teilnahme anregen, finden Planer.

  • Die Woche 1.07.-5.07.2013 im Überblick

    Die Woche 1.07.-5.07.2013 im Überblick

    DIE THEMEN:



    • Ministerpräsident Ponta auf Besuchsreise in Asien

    • Volkszählung: Rumäniens Bevölkerung um 1,5 Mio Einwohner geschrumpft

    • Preiserhöhungen seit Jahresmitte

    • Neues Abkommen mit IWF in Sicht





    Ministerpräsident Ponta auf Besuchsreise in Asien



    Die letzte Etappe seiner Asien-Tour führte Rumäniens Ministerpräsidenten Victor Ponta nach China. Das erklärte Ziel, möglichst viele Investoren für Rumänien anzuwerben, sei erreicht worden, erklärte der rumänische Amtsträger. Laut seinen Angaben seien die Reaktionen aus dem politischen und wirtschaftlichen Bereich positiv gewesen.



    Ponta schlug den Verantwortlichen in Peking vor, die Beziehung zwischen Rumänien und China auf die Ebene einer strategischen Partnerschaft zu bringen. Das soll vor dem Hintergrund des 65. Jahrestags seit der Aufnahme bilateraler Beziehungen zwischen den beiden Ländern in die Wege geleitet werden. Die Gespräche zwischen den rumänischen und chinesischen Führungspolitikern waren hauptsächlich auf die Intensivierung der wirtschaftlichen Kooperation ausgerichtet. China, die zweitstärkste Wirtschaftsmacht der Welt, hat für dieses Jahr Rekordinvestitionen in Europa angekündigt. Sein Land sei bereit, mit Rumänien in allen Bereichen zusammenzuarbeiten und die bilateralen Beziehungen auf eine höhere Ebene zu bringen, erklärte Präsident Xi Jinping.



    Rumäniens Regierungschef plädierte ferner für einen vereinfachten Zugang landwirtschaftlicher Erzeugnisse aus Rumänien auf den chinesischen Markt. Weitere Kooperationsprojekte sollen den Energiesektor sowie die Kommunikationstechnologie anvisieren, so Ponta:



    Es wurde die Erweiterung der Tätigkeit chinesischer Telekommunikationskonzerne wie Huawei und ZTE in Rumänien vereinbart. Dadurch wird Rumänien praktisch zu einem regionalen Zentrum in Europa für die beiden gro‎ßen Konzerne. Wir können auch mit den Investitionen in den Energiebereich gro‎ße Fortschritte erreichen. Die chinesische Investition in das Projekt in Rovinari im Wert von 1 Milliarde Euro wurde bereits in die Wege geleitet. Au‎ßerdem wurde ein Projekt für die Reaktoren 3. und 4. des Atomkraftwerks in Cernavodă präsentiert. Das wichtigste Anliegen der rumänischen Seite war die Beschleunigung der Überprüfungsverfahren für die Öffnung des chinesischen Marktes für landwirtschaftliche Erzeugnisse. Vor allem die rumänischen Weine und die Fleischprodukte sollen davon profitieren.“




    Volkszählung: Rumäniens Bevölkerung um 1,5 Mio Einwohner geschrumpft



    Die Endergebnisse der Volkszählung 2011 bestätigen, dass die Bevölkerung Rumäniens im lezten Jahrzehnt gesunken ist. Etwa 20,1 Millionen Rumänen haben ihren festen Wohnsitz in Rumänien, das sind um 1,5 Millionen weniger als bei der Volkszählung 2002. Der Hauptgrund ist die Migration ins Ausland, die wirtschaftliche Gründe hat. Das ist jedoch nicht der einzige Grund. Der Chef des Rumänischen Statistikamtes Tudorel Andrei:



    Die Migration trug am meisten zur Reduzierung der Bevölkerung bei. Knapp 77% dieser Senkung ist auf die externe Migration zurückzuführen. Es gibt weiter den natürlichen Faktor. Auch wenn in dieser Periode die Lebenserwartung gestiegen ist, hat auch die Geburtenrate erheblich abgenommen.“



    Die Volkszählung bietet relevante Daten betreffend das Ausmass der Migration an. Über 700.000 Personen, die 2011 gezählt wurden, befinden sich für mindestens ein Jahr im Ausland. Diese Zahl würde nur ein Drittel der reellen Zahl darstellen, so der Chef des Nationalen Statistikamtes. Die anderen Daten der Volkszählung zeigen keinen gro‎ßen Wandel. 89% der gezählten Personen sind Rumänen. Die Mehrheit der Bevölkerung bleibt christlich-orthodox. Die wichtigsten Minderheiten sind die Ungarn mit 6,5% gefolgt von den Roma mit 3,3%. In Rumänien leben au‎ßerdem nur noch 36.900 Deutsche. Im Vergleich zu den Ergebnisen den vorangegangenen Zählung (2002) ist die die deutsche Minderheit um etwa ein Drittel gesunken, während die Roma-Bevölkerung um ein Drittel gestiegen ist.



    Etwa 51% der Bevölkerung sind Frauen, 54% der Rumänen wohnen in Städten. Mit 1,9 Millionen ist die Hauptstadt Bukarest die grö‎ßte Stadt des Landes. 16% der Bevölkerung ist unter 14 Jahre alt, die junge Bevölkerung zwischen 15-24 Jahre macht etwa 12% der Gesamtbevökerung aus. 56% der Bevölkerung Rumäniens ist zwischen 25 und 64 Jahre alt. 16 Millionen Einwohner sind über 18 Jahre alt.




    Preiserhöhungen seit Jahresmitte



    Der Monat Juli begann mit überwiegend schlechten Nachrichten für die Rumänen — schon vom ersten Tag an gab es eine Reihe von Preiserhöhungen. Das Erdgas wurde teurer — um 8% für die Haushaltsverbraucher und um 3% für die Industrie. Die Wirtschaftsexperten meinen, dass die erhöhten Tarife für die Erdgasversorgung zu Preiserhöhungen bei allen Lebensmitteln führen werden. Die Lebensmittelhersteller haben bereits bekanntgegeben, dass bis zum Jahresende die Fleisch- und Milchprodukte um etwa 15% teurer werden.



    Um die negativen Wirkungen der Verteuerungswelle zu vermindern, beschlo‎ß die rumänische Exekutive eine Erhöhung des garantierten Bruttomindestlohnes um 50 Lei — dadurch beträgt der monatliche Bruttomindestlohn in Rumänien nun 800 Lei (umgerechnet etwa 180 Euro). Mehr als 677.000 Angestellte von Privatunternehmen sowie die Staatsangestellten in Rumänien erhalten ab 1. Juli erhöhte Löhne.




    Neues Abkommen mit IWF in Sicht



    Rumänien wird bei der Europäischen Union und dem Internationalen Währungsfonds (IWF) ein neues Abkommen vorbeugender Art beantragen. Dies hat am Donnerstag die Bukarester Exekutive in einer Sondersitzung beschlossen. Ministerpräsident Victor Ponta erklärte, dass sein Kabinett durch das bei der Sitzung unterzeichnete Memorandum davon offiziell Kenntnis genommen habe, dass das vorherige Abkommen zwischen Rumänien und den internationalen Finanzinstitutionen unter guten Bedingungen beendet wurde. Die Details über das neue Präventivabkommen sollen folglich nach dem geplanten Bukarester Besuch der IWF-Präsidentin Christine Lagarde bekannt werden.



    Neulich hatte der Leiter der Rumänischen Nationalbank empfohlen, dass die Bukarester Behörden ein neues Abkommen vorbeugender Art mit den internationalen Finanzinstitutionen abschlie‎ßen. Ein solches Abkommen hat sich als vorteilhaft erwiesen, sagte Notenbankchef Mugur Isărescu.

  • Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Vizita în China a premierului Victor Ponta


    Premierul român Victor Ponta a vizitat, la începutul săptămânii, China — ultima etapă a unui turneu asiatic care cuprinsese, anterior, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan. La Beijing, Victor Ponta le-a propus preşedintelui Xi Junping şi omologului Li Keqiang ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic: Poziţia geografică a României este foarte importantă în dezvoltarea relaţiilor dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. O poartă pentru accederea la o piaţă mai mare şi un potenţial coridor pentru produsele chinezeşti pot fi Marea Neagră şi ţările din această zonă. Din acest punct de vedere, Dunărea poate fi considerată, cu participarea firmelor chinezeşti, ca un segment al unui reînnoit drum al mătăsii, al secolului XXI, traversând Europa şi venind din China, prin poarta sud-estică a Uniunii Europene.


    Victor Ponta i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi să se îndrepte spre piaţa din România şi a anunţat o serie de proiecte: S-a convenit dezvoltarea prezenţei în România a marilor companii de telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi transformarea României, practic, într-un centru european regional pentru aceste două mari companii. Putem avansa foarte mult cu investiţiile şi în zona energiei. E, deja, în derulare proiectul de 1 miliard de dolari de la Rovinari, investiţie chineză. De asemenea, a fost prezentat proiectul grupurilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Dinspre partea română, principala solicitare a fost urgentarea procedurilor de verificare pentru a deschide piaţa chineză pentru produsele agroalimentare, în special pentru cele din carne şi pentru vinurile româneşti.




    Românii din România, mai puţini cu peste 1,5 milioane


    Populaţia stabilă a României, în octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu peste 1,5 milioane. Este rezultatul definitiv al recensământului populaţiei şi al locuinţelor, anunţat, joi, de Institutul Naţional de Statistică, al cărui preşedinte, Tudorel Andrei, a completat: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. In plus, cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut şi a scăzut destul de mult. Alte date ale recensământului arată că în municipii şi oraşe trăiesc echivalentul a 54% din totalul populaţiei stabile. Că majoritare sunt femeile, cu peste 51%, şi că aproximativ jumătate din ele sunt căsătorite. In fine, că majoritatea populaţiei — peste 55% — este formată din persoane mature cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani. Datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică au repus, pe de altă parte, pe tapet chestiunea validităţii referendumului din vara trecută, prin care puterea de centru-stânga a încercat, fără succes, să-l demită pe şeful de centru-dreapta al statului, Traian Băsescu. Referendumul a fost, atunci, invalidat din lipsă de cvorum, calculat pe baza unor cifre privind românii cu drept de vot superioare celor făcute publice, săptămâna aceasta, de statisticieni.



    Proba de foc a bacalaureatului


    Odată cu proba de vineri, 5 iulie — la alegere, specifică profilului şi specializării — emoţiile concursului, pentru cei aproape 190 de mii de absolvenţi de liceu din România, au luat sfârşit. In weekend vor aştepta, însă, cu sufletul la gură rezultatele, care urmează să fie afişate luni. Va fi atât pentru elevi şi profesori, cât şi pentru autorităţi momentul adevărului, dată fiind experienţa nefericită din ultimii ani. In 2011, de exemplu, rezultatele indicau cel mai slab bacalaureat din ultimii 20 de ani. Răspunzătoare de rezultatele foarte slabe sunt dezinteresul profesorilor şi al elevilor, precum şi disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ. Mulţi dau, însă, vina şi pe marşul forţat împotriva fraudei, încă de acum câţiva ani în sălile de examen fiind instalate camere video şi fiind interzise “atenţiile” care să “înmoaie” viligenţa supraveghetorilor. Anul acesta au izbuncnit noi scandaluri legate de încercări de corupere a profesorilor. Cel mai răsunător a fost cel al unei directoare a unui liceu bucureştean, arestată preventiv, săptămâna aceasta, după ce ar fi pretins bani de la elevii înscrişi la bacalaureat pentru a influenţa membrii comisiei de evaluare.



    Reaşezări de preţuri la mijloc de an


    1 iulie a adus, în România, creşterea preţului la gaze cu 8 procente pentru consumatorii casnici şi cu 3 pentru cei industriali. De la începutul lunii, a crescut şi punctul amenzilor rutiere. Totodată, în mai multe oraşe din ţară s-au majorat taxele plătite pentru apă şi canalizare. Ca şi cum ar dori să atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul României a majorat la 800 de lei salariul minim brut garantat, echivalentul a mai puţin de 200 de euro. De această creştere vor beneficia peste 600 de mii de salariaţi din sectorul bugetar şi privat.




    România şi situaţia din Egipt


    Ministerul român de externe urmăreşte cu mare atenţie evoluţiile din Egipt şi face apel părţilor să dea dovadă de reţinere şi să evite escaladarea violenţelor. Ca reacţie la evenimentele din ultimele zile din ţara arabă, diplomaţia de la Bucureşti şi-a exprimat speranţa că se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat. România şi-a exprimat regretul pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de violenţele din ultimele zile şi a reiterat necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţilor cetăţeneşti.

  • Datele ultimului recensământ

    Datele ultimului recensământ

    Datele finale ale recensământului realizat în octombrie 2011 confirmă faptul că populaţia României a scăzut în deceniul scurs de la precedentul recensământ. Astfel, românii cu domiciliul stabil în ţară sunt circa 20,1 milioane, cu peste 1,5 milioane mai puţini faţă de anul 2002. Principala explicaţie o constituie migraţia externă, justificată preponderent economic, dar nu este singura. Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. Mai există factorul natural cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut, şi a scăzut destul de mult”.



    Recensământul oferă date revelatoare în ce priveşte dimensiunea migraţiei. Astfel, mai bine de 700 de mii de persoane recenzate în 2011 sunt plecate în străinătate pentru cel puţin un an, iar cifra ar reprezenta o treime din cea reală, afirmă şeful Institutului Naţional de Statistică. În rest, jocul procentelor nu aduce schimbări spectaculoase. Etnicii români sunt majoritari în proportie de 89%, în consecinţă şi cultul ortodox rămâne dominant. La capitolul componenţei etnice, românii sunt urmaţi de maghiari, 6,5% şi de romi, 3,3%. Femeile sunt mai multe, undeva la 51%, în vreme ce 54% din români locuiesc în municipii şi oraşe. Cu aproape 1,9 milioane de locuitori, capitala Bucureşti este cel mai mare oraş al României.



    Pe grupe de vărstă, copiii de până la 14 ani reprezintă doar 16% din populaţie, în vreme ce persoanele mature, ce se încadrează între 25 şi 64 de ani, formează majoritatea, respectiv 56 de procente. Numărul cetăţenilor trecuţi de 18 ani depăşeşte 16 milioane. Populaţia României este – potrivit datelor recensământului – mai bătrână, ceea ce alimentează îngrijorările cu privire la raportul descurajator economic dintre persoanele active şi pensionari, în schimb este mai educată. În ultimii 10 ani, numărul absolvenţilor de studii superioare s-a dublat, de la 7 la 14 procente.



    Prima reacţie cu privire la datele recensământului a aparţinut unui om politic şi a avut, cum altfel, o marcată componentă politică. Premierul Victor Ponta a declarat că scăderea confirmată a populaţiei certifică faptul că cvorumul de 50% necesar demiterii preşedintelui Traian Băsescu, la referendumul de vara trecută, a fost, de fapt, întrunit. Preşedintele l-a acuzat, în replică, pe premier de iresponsabilitate şi a amintit că recenzarea nu a vizat decât o parte a românilor cu drept de vot din afara ţării.



    Disputa este nu doar tardivă, ci şi falsă. Reperul luat în calcul de Curtea Constituţională atunci când a invalidat referendumul a fost numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente. Că ele trebuie, acum, actualizate este, deja, o altă discuţie.