Tag: tur

  • Cultour sau cum să te împrieteneşti cu Bucureştiul

    Cultour sau cum să te împrieteneşti cu Bucureştiul

    I-am cunoscut la standul pe care şi-l organizaseră la Festivalul
    Femei pe Mătăsari. Mi-a plăcut energia lor, precum şi ideea de a organiza un
    concurs de căutat comori prin oraş, în care grupuri de copii se prindeau cu
    bucurie. Astfel încât mi-am propus să aflu mai multe despre asociaţia Cultour
    şi despre cum şi-au propus ei să-I înveţe pe oameni să-şi iubească oraşul. Şi
    pe ploaie şi pe vânt dar şi pe vreme bună, membrii asociaţiei organizează
    tururi gratuite de prezentare a Bucureştiului, observând setea oamenilor de a
    afla secretele oraşului. Îi însoţim şi noi pentru a afla mai multe.


    Un prim popas, în istoricul asociaţiei. Ghid: Livia Morega, preşedintele
    Asociaţiei Cultour: Asociaţia Cultour şi-a
    început activitatea acum 4-5 ani, în vară, pe 20 iulie. Se bazează pe un
    concept european, acela de a oferi tururi gratuite turiştilor care vin în oraş
    şi vor să-l cunoască, într-un fel interactiv, altfel decât tururile clasice. Iniţial
    a fost un proiect destinat doar turiştilor din străinătate. După aceea am
    observat că în Bucureşti, de fapt, oamenii care locuiesc în Bucureşti nu prea
    iubesc oraşul şi asta în principal pentru că nu-l cunosc. Şi atunci am început
    să facem de doi ani şi tururi gratuite, cu diverse tematici, cu diverse
    subiecte de conversaţie şi de polemică uneori, pentru locuitorii din Bucureşti.
    Şi am observat că oamenii chiar simt nevoia să cunoască mai multe despre
    Bucureşti şi vin cu drag şi aşa am avut curaj să continuăm, de atunci până
    acum, aproape în fiecare lună, dacă nu chiar de 2-3 ori pe lună, în fiecare
    weekend facem şi tururi pentru bucureşteni. Tururile pentru turiştii străini au
    loc de două ori pe zi, în fiecare zi, indiferent de vreme.



    Cu ce tip de tururi de oraş îşi tentează
    beneficiarii, ne-a spus tot Livia Morega: Anul acesta am început din martie un
    tur care s-a numit Turul fântânilor şi al statuilor ascunse din Bucureşti. În
    principal am mers ca traseu tot pe zonele cunoscute, Centrul vechi, Calea
    Victoriei, dar am îndrăznit să intrăm în curţi interioare, pe după clădirile
    cunoscute, să vedem ce secrete se ascund acolo: fântâni, statui, ale cui sunt
    şi de ce sunt acolo, ce poveşti secrete au. Apoi la Femei pe Mătăsari a fost
    o provocare urbană mai inedită, pentru că am trimis turiştii noştri să
    descopere lucruri singuri: le-am dat indicii, le-am dat o hartă şi i-am pus să
    umble prin zona Mătăsari, să descopere singuri detalii de arhitectură, poveşti
    ale localnicilor şamd.



    Şi câte şi mai câte se pot afla de la un oraş cu o
    istorie aşa de fremătată ca Bucureştiul. Iar acolo unde mâna omului a încetat
    să mai lucreze, natura a lucrat pentru bucureşteni, ne-a spus interlocutoarea
    noastră, povestindu-ne despre cel mai recent tur: Am fost în Parcul
    natural Văcăreşti şi am avut cea mai mare surpriză de până acum, au participat
    vreo 300 de oameni, care au vrut să vină cu noi şi să afle povestea zonei
    Văcăreşti, ce a fost acolo, a fost mănăstire, a fost închisoare la un moment
    dat, au fost sere şi acum, fiind uitat de vreo 20 de ani, s-a dezvoltat acel
    parc natural.



    Şi pentru că cererea există, oferta trebuie
    menţinută cât mai atractivă. Livia
    Morega: Anul acesta o să continuăm cu
    tururi în luna iulie, o să vorbim un pic despre artă urbană, despre grafitti,
    despre iniţiative inedite din Bucureşti, care încearcă să educe bucureştenii şi
    să le transmită ideea că avem nevoie de un oraş frumos, sustenabil. În august
    comemorăm alături de comunitatea armeană 101 ani de la genocidul armean: ei o
    să organizeze o bătaie cu apă şi noi o să organizăm un tur în cartierul
    armenesc, vorbim despre istoria armenilor şi despre cartierul armenesc, ce fel
    de meserii erau acolo, ce fel de afacerişti, ce fel de lucruri bune se vindeau,
    cafea, ciocolată. Spre sfârşitul anului o să continuăm cu un tur în zona
    Uranus, să ne amintim cartierul înainte de marile demolări din perioada
    comunistă.



    Livia Morega ne-a spus că străinii se bucură de
    tururile de oraş care se încheie într-o notă optimistă, cei de la Cultour având
    grijă să transmită ideea că generaţia tânără vrea un oraş frumos şi este gata
    să pună umărul pentru a-l face aşa. Ce obiective le sunt arătate şi care sunt
    poveştile din spatele lor? Pentru străini turul se concentrează,
    evident, pe Centrul Vechi. Începem de la Piaţa Unirii, fiind cel mai mare
    proiect de infrastructură care şi-a lăsat amprenta pe Bucureşti şi pe
    bucureşteni, de altfel, şi apoi îi plimbăm prin Centrul Vechi, vorbim despre
    oraş de la 1400 până în prezent, cu obiectivele de rigoare, Hanul lui Manuc,
    Curtea Veche, biserica Sf. Anton, Stavropoleos. Bucureştiul în perioada
    franţuzească, atunci când era cunoscut ca Micul Paris, despre asta vorbim pe
    Calea Victoriei. Trecem şi prin Pasajul Villacrosse, fiind un loc inedit din
    oraş şi terminăm la Piaţa Universităţii. Acolo vorbim mai în detaliu despre
    comunism, dspre Revoluţie, dar încercăm şi să trecem peste subiectele negative
    şi să povestim cum sunt lucrurile acum.



    Interlocutoarea noastră mi-a mărturisit că de
    fiecare dată când se plimbă prin oraş observă că oraşul e din ce în ce mai
    prietenos şi mai luminos, observă bicicliştii de pe stradă şi atunci simte că
    are motive de optimism. Optimism pe care ni l-a insuflat şi nouă. Aşa că nu vă
    vom mai spune decât că Asociaţia Cultour organizează tururi gratuite şi în
    Braşov, că pentru a afla detalii despre tururile organizate în cele două oraşe
    puteţi căuta online pe: www.bucharest walkabout free tours, şi pe braşov
    walkabout free tours
    şi aşa vă veţi putea împrietenii mai bine cu două oraşe
    frumoase din România.

  • Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile locale

    Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile locale

    Cu două zile înainte de începerea campaniei electorale,
    Curtea Constituţională a României a discutat, miercuri, excepţia de
    neconstituţionalitate a două articole din Legea alegerilor locale. Unul se
    referă la organizarea scrutinului într-un singur tur, iar cel de-al doilea la
    numărul necesar de semnături pentru înscrierea în cursa electorală a unui
    candidat independent. Excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole
    de lege a fost ridicată de jurnalistul Liviu Avram, iar Curtea Constituţională
    a respins cele două contestaţii, apreciindu-le ca neîntemeiată, respectiv
    inadmisibilă.

    Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că, din punctul de
    vedere al Curţii, alegerile locale se vor desfăşura într-un singur tur şi a
    arătat că, deşi mai sunt înregistrate încă dosare pe aceeaşi temă, practica nu
    se va schimba de la o zi la alta. Astfel, alegerile locale vor avea loc într-un
    singur tur, pe 5 iunie.

    Decizia instanţei supreme a stârnit reacţii diverse în
    rândul clasei politice, aflată în postura de a participa pentru a treia oară în
    perioada post-decembristă la un scrutin organizat de un guvern de tehnocraţi.

    Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, rămâne la părerea că sunt necesare două
    tururi pentru stabilirea aleşilor locali, aşa cum s-a întâmplat în România
    începând cu 1992 până în 2012. Alina Gorghiu speră ca săptămâna viitoare, când
    Curtea are obligaţia să se pronunţe pe fond cu privire la un tur sau două de
    alegeri, instanţa supremă să decidă în sensul organizării şi celui de-al doilea
    tur, în opinia sa acest lucru fiind necesar pentru a respecta un principiu
    democratic – majoritatea decide cine este alesul în comunitate.

    Decizia Curţii
    Constituţionale privind organizarea de alegeri locale într-un singur tur de
    scrutin avantajează atât PSD, cât şi PNL, consideră, pe de altă parte,
    social-democratul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera
    Deputaţilor. El crede că nu este bine ca regulile să fie schimbate în timpul
    jocului şi că din considerentele Curţii vor trebui extrase elemente pentru a
    analiza necesitatea şi oportunitatea ca această lege de acum să fie amendată la
    un moment dat în Parlamentul următor.

    Şi copreşedintele ALDE, Călin Popescu
    Tăriceanu, crede că nu este oportun să se schimbe sistemul electoral cu numai o
    lună înainte de alegeri şi că viitorul parlament, cel care va rezulta după
    alegerile din toamnă, trebuie să rediscute problema alegerii primarilor
    deoarece acum legea defavorizează partidele mici.

    Decizia CCR este binevenită
    deoarece regulile pentru alegeri nu se schimbă în timpul campaniei electorale,
    spune şi deputatul UMDR Martin Arpad.