În România, alegerile prezidenţiale suscită, în general, cel mai mare interes şi provoacă pasiuni. În plus, anul acesta – unul special pentru că vine, după două decenii, cu toate alegerile posibile – cele două runde ale scrutinului pentru funcţia supremă sunt organizate înainte şi după legislative, crescând astfel miza electorală. În jargon comercial, cererea din partea electoratului este mare, însă oferta, nu din punct de vedere numeric, pentru că sunt, totuşi, 13 candidaţi, ci calitativ, este foarte slabă, poate cea mai slabă din ultimii 35 de ani, spun la unison comentatori şi analişti.
Şi au argumente: majoritatea aspiranţilor nu au un profil profesional bine conturat, chiar dacă ar avea experienţă politică, au puţină carismă sau deloc, iar unii dintre ei nu au scăpat neatinşi de scandaluri cu iz de corupţie; există, pe de altă parte, şi candidaţi a căror competenţă în zona de politică externă şi securitate, domenii care domină fişa postului prezidenţial, a fost probată şi e incontestabilă, dar suferă în privinţa sprijinului politic, deoarece s-au înscris în competiţie ca independenţi.
Apoi, acest scrutin prezidenţial mai suferă la un capitol: unul dintre candidaţi este dat ca sigur calificat în runda decisivă din 8 decembrie, însă pentru locul al doilea se bat cel puţin două personaje, dacă nu chiar trei, iar acest lucru diluează, paradoxal, tensiunea competiţiei. Au rămas în memoria colectivă confruntările dintre Ion Iliescu şi Emil Constantinescu din 1992 şi 1996, cea dintre Traian Băsescu şi Adrian Năstase din 2004, sau cea din 2014 dintre Klaus Iohannis, actualul preşedinte, şi adversarul său din epocă, Victor Ponta.
Au fost, toate, dispute ale principalelor blocuri poltice, de stânga şi de dreapta, acesta din urmă câştigător în ultimele două decenii. Cu o singură excepţie, în timpul actualei campanii prezidenţiale a existat doar o dezbatere televizată şi nici aceea nu i-a reunit pe toţi candidaţii.
Din punct de vedere ideologic, în competiţie sunt reprezentate toate curentele, de la cel social-democrat la curentul liberal şi de la pro-europenii centrişti la naţionaliştii populişti şi suveranişti. Amintim că, în România, balul electoral s-a deschis pe 9 iunie, când au avut loc, simultan, alegeri locale şi europarlamentare. Pe 24 noiembrie şi 8 decembrie sunt cele două tururi ale prezidenţialelor, iar între ele, pe 1 decembrie, chiar de Ziua Naţională, se vor organiza alegeri legislative. Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea vota în primul tur al prezidenţialelor timp de 3 zile, vineri, sâmbătă şi duminică.
Autorităţile au organizat în afara ţării circa 950 de secţii de votare, un număr record. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, circa 7000 de cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă.
Audio Player