Sâmbătă dimineaţa se pune punct campaniei electorale
pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale. Ea a coincis, practic, cu criza politică
generată de căderea guvernului social-democrat al Vioricăi Dăncilă, urmată de
instalarea cabinetului liberal al lui Ludovic Orban şi a fost pusă inevitabil
în umbră de aceasta. Aproape că au lipsit prezentarea programelor şi
dezbaterile între competitorii pentru funcţia supremă, ceea ce reprezintă,
crede presa, un regres democratic. Sunt 14 aspiranţi la cea mai înaltă
demnitate în stat. Preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis,
candidează pentru un nou mandat de cinci ani, susţinut şi acum de PNL. Fosta
şefa a guvernului, Viorica Dăncilă, îi reprezintă pe social-democraţii cărora
le este lider. Alianţa USR-PLUS defilează cu Dan Barna, Partidul Mişcarea
Populară cu Theodor Paleologu, iar Uniunea Democrată Maghiară din România cu
preşedintele ei, Kelemen Hunor. ProRomânia şi ALDE au creat Alianţa UN OM
special pentru actorul Mircea Diaconu. Aici
se încheie lista prezidenţiabililor care se bucură de sprijinul unor partide
sau formaţiuni parlamentare.
Ceilalţi candidaţi sunt Viorel Cataramă -
Dreapta Liberală, Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste, Cătălin
Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională, Bogdan Marian-Stanoevici -
independent, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Sebastian-Constantin
Popescu – Partidul Noua Românie, Alexandru Cumpănaşu – independent, Ninel Peia
– Partidul Neamul Românesc. Scrutinul aduce premiere organizatorice importante. În
diaspora, unde la precedentele alegeri prezidenţiale şi la ultimele
europarlamentare s-au format cozi interminabile la secţiile de votare, se poate
vota pe parcursul întregului week-end. Practic, votarea a început vineri la
amiază şi se încheie duminică seara. În fiecare din cele trei zile, programul de vot se poate
prelungi până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute dacă la ora închiderii,
21,00, în secţii sau în afara acestora se mai află oameni care aşteaptă să
ajungă la urne.
Tot în premieră, cetăţenii români au avut posibilitatea de a vota prin
corespondenţă. În acelaşi scop de a elimina riscul unor noi aglomeraţii
la secţiile de votare, numărul acestora s-a dublat practic faţă de scrutinul
europarlamentar, ajungând la 835. Printre ţările
în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără Spania, cu 143
faţă de cele 50 organizate la alegerile europarlamentare, Italia (142, faţă de
76 la parlamentare), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie şi Franţa (50, faţă de 17). În ţările din spaţiul Uniunii Europene vor fi organizate
639 de secţii de votare. În ţară, votul va avea loc doar duminică. Turul al doilea este
prevăzut peste două săptămâni, pe 24 noiembrie. Alegerea viitorului preşedinte din
primul tur este practic imposibilă, în condiţiile în care, pentru a fi ales, un
candidat ar trebui să obţină voturile a jumătate plus unu din numărul total al
alegătorilor înscrişi pe liste, adică peste 9 milioane.