Tag: tur virtual

  • Tur turistic virtual Timiş

    Tur turistic virtual Timiş


    Astăzi vă invităm să descoperim, pentru început, virtual, judeţul Timiș. Un județ așezat în partea de vest a României, în (provincia istorică) Banat, municipiul de reşedinţă fiind Timișoara. Timiş este cel mai vestic județ al țării.


    Pornim în această descoperire, pentru că la sfârşitul anului trecut, Consiliul Judeţean Timiş a lansat un tur turistic virtual interactiv, prin care prezintă lumii principalele destinaţii ale judeţului, în care sunt incluse monumente, conace, castele, muzee, case memoriale sau cascade, lacuri şi alte comori ale naturii. Iniţiativa este menită să stimuleze turismul, prin atragerea de vizitatori din ţară sau de peste graniţă.



    Ruxandra Adam, coordonatorul compartimentului pentru dezvoltarea turismului din cadrul CJ Timiş ne-a spus mai multe despre traseele turistice virtuale prezentate:


    “Ele, dacă deschideţi turul, sunt împărţite pe diferite categorii, şi chiar şi pe hartă este o împărţire geografică, astfel încât să fie cât mai uşor şi cât mai la îndemâna utilizatorului. Am încercat să facem un inventar complet al resurselor turistice din judeţ, iar ulterior le-am identificat pe cele mai importante, pe care le-am şi ales pentru a fi incluse în acest tur virtual. Vedem de la monumente, conace, castele, muzee, cae memoriale, cascade, lacuri şi tot felul de alte comori ale naturii, pe care le prezentăm într-o manieră cât mai realistă şi, în aceeaşi măsură, profesionistă, oricărui potenţial vizitator. Turul e disponibil şi în engleză şi în germană, noi ne adresăm atât turiştilor din ţară, cât şi celor din străinătate.”



    Am invitat-o pe Ruxandra Adam să ne tenteze cu obiective prezentate în acest tur:


    “Pentru început, poate că niciodată nu am luat în calcul Jimbolia, ca o destinaţie turistică. Dar dacă ne uităm pe acest tur şi vedem că are nu mai puţin de trei muzee şi case memoriale, cu siguranţă aceasta devine o posibilă destinaţie pentru o zi sau pentru un weekend petrecut în zona de deal a judeţului. Dacă intrăm pe categoria de cadru natural, la fel, o să vedem că Timişul este de fapt foarte ofertant din punct de vedere turistic. Scopul acestui tur este de fapt acesta: să încercăm să intensificăm promovarea judeţului din punct de vedere turistic, pentru că drept destinaţie experenţială avem foarte multe de arătat.”



    Am întrebat-o pe Ruxandra Adam, coordonatorul compartimentului pentru dezvoltarea turismului din cadrul CJ Timiş, cât timp putem să ne “plimbăm” online prin judeţ acum:


    “Dacă începem să intrăm prin toate obiectivele, să le observăm, cu siguranţă o oră-două avem ce vedea. Este un produs făcut foarte profesionist, calitatea fotografiilor şi a filmărilor te face să te concentrezi şi să pătrunzi în locurile pe care ţi le prezintă, este şi foarte intuitiv şi uşor de folosit. Pe viitor, turul se va dezvolta, vor fi adăugate şi principalele obiective din oraşul Timişoara şi sunt destul de sigură că şi principalele instituţii de cultură, cum sunt muzeele, vor face propriile lor tururi virtuale, care ne vor permite să le vizităm şi în mediul online, iar acestea, la rândul lor, vor fi integrate în acest tur virtual. Totodată capitolul HORECA ce apare acum pe tur se va dezvolta şi va fi completat cu imagini şi filmări, astfel încât să poţi programa un sejur complet, care să împlice atât vizitarea unor obiective, cât şi stabilirea locului unde vei mânca sau unde te vei caza peste noapte, dacă vrei să mergi mai departe în judeţ.”



    O aplicaţie cu atât mai utilă cu cât, nu trebuie uitat, Timişoara se pregăteşte pentru anul 2023, an în care va fi Capitală culturală europeană, un titlu pe care l-ar fi avut încă din 2021, dacă nu apăreau restricţiile de călătorie impuse de pandemie.






  • Muzee de la sat în mediu virtual

    Muzee de la sat în mediu virtual

    Platforma www.muzeedelasat.ro este
    gratuită și disponibilă în limbile română și engleză, începând de la 1
    decembrie. Echipa de proiect este formată din patru membri: Cosmin Murărașu -
    manager de proiect și tehnician scanare 3D, Ionuț Teoderașcu – editor vizual și
    fotograf documentarist, Nicoleta Felea – copywriter şi consilier în promovare,
    care a realizat materialele scrise și Silvia-Alexandra Nistor, traducător
    autorizat, responsabilă cu traducerea tuturor informaţiilor.


    Aflăm povestea acestui proiect de la Ionuţ
    Toderaşcu – editor vizual și fotograf documentarist în cadrul proiectului:

    Începând cu1 decembrie, putem explora o nouă platformă
    Muzeedelasat, este o platformă dedicată muzeelor din zona rurală. Începem cu
    cele opt judeţe din regiunea Moldovei şi avem în plan ca în următorii doi-trei ani să parcurgem
    toată ţara şi să facem o radiografie a muzeelor din zona rurală. Pe această
    platformă sunt tururi virtuale, pe care le-am făcut noi în muzeele de la sat,
    fotografii şi marteriale documentate la faţa locului. Proiectul a început de
    fapt în septembrie anul acesta, când am mers la fiecare muzeu în parte, pentru
    a scana clădirea la interior. Pentru realizarea acestui tur virtual, cum ne
    place nouă să spunem, este ca într-un joc video, poţi să explorezi fiecare
    cameră, să te opreşti asupra unui exponat, să vezi mai în detaliu şi să îţi
    stârnească dorinţa de a explora şi fizic locul respectiv, de a explora şi
    uliţele din sat. Şi asta pentru că noi avem o pasiune pentru mediul rural şi
    credem că ar trebui promovat mult mai intens, pentru că acolo e o linişte
    aparte şi valorile sunt cumva mult diferite.


    La fiecare muzeu a fost desfășurată
    scanarea spațiului, fotografierea și documentarea, iar în final acestea
    beneficiază de un tur virtual 3D interactiv, realizat cu echipament de înaltă
    performanță și integrat, totodată, în Google Street View, Google Maps și Google
    Earth, o serie de fotografii, un text descriptiv și un scurt videoclip de
    prezentare. Pentru început pot fi vizitate muzeele din zona Moldovei.

    Ionuţ
    Toderaşcu: În această primă
    etapă sunt 28 de muzee, din fiecare judeţ, din regiunea Moldovei. Să numesc
    câteva, de exemplu avem gospodăria tradiţională Vatra cu Dor, din judeţul
    Galaţi. Acolo unde a fost construit un loc aparte, unde tinerii pot merge.
    Dincolo de a fi un simplu muzeu, acolo se construieşte o relaţie interactivă între
    gazde şi tinerii care vin să descopere cum se trăia odată la sat. Avem muzeele
    din judeţul Vrancea, de exemplu Casa memorială Ion Roată, acolo o găsim pe
    doamna Sevastiţia, o bătrână care are grijă de casa respectivă, o dă cu var,
    după cum ne povestea. Şi cumva în fiecare loc în care am mers am descoperit oameni
    foarte implicaţi în ceea ce fac, şi este mai mult decât o relaţie pe care o găsim
    la oraş, care este mai rigidă între vizitator şi gazdă. La sat este diferită,
    pentru că apuci să stai la poveşti cu oamenii din curtea muzeului, să îţi
    povestească şi despre viaţa lor, dar în acelaşi timp şi despre muzeul
    respectiv. Sunt şi muzee mai mari, cum este Muzeul Alexandru Ioan Cuza, de la
    Ruginoasa, din judeţul Iaşi, un castel, o clădire mult mai mare, impunătoare.
    Muzee din Neamţ, Casa Popa, unde putem explora satul de altădată, măştile
    populare şi toată arta creată de dl. Popa.


    Întrebat ce muzeu i-a rămas mai aproape de
    suflet, Ionuţ Toderaşcu ne-a spus:

    Cred că cel mai mult mi-a plăcut,
    probabil şi fiindcă vremea a fost foarte frumoasă, Casa memorială George
    Enescu, din judeţul Botoşani. Acolo, fiind (n.r. un muzeu ) mai retras, natura
    era foarte vie, am simţit ceva, a fost o călătorie, mai mult decât o simplă
    vizită la un muzeu. Trebuie să menţionez totodată secţia Alice şi Dumitru Rosetti Tescanu, din
    judeţul Bacău, un muzeu care se implică şi în domeniul cultural, acolo au loc
    diverse evenimente în fiecare an şi gazda este foarte primitoare.



    Cât despre exponate care i-au reţinut
    atenţia, iată ce am aflat: Cred că tot la Tescani, pentru că acolo
    sunt obiectele care au aparţinut lui George Enescu şi, ştiind cine este George
    Enescu şi aflându-te în camerele respective, cu vioara pe care a atins-o George
    Enescu, e un sentiment pe care doar acolo poţi să îl trăieşti! De asta noi prin
    ce facem, prin tururile virtuale, dorim să stârnim dorinţa şi obiectivul nostru
    este ca persoana care le explorează în mediu virtual să meargă mai apoi şi
    fizic.



    Echipa de proiect a fructificat plăcerea
    de a călători, după cum ne-a povestit Ionuţ Toderaşcu:

    Pentru toate aceste
    muzee a fost un maraton. În 20
    de zile le-am explorat pe toate 28 şi am creat aceste tururi virtuale, am scanat
    şi realizat fotografiile şi am parcurs peste 5.500 de kilometri. A fost foarte
    mult de lucru, după strângerea datelor au urmat câteva săptămâni de prelucrare
    şi de asta am şi stabilit de la început data de 1 decembrie, pentru că are şi o
    însemnătate şi ne-a acordat şi nouă timpul necesar să realizăm toate aceste
    materiale.



    Dincolo de
    case memoriale cu nume celebre, suntem invitaţi să descoperim muzee cu nume
    provocatoare, precum: Colecţia Etnografică ,Lada cu Zestre Miron Costin, din județul Neamț, Muzeul Etnografic El Greco,
    din județul Suceava, Muzeul Sării din Bucovina, din județul Bacău, Muzeul Colțișorul meu de altădată, din județul
    Vaslui şi Muzeul Vrancei. Secţia de Arhitectură şi Tehnică populară Crângul
    Petreşti din județul Vrancea.



  • Muzeul Național de Istorie a României

    Muzeul Național de Istorie a României

    Peste 350.000 de
    vizitatori unici s-au înregistrat la expozițiile și proiectele digitale ale
    Muzeului Național de Istorie a României în luna aprilie. Instituția a invitat
    publicul să transforme autoizolarea în oportunitate și să viziteze numeroasele
    expoziții virtuale în format 2D și 3D, colecții tematice de bunuri culturale în
    format digital și arhive de patrimoniu digitizate, toate disponibile gratuit pe
    site-ul web al muzeului.


    Cu 48 de ani în
    urmă, în data de 8 mai, Muzeul Național de Istorie a României își deschidea pentru prima oară porțile
    pentru public. Datorită contextului actual, porțile muzeului sunt închise și
    vor rămâne închise și după data de 15 mai, când sunt anunțate măsuri de
    relaxare în România. Totuși, prezența în spațiul virtual este impresionantă,
    după cum aflăm de la dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul instituției.

    Sunt colecții formate din mai multe sute de mii de piese, foarte multe
    dintre ele esențiale pentru a înțelege istoria României, însă nu numai. Multe
    sunt unice în Europa și fac parte din patrimoniul umanității. Colecțiile
    noastre acoperă, din punct de vedere al desfășurării cronologice, circa 600.000
    de viață omenească, încă din Paleoliticul inferior, când apar primele semne ale
    activității umane și până în zilele noastre. Nu exagerez, fiindcă avem în
    colecții documente privind viața economică, politică și socială a României
    contemporane.


    Muzeul Național de
    Istorie a României a început încă de acum zece ani un program intens și
    sistematic de digitalizare, spune dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul
    instituției. Este vorba despre tururi virtuale ale
    expozițiilor permanente și temporare, dar și despre proiecte de digitalizare a
    patrimoniului. În acest moment, Muzeul Național de Istorie a României are cel
    mai bogat, cel mai complet și cel mai divers program de prezentare a
    colecțiilor sale în spațiul virtual. Pe site-ul muzeului sunt prezente în acest
    moment 32 de tururi virtuale ale unor expoziții. Acestea acoperă istoria
    modernă, contemporană, medievală, antică, patrimoniul unor muzee din
    străinătate, prezentat în expoziții temporare. Totodată se poate vedea și rezultatul
    unor expoziții internaționale, realizate în parteneriat cu multe muzee din
    Europa, cum este expoziția Imagini în Balcani.



    Turistul virtual
    găsește expoziții pe care le poate vizita la orice oră, din orice loc al țării
    sau al planetei. Acestea acoperă perioade importante: Antichitate,
    Ev Mediu sau perioada modernă și contemporană. Una dintre ultimele expoziții
    prezentate publicului este expoziția România 1989, o expoziție care se referă
    la căderea regimului comunist, cu care mulți au fost contemporani. Avem superbe
    expoziții virtuale care prezintă aurul și argintul României. Este o expoziție
    din 2013, care a călătorit în mai multe județe din România și în Ungaria, cu
    piese excepționale din patrimoniul românesc, multe dintre ele unice în Europa
    și în lume. De asemenea, avem expoziții consacrate unor mari voievozi din Evul
    Mediu, ca Mircea cel Bătrân sau Ștefan cel Mare. Vă puteți bucura și de
    expoziții care prezintă evenimente marcante pentru istoria României, cum este
    participarea la cel de-Al Doilea Război Mondial sau desăvârșirea unității
    naționale în 1918.



    Aceste expoziții
    sunt completate de un muzeu virtual al Unirii, continuă dr. Ernest
    Oberländer-Târnoveanu directorul general al Muzeului Național de Istorie a României
    și ghidul nostru de azi. În 2018, colegii mei, în parteneriat cu mai
    multe muzee din țară și din Europa, au pregătit și construiesc în continuare un
    muzeu virtual al Unirii. În plus, avem proiecte virtuale de amploare și foarte
    interesante. De exemplu, Imago Romaniae. Este un site pe care, în acest moment,
    sunt peste 12.800 de imagini istorice ale spațiului românesc: fotografii, cărți
    poștale, hărți, litografii care acoperă spațiul cronologic al perioadei
    contemporane, până în 1947. Este o fascinantă ocazie să călătorești printr-o
    Românie așa cum a fost ea de-a lungul ultimelor secole și să vezi nu numai
    locuri, unele neschimbate până azi, ci și chipuri ale oamenilor. O țară nu este
    numai un spațiu geografic și un relief sau numai orașe și sate, ci e
    reprezentată și de locuitori.


    Un alt proiect
    virtual și de mare anvergură al Muzeului Național de Istorie a României se
    numește 2019, capodopere din patrimoniul cultural național. În acest moment, sunt 71 de expoziții virtuale construite în jurul unor
    obiecte foarte importante din colecția noastră. Este o prezentare inclusiv a
    istoriei secrete. Într-o etichetă de muzeu nu se pot pune decât puține
    informații. De aceea, am simțit necesar să facem expoziții consacrate
    obiectului și oamenilor care și-au legat viața și activitatea de obiectul
    prezentat de când a fost creat până când a intrat în patrimoniul muzeal. Nu
    ne-am gândit niciodată că va trebui să închidem Muzeul în vreme de pace, însă
    ne-am pregătit să fim prezenți în spațiul virtual, un spațiu în care
    contemporanii noștri, concetățeni sau străini, sunt din ce în ce mai prezenți
    și în care se transferă tot mai multe dintre activitățile noastre, inclusiv
    nevoile culturale.



    Dacă o vizită în
    muzeu e condiționată de timp, aceste tururi virtuale pot fi realizate oricând
    și de oriunde. Mai mult decât atât, expozițiile fiind atât de bogate, veți
    petrece cu siguranță mult timp pe paginile de internet ale Muzeului Național de
    Istorie a României.

  • Artă românească și europeană, prin tururi virtuale

    Artă românească și europeană, prin tururi virtuale

    Continuăm azi
    seria tururilor virtuale în lumea artei cu Muzeul Colecțiilor de Artă, care se
    află pe Calea Victoriei, în centrul Bucureștiului, adăpostit de vechiul palat
    Romanit. Este un palat impresionant, construit la sfârșitul secolului al
    XIX-lea și păstrat în aceeași formă, cu trei corpuri până astăzi. Georgiana
    Iacob, de la secția de Educație, Comunicare și Proiecte Culturale a Muzeului
    Național de Artă al României. Urmărind turul virtual puteți să vă faceți
    o imagine de ansamblu asupra colecțiilor românești în special din perioada
    interbelică. Veți vedea artă românească, dar nu numai. Menționez colecțiile
    impresionante de pictură românească, cum este colecția Dona, una dintre cele
    mai importante, care conține un număr impresionant de tablouri semnate de
    Nicolae Grigorescu. Orientalismul a fost o tendință foarte importantă și
    interesantă în această perioadă.

    Mulți colecționari sunt atrași de tot ceea ce
    înseamnă Orient, fie că vorbim despre zona de influență islamică sau de
    îndepărtata Japonie. Avem lucrările fraților Avakian, Hrandt și Béatrice, dar
    și o superbă cameră arabă în colecția diplomatului Marcu Beza. În acest palat,
    există importante colecții monografice. Aș aminti colecția Corneliu Baba, care
    reprezintă ultima perioadă a creației artistului. Această colecție a intrat în
    componența muzeului în 2009, a fost donată de către soția artistului și pune în
    valoare exact această perioadă de final, o perioadă foarte importantă de
    transformări.


    Veți admira
    lucrări din seria Regilor Nebuni sau Spaimele și, bineînțeles portrete și
    autoportrete. Veți vedea portretele soției, autoportretele artistului, prezente
    în multe compoziții, cu multe personaje. Georgiana Iacob. Dintre colecțiile
    monografice, le-aș mai aminti pe cele dedicate lui Iosif Iser, foarte bine
    reprezentat și în colecția Weinberg. De asemenea, Micaela Eleutheriade sau
    Lucia Demetriade-Bălăcescu sunt reprezentante ale mișcării feministe în arta
    românească interbelică. Ample colecții ale acestora sunt expuse în muzeu. În
    turul virtual, recomandăm și răsfoirea catalogului, care, în mod excepțional,
    în această perioadă, este prezent pe site-ul muzeului. Acest catalog oferă
    informații suplimentare despre fiecare colecție și colecționar în parte, fiind,
    de asemenea, amplu ilustrat cu lucrările pe care le puteți vedea și în turul
    virtual.


    Muzeul Zambaccian
    și Muzeul Theodor Pallady sunt două muzee de mici dimensiuni. Fiecare este
    construit în jurul unei singure colecții. Vom începe cu muzeul Zambaccian.
    Georgiana Iacob, de la secția de Educație, Comunicare și Proiecte Culturale a
    Muzeului Național de Artă al României. Această colecție, strânsă în special în
    perioada interbelică de importantul colecționar Krikor Zambaccian, prezintă una
    dintre cele mai bune panorame ale artei românești interbelice și nu numai.
    Alături de nume importante din arta românească, precum Nicolae Grigorescu,
    Ștefan Luchian, Tonitza, Pallady sau Petrașcu, Zambaccian a fost interesat și
    de arta franceză.

    Deși colecția de artă franceză e destul de mică, există nume
    sonore ca Paul Cézanne, Camille Pissarro, Pierre Bonnard, Albert Marquet. Vă
    invităm să vedeți până unde a mers interesul colecționarului în arta franceză,
    dar, totodată, să admirați prin acest tur și interiorul foarte interesant al
    casei sale, o casă construită special pentru a-i adăposti colecția care era
    vizitabilă chiar din timpul vieții lui Zambaccian și care a fost menită a se
    transforma într-un muzeu de artă.


    Clădirea Muzeului
    Zambaccian a fost construită la finalul anilor ’40 și mărită pe măsură ce
    colecția se mărea și avea nevoie de tot mai mult spațiu de expunere. Există un
    parter generos, cu o sală mare, unde se află piese de mobilier spaniol, italian
    și un șemineu impresionant. Ușile nu sunt tradiționale, nu se deschid într-o
    direcție sau alta, ci intră în perete tocmai pentru a nu ocupa spațiul de
    expunere. Georgiana Iacob, din cadrul secției de Educație, Comunicare și
    Proiecte Culturale a Muzeului Național de Artă al României.

    Ultima sală, de la parter, dedicată lui Luchian, are un luminator
    tocmai pentru a crea o lumină difuză, foarte potrivită pentru privirea
    lucrărilor de artă. Tot la parter se află una dintre frumoasele încăperi ale
    acestei clădiri, biroul-bibliotecă al colecționarului, în care sunt expuse lucrări semnate de
    Theodor Pallady. Etajul are o seamă de încăperi de mici dimensiuni, fostele
    dormitoare ale familiei. Aceste încăperi sunt transformate acum în mici săli de
    expunere. Coridoarele de legătură, unde lumina nu e atât de puternică încât să
    deranjeze exponatele, sunt dedicate desenelor. Tot aici, la etaj, este expusă
    în două săli de mici dimensiuni colecția de artă franceză.


    Ultimul tur este
    cel al Muzeului Theodor Pallady, un muzeu foarte special, fiindcă acesta nu
    spune o poveste, ci trei. În primul rând, ar fi povestea Casei Melik, care se
    pare că ar fi cea mai veche casă locuită din București. Grație turului, puteți
    vedea nu doar exteriorul acestei
    clădiri, ci și interiorul: scara, etajul, holul mare, din care se intră în
    camerele laterale și cerdacul frumos, închis, specific arhitecturii de atunci.

    Georgiana Iacob Cea de-a doua poveste este chiar povestea
    lui Theodor Pallady, a artistului însuși. Însă e un Pallady interesant, fiindcă
    e reprezentat de perioada sa franceză. Sunt câteva lucrări în ulei și o
    colecție impresionantă, de aproximativ
    800 de desene, realizate de artist în perioada în care a locuit la Paris. Aceste
    desene reprezintă o plimbare prin Parisul interbelic, un Paris foarte îndrăgit,
    de altfel, de artist. Lucrările sunt deosebite fiindcă au rămas în atelierul
    artistului în momentul în care acesta s-a întors, credea el, pentru o scurtă
    vreme în România. Din păcate, n-avea să mai revină niciodată în capitala
    franceză.

    A treia poveste este povestea lui Gheorghe Raut, prietenul
    lui Pallady la Paris, cu care locuia în același imobil din Place
    Dauphine. Era de meserie bancher și un mare iubitor al artei, fiind un
    colecționar pasionat. La finalul anilor
    ’60, începutul anilor ’70, decide să-și doneze o parte din colecția sa statului
    român. Practic, Muzeul Pallady, prezintă această colecție foarte eterogenă,
    alături de lucrările din grija sa, semnate de artistul român. Colecția Gheorghe
    Răut ne prezintă preocupările colecționarului, care vizau arta europeană, dar
    și obiecte de artă orientală.



    Contactul nemijlocit cu arta este unic, însă, până
    când porțile Muzeului Național de Artă se vor deschide, tururile virtuale și
    cataloagele online vor fi un adevărat răsfăț pentru toți iubitorii de frumos.

  • Muzeul Naţional Cotroceni

    Muzeul Naţional Cotroceni

    Astăzi vă propunem o incursiune în istorie. Mergem astfel la Palatul
    Cotroceni, singura reşedinţă de pe întreg teritoriul românesc care a cunoscut
    folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în
    prezent. Datorită acestui fapt, în anul 1991, a fost înfiinţat Muzeul Naţional
    Cotroceni. Muzeul este amenajat în incinta unui monument istoric reprezentativ
    pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, palatul
    regal Cotroceni, care a integrat remarcabil o parte din arhitectura medievală a
    mănăstirii ctitorite de domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino, către sfârşitul
    veacului al XVII-lea.



    O vizită în muzeu ne poartă prin saloanele şi apartamentele de o deosebită
    putere evocatoare, nu doar prin valoarea diferitelor artefacte, ci şi din
    perspectiva raporturilor cu personalităţile care au locuit în aceste încăperi
    de-a lungul timpului.

    În vreme de carantină, Oana Zlăteanu, şef Birou ghidaj şi
    protocol din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni, ne invită la un tur virtual:

    Am putea spune că turul virtual al muzeelor a devenit o necesitate în
    această perioadă excepţională, în sensul în care ne poate oferi un refugiu în
    artă şi istorie. Dar, în principiu, turul virtual ar trebui văzut ca o ofertă
    culturală. Ne ajută să ştim ce dorim să vizităm, ne provoacă să vrem mai mult,
    dar şi să aflăm mai mult. Unele dintre spaţiile muzeului pot fi vizitate
    virtual pe siteul
    www.muzeulcotroceni.ro. Se pot admira spaţiile medievale de
    secolul XVII, spaţii ce adăpostesc o valoroasă colecţie de icoane şi obiecte de
    cult religios ce au aparţinut bisericii fostei mănăstiri Cotroceni. Scara de
    marmură atrage toate privirile, încă de la intrarea în Palat. Salonul florilor,
    cu pianul pictat şi candelabrul de cristal sunt dintre preferatele
    vizitatorilor. Urmează apoi biblioteca, locul favorit al regelui Ferdinand, care
    îşi păstrează şi astăzi aspectul de altădată.


    Putem vizita virtual curtea
    interioară a Palatului, cuhnia fostei mănăstiri, sufrageria germană şi
    multe alte spaţii despre care ne vorbeşte Oana Zlăteanu, şef Birou ghidaj şi
    protocol din cadrul Muzeului Naţional Cotroceni:

    Marele salon de
    recepţie ne aminteşte de salonul istoric, unde s-a ţinut Consiliul de coroană,
    în urma căruia s-a decis intrarea României în Primul Război Mondial. Să nu
    uităm însă de încăperile private de la nivelul superior al Palatului. Aici se
    află Salonul oriental, decorat cu piese reprezentative ale artei extrem
    orientale, confecţionate din lemn de abanos, cocheta zonă de luat ceaiul, dar
    şi dormitorul reginei Maria, spaţii decorate conform dorinţelor acesteia. Toate
    acestea, însă, sunt doar câteva repere. În final nimic nu poate fi comparat cu
    experienţa unei vizite adevărate, care să te transpună în atmosfera epocilor
    traversate de acest minunat loc, care este acum Muzeul Cotroceni. În concluzie,
    aş putea parafraza că o mie de tururi virtuale nu fac cât o vizită în
    realitate.


    O altă atracţie a Muzeului, cuprinsă ca tur virtual este Salonul de
    Vânătoare. Acesta este de factură italiană, opera arhitectului curţii regale
    Karel Limann. Zidurile acestui salon sunt vestigii ale caselor domneşti ale
    Mănăstirii Cotroceni. În salon sunt expuse scaune de tip Dantesca şi
    Savonarola, mese, bănci combinate cu lăzi, decorate cu specificile gheare de
    leu, cariatide (statui reprezentând o femeie, drapată după moda antică sau seminudă,
    care susține cornișa unui acoperiș, o intrare, îndeplinind într-un edificiu
    rolul unei coloane, unui stâlp), himere (în mitologia greacă, monstru tricefal,
    având un cap de leu, unul de capră și unul de șarpe sau de balaur) şi putti (figuri
    sculpturale, copil de sex masculin, de obicei nud și uneori înaripat).


    În cei 27 de ani de existenţă, Muzeul Naţional Cotroceni s-a impus în mediul
    cultural şi social românesc, prin organizarea multor proiecte culturale. Dar
    până a ne bucura de evenimentele organizate aici şi de vizitarea adevărată,
    avem o ofertă plăcută de tururi virtuale.

  • Muzeul de Artă al României

    Muzeul de Artă al României

    Muzeul Național
    de Artă al României are în componența sa alte trei muzee satelit: Muzeul
    Colecțiilor de Artă, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady. Toate aceste
    muzee își așteaptă vizitatorii online, în tururi virtuale complexe. Ghidul
    nostru de astăzi este Georgiana Iacob de la Muzeul Național de Artă al
    României, secția de Educație, Comunicare și Proiecte Culturale. Vom intra
    într-un univers al creațiilor de artă românească și europeană veche, dar și
    contemporană.


    Până
    la redeschiderea porților muzeelor, suntem invitați să descoperim arta de
    acasă, prin tururile virtuale, cu interpretări și descrieri audio ale
    lucrărilor selectate. Mesajul organizatorilor acestor tururi virtuale este că
    perioada actuală poate fi foarte bună pentru a cunoaște și pentru a ne bucura
    de o parte din patrimoniul valoros al umanității. Georgiana Iacob ne propune să
    ne începem vizita chiar din sediul central al celui mai mare muzeu de artă din România. Este vorba de fostul palat regal, un palat care are o istorie foarte
    bogată, începând cu secolul al XIX-lea. Acesta se transformă succesiv de la o
    casă impresionantă pentru vremea respectivă: Casa Dinicu Golescu. Odată cu
    dobândirea independenței de către România, sub Carol I, se transformă într-un
    palat demn de prestigiu. Partea centrală a palatului a fost, din păcate,
    mistuită de un incendiu în decembrie 1926. Astfel, palatul a fost refăcut în
    timpul domniei lui Carol al II-lea, în anii ’30, aproape în forma pe care o
    vedem azi.

    Spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial, palatul va fi grav
    avariat în urma bombardamentelor. Norocul face ca același arhitect, Nicolae
    Nenciulescu, secondat de inginerul Emil Prager, să se ocupe de refacerea
    palatului în perioada imediat postbelică și de transformarea sa în muzeu de
    artă. Practic, Palatul Regal, în momentul în care își încetează funcția pentru care a fost creat,
    se transformă în cel mai mare muzeu de artă al României. Acesta adăpostea în
    principal colecția de artă românească care are o întindere în timp din secolul
    al XIV-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. Se înființează, bineînțeles,
    și Galeria de Artă Europeană, care are la bază colecția strânsă și donată
    statului de către Carol I.


    Galeria
    de Artă Europeană ilustrează cele mai importante şcoli artistice, începând din
    secolul al XVI-lea şi opere ale unor
    artişti consacraţi, precum Tintoretto, Cranach cel Bătrân, Breughel cel Tânăr,
    El Greco, Rembrandt sau Rubens. Georgiana Iacob, din cadrul secției de
    Educație, Comunicare și Proiecte Culturale a Muzeului Național de Artă al
    României. Este expusă pe școli, așa cum a fost gândită
    inițial. Începem cu școala italiană și urmează școlile germană, spaniolă,
    flamandă și așa mai departe, ajungând, în cele din urmă, la școala franceză.
    Pot fi admirate, astfel, lucrări inclusiv de secol XIX, din perioada
    impresionistă. Aș aminti artiști ca Claude Monet sau Auguste Rodin. Acest tur
    virtual, în această perioadă, poate fi, în mod excepțional, completat de
    catalogul colecției. În acest catalog, școlile sunt prezentate pe larg.
    Ilustrația e de calitate și există și o punctare a celor mai importante opere
    de artă.


    Pe de altă parte,
    Galeria de Artă Românească este formată din două galerii, continuă Georgiana
    Iacob. Avem galeria de artă medievală, cu piese încă din secolul al XIV-lea.
    Aceasta e completată în mod cronologic și firesc de Galeria de Artă Românească
    Modernă. Aceste galerii pot fi vizitate virtual, însă cei care doresc să afle
    mai multe informații pot accesa inclusiv un tur al capodoperelor pe site-ul
    muzeului, unde pot afla despre cele mai importante lucrări și pot asculta
    dramatizări. De asemenea, varianta în limba engleză a site-ului prezintă
    informații importante pentru cei care nu cunosc limba română despre lucrările
    din toate cele trei galerii.


    Unul dintre
    tururile tematice virtuale propuse zilele acestea de către Muzeul Național de
    Artă este cel în cursul căruia pot fi admirate tablouri în care apar animale de
    companie. Sunt lucrări aflate în colecţiile instituţiei și pot fi văzute până
    pe data de 31 mai. Publicul poate astfel admira lucrări semnate de George
    Demetrescu Mirea – Copiii familiei Goodwin, Niccolo Livaditti – O doamnă
    lucrând, Pieter Cornelisz van Slingelandt – Femeie în interior, Geldorp
    Gortzius – Fetiţa cu pisica, Francisc Şirato – Femeia cu pisică, Gheorghe
    Petraşcu – Mariana cu pisică sau Theodor Aman – Femeia cu câinele.


    Georgiana Iacob,
    de la Muzeul Național de Artă al României, secția de Educație, Comunicare și
    Proiecte Culturale, ne propune în continuare un alt tur virtual, prin arta
    românească modernă, dar și veche. Galeria de artă românească veche
    prezintă o varietate foarte mare de obiecte, în special de cult. Apoi, se pot
    vedea broderii, fresce, printre care celebrul ansamblu de la Curtea de Argeș,
    dar și piese impresionante, cum ar fi iconostasul Mănăstirii Cotroceni. Galeria
    de artă românească modernă începe cu lucrări de Theodor Aman, printre primii
    artiști români importanți. Îl amintim, de asemenea, pe Nicolae Grigorescu,
    pictorul național al României. Veți putea observa felul în care se transformă
    arta acestuia de-a lungul timpului și lucrările care-l fac cunoscut. De
    asemenea, florile pictorului Ștefan Luchian sunt un alt reper important al
    acestei galerii. Dar nu putem uita nici operele semnate de Theodor Pallady,
    Gheorghe Petrașcu sau Nicolae Tonitza, din perioada interbelică.


    Un
    alt tur virtual interesant propus de Muzeul Național de Artă al României se
    numește Măsuri contra răspândirii infectării cu COVID-19. Astfel, sub mesajul
    Nu ieșiți din casă decât dacă mergeți la serviciu, să procurați alimente,
    aveți o urgență medicală sau o altă situație care nu suportă amânare veți
    vedea lucrarea Nicolae Dărăscu: Calea Victoriei pe ploaie. Al doilea mesaj
    este Încercați să cumpărați suficiente alimente încât să nu fie nevoie să
    ieșiți în fiecare zi pentru aprovizionare. Lucrarea care ilustrează mesajul
    este a lui David Teniers cel Tânăr: Interior flamand. De asemenea, mesajul de
    păstrare a distanței față de persoanele
    din jur este ilustrat prin lucrarea lui Bartholomäus Spranger: Noli me tangere.



    Vom reveni cu alte tururi virtuale în lumea artei și
    săptămâna viitoare, când vom vizita muzeele satelit ale Muzeului Național de
    Artă al României.

  • Sibiu. Două muzee, un tur virtual

    Sibiu. Două muzee, un tur virtual

    Ne îndreptăm azi
    atenția către Transilvania și ne oprim la Sibiu. Aici se găsesc două dintre
    cele mai interesante muzee din România: Muzeul Civilizaţiei Transilvane ASTRA
    și Muzeul Brukenthal. Deși ambele sunt în prezent închise ca măsură de
    prevenție a răspândirii infecțiilor cu COVID-19, acestea pot fi încă vizitate
    virtual. Vom afla despre istoricul lor bogat și despre exponate, astfel încât
    atunci când își vor deschide porțile să le includeți în agenda de vacanță.



    Dr. Alexandru
    Sonoc, șeful Secției Muzeului de Artă Brukenthal și ghidul nostru de azi,
    despre baronul Samuel von Brukenthal, care și-a pus amprenta asupra orașului
    Sibiu. A fost remarcat ca un bun jurist și diplomat de către Maria Tereza,
    regina Ungariei, și a primit diverse funcții în administrația centrală din
    Viena. În 1777 a devenit guvernator al Transilvaniei și și-a adus, cu acest
    prilej, colecțiile la Sibiu. În 1784, ele puteau fi deja admirate de către unii
    cunoscători interesați și de către străini. Samuel von Brukenthal a adunat
    aceste colecții probabil cu scopul de a deschide o universitate protestantă,
    ceea ce nu s-a putut în condițiile politicii de contrareformă din statul condus
    de dinastia de Habsburg. Însă a reușit să lase moștenire colecțiile sale
    gimnaziului evanghelic din Sibiu, iar muzeul s-a deschis în 1817 ca un fel de
    muzeu școlar.


    Este unul dintre
    primele muzee publice din lume după Louvre și după British Museum, spune dr. Alexandru Sonoc, șeful Secției Muzeului de Artă
    Brukenthal. Muzeul a funcționat multă vreme ca un muzeu
    al sașilor. În 1948, a fost naționalizat. În 1950 a fost unificat cu Muzeul
    Astra. Apoi, a crescut în dimensiuni prin adăugarea de noi secții, precum cele privitoare
    la farmacie, vânătoare. În prezent, muzeul e administrat de un consiliu format
    jumătate din reprezentanții statului, jumătate desemnați de comunitatea
    evanghelică din Sibiu.

    Este un experiment unic de acest fel în România.
    Colecțiile care au aparținut bisericii evanghelice urmează să fie retrocedate,
    însă vor fi lăsate sub formă de comodat și administrate de muzeu, puse la
    dispoziția publicului în conformitate cu testamentul baronului care le-a făcut
    accesibile tuturor. În contextul iluminismului, baronul și-a dat seama că
    aceste colecții ale sale pot servi la dezvoltarea științei, culturii și artelor
    în Transilvania și a dorit ca ele să fie accesibile vizitatorilor în anumite
    zile ale săptămânii. În acest scop a și constituit o fundație și a obligat
    biserica și moștenitorii săi să le facă accesibile publicului.


    Construit in stil
    baroc, între anii 1778 și 1788, palatul din Sibiu a fost reședința oficială a
    baronului Samuel von Brukenthal. Acesta a fost singurul exponent al comunităţii
    săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în
    cadrul statului austriac. Perioada petrecută de Samuel von Brukhental la Viena
    coincide cu perioada constituirii colecţiei sale de pictură, menţionată în
    1773, în Almanach de Vienne, ca una dintre cele mai valoroase colecţii
    particulare ce putea fi admirată în mediul cultural vienez al vremii.

    Dr.
    Alexandru Sonoc. În prezent, Muzeul Brukenthal cunoaște un
    proces de modernizare și reorganizare. În Palatul Brukenthal suntem deja
    într-un grad avansat de reorganizare a expozițiilor permanente, care se
    desfășoară de mai mulți ani, din 2015. Se pregătește inclusiv o expoziție de
    atmosferă. În perioada 2006-2008, au ieșit din palat ale exponate de artă
    modernă care, în prezent, ocupă secțiuni într-o clădire separată. Iar
    exponatele de artă românească sunt adăpostite de Casa Albastră, clădirea
    învecinată cu Palatul Brukenthal. La etajul întâi, avem câteva săli tematice și
    cu reconstituiri ale unor spații de locuit din secolul al XVIII-lea. Avem și la
    etajul al doilea săli tematice. A fost reorganizat și sectorul capodoperelor.
    Pe lângă acestea, la parter, avem diverse expoziții mai mici, cu caracter
    permanent, ca Lapidariul și Ghipsoteca.


    Muzeul Național
    Brukenthal a avut mereu colaborări internaționale în Europa și în afara ei. De
    asemenea, este invitat să participe la diferite expoziții internaționale. A
    organizat și expoziții doar cu obiecte proprii, în străinătate și în diverse
    muzee din România. Și, deși zilele acestea porțile muzeului sunt închise,
    puteți face un tur virtual, care vă e pus la dispoziție prin intermediul
    proiectului Google Arts and Culture.


    Ne continuăm
    turul virtual cu o altă vizită pe care o puteți face din confortul propriei
    case este la Muzeul Civilizației Transilvane Astra. Muzeul Astra este în primul
    rând un spațiu al experiențelor, spune Mirela Iancu, directoare de marketing
    cultural a instituției. Noi nu oferim o vizită obișnuită într-o
    sinteză a ruralului românesc, oferim diverse prilejuri de a te integra într-o lume
    pe care o consideram de mult apusă. Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului
    ocupă 132 de hectare și are mai mult de 400 de exponate. Vorbim nu numai despre
    mori și alte instalații tehnice, ci de gospodării întregi care reproduce un mod
    de viață și de muncă pe care încă mai avem noroc ul să-l întâlnim în anumite
    sate din România.


    Mirela Iancu,
    directoare de marketing cultural a Muzeului Civilizației Transilvane, ne face
    un scurt istoric. Muzeul în aer liber a fost înființat în
    anii `60, bazat pe o cercetare care începuse cu mai bine de zece ani înainte. A
    fost înființat de reputatul etnograf și muzeolog Cornel Irimie, cel mai
    cunoscut discipol al lui Dimitrie Gusti.
    A fost înființat ca un muzeu al tehnicii populare în încercarea de a
    pune în valoare ingeniozitatea zonei rurale și de a salva patrimoniul
    preindustrial din România. Au fost repertoriate în anii 50 mai mult de 5.000 de
    instalații tehnice care existau pe teritoriul României. Dintre ele, într-o
    comisie națională formată din etnografi au fost selectate, rând pe rând, mori,
    joagăre, pive, tot felul de demonstrații de ingeniozitate tehnică și au fost
    transferate în muzeu începând cu anul 1961.


    Pe site-ul
    Muzeului Astra veți găsi și o serie de publicații digitale consistente, cu
    multe imagini edificatoare despre frumusețea icoanelor pictate pe sticlă și în
    ulei. De asemenea, galeriile foto, foarte cuprinzătoare, prezintă activitatea
    efervescentă din cadrul Muzeului Civilizației Transilvane, în perioada în care
    acesta este deschis.