Radio România Internațional

Tag: Turchia

  • Arifugarea-a Armeñiloru

    Arifugarea-a Armeñiloru


    Cărvăñi tsi nu au bitisită, cu bănători armeañi, ţi s’tragu azvarna, ama cu oamiñi dupu elli armãtusiţ. Acă vahi va s’mindueşţă că easti zborlu ti cadhuri adrati tamamu tora, ama dupu strañi akicăsimu că suntu multu ma veclli. Suntu cama di unu seculu, tru Imperiul Otoman, cându ñilli, dzăţ di ñilli, suti di ñilli, ñilli di ñilli di armeañi fură avinaţ ditu locărli iu bãna, furã vãtãmaţ, trãñipsits, mãchilipsits di oamiñi icã di niagiundzeri/ ixiki, ambãiraţ și fuvirsiţ di autoritățli a Imperiului Otoman cari avea agiumtă tu oarili ditu soni. Mãkilipsirea și fuvirsearea-a armeañilor faptă di otomañi, nica şi a aţiloru di Istanbulu, avea loată silã tu kirolu anda Imperiul eara pi cali ta s’keară.



    Tru kirolu a Protlui Polimu Mundialu agiumsi tu kipitã, hiinda vătămaţ cama di ună miuliuni di armeañi. Xeñilli, maxus pistimeñilli, eara aflaţ căbati ti kirerli a Imperiului și agiundzea s’hibă aţelloi ţaki, ţi lipsea s’da giueapi. Catastisea agiumsi ma greauă căndu Turchia intră tru polimu tu suţată cu Puterli Tsentrali și u-aputrusi Arusia. Otomañilli ahurhiră să-lli poartă tu numiru mari armeañilli nica și alti veclli mileţ embistimeni, tru catastisi di mãkilipsiri. Ari cabaia, neisi, multi imagiñi și mărtirii că lucărli s’au faptă tu ahurhita di seculu XX.



    Dupu Protlu Polimu Mundialu, catastisea agiundzi s’hibă nica ş-ma multu, ndilicată. Turchia triţea di la un cratu anviklleatu, la ună ripublică naționalistă. Cătă tu aratsili a cumatăllei asiatică, ali Turkie, presia/ zorlea arusească, deapoa sovietică, agiundzea s’hibă lăhtăroasă. Tru 1920, Armeñia indipendentă tră şcurtu kiro, eara ancurpilleată tru Uniunea Sovietică. Cătă tu bitisita ali Uniuni Sovietică, ţi s’avea agiumtă cătă tu 1991, conflictul armeano-azeru tu enclava Nagorno-Karabah numata putu s’hibă ţănutu tu fărnuri.



    Reghionlu ţi eara tu niakicăseari fu thimilliusitu tru 1923, dimecu aoa şi unu seculu, cu bănători armeañi, tu numirlu nai cama mari, ama tru cadurlu a Azerbaidjeanlui sovieticu. Eara urnekea stalinistă ti ampuliseari ună-alantă anamisa di populi. Baş tru kirolu a reghimlui autoritar sovietic, añilli 70, armeañilli căftară, s’hibă faptă ună, cu cratlu armean, enclava Nagornãi-Karabah, iu elli eara tu ma marli numiru. Ampulisearea armatã ditu enclavă ahurhi diznău dupu ampărțarea și kirearea ali Uniuni Sovietică, tru 1991.



    Alumtili ditu soni, nãpoi nkisiră tu 2020, anlu anda ahurhea pandemia. Arusia băgă ună iriñe nu dipu limbidă, ama dusi la dănăsearea-a alumtiloru. Nica cali tsi liga reghionlu, tsi eara tu niakicãseari, cu Armeañia, di mari simasie ti existența-aţiloru cama di ună sută di ñilli di armeañi ditu Nagorno-Karabah, agiumsi sumu cumandulu ali askeri arusească, garantulu a akicãsearillei di iriñe ditu 2020. Aesta nu nkidică Azerbaidjanlu cã, preayalea ayalea, s-aputrusească calea ţi liga Armeañia di Nagorno-Karabah, apufusindalui unã blocadă limbidã.



    Ninti ndauă dzăli, ahurhi unã ofensivă, ca kiritlu, contra a reghionlui stuhinatu di blocada azeră, cu bombardamenti babageani, ași fu priloatu controlu acutotalui tu reghionu. Armeañilli ditu Nagorno-Karabah năpoi u-acăţară calea arifugarillei, năpoi dzăţ di ñilli di armeañi ș-alăsară casili ta s’acaţă calea a xinitiillei, avinaţ di polimu și armati. Tru ma marea parte, aestă acțiune cari alăxeaşti catandisea etnică tru unu reghionu multu di multu apresu, dipu pţănu fu acăţată tu isapi di opinia publică internațională. Părțăli ţi suntu tu ampuliseari şi spunu minduita andicra di catastisea di tora, ama, pânu tru soni, avemu dininti unu planu di ximutari, tu numiru mari, a unăllei populație, dupu ună atacă armată, cu bombardamente, cari alăxescu autoritatea locală.



    Dupu un seculu, năpoi agiumsimu să zburămu ti polimu și arifugaţ, ti etnie și pistea relighioasă. Sinferurli a politiclui și ateali di cratu s’adună tru mintireaşi explozivi tră oamiñi și ti bana-a loru. Tru 2020, Rusia făţea iriñea tru Caucaz, ama tru 2022 u-aputrusi Ucraina și tricu di partea-a aţiloru cari facu polimu. Ma s’ari fută vărăoară imparțială, Rusia u-angrică ziya, dupu nkisita-a polimlui ditu Ucraina, tru favoarea-a azerloru și a aliațloru a loru.



    Amintaticlu golu ali Arusie fu aţelu că, ma ş-lo borgea ta s’u-ţănă iriñea anamisa di azeri și armeañi, u-scoasi ditu isapi implicarea ONU, cu borgi limbidz tru dumenea ti ţãnearea ali iriñe, nica şi ali Uniuni Europeană, aestă scuteari ditu isapi. Alliumtrea, polimu și bombardamente, enclavi asparti/ kiruti și arifugaţ, e, unu ahtari lucru nu easti ti pistipseari, si s’veadă tu seculu XXI.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Arăvdarea a loclui

    Arăvdarea a loclui

    Când s’faţi vără fănico tru fisi, românii tradiționaliști s’ntreabă naca Pimintul easti nvirinatu pi oamñni și va tra s’ampartă di elli.


    Tru prinţipiu, amărtiili şi arăeţli ahătu multi și greali di itia că ndreptul a oamiñilor ti armăneari tru bană easti curmatu sert, ca ună pideapsă thimilliusită. Lucru di giudico moralu, Pimintul easti acreditat cu axizearea tra s’ampartă di oamiñilli pi cari îlli ț4ne și îlli hărneaște ama cari vrea ş-cheară ndreptul la bănaticu și la bana di familie diitia a amărtiiloru nimisurati ţi li au faptă. Suntu multi argumente cari va s’demonstreadza că aestă idee easti alăthusită. Niţi unu Dumidză, ditu niţi ună pisti, nu easti un arăzbunător, un stăpân di oamiñi și miri cari ș’pidepseasti ahătu greu cilimeañilli di pi Pimintu. Alliumtrea, el ălli va oamiñilli, lli-agiută s’ducă ninti, să’lli corecteadze, s’aibă ună bană mşeată și să’lli va şi să-lli agiută aţelli di aproapea. Lăhtăroasili cutreambur cari agudiră Turcia și Siria, nu yin ca ună pideapsă divină, exercitată nidiscriminatoriu, ama ca un lucru di arada ţi ălli faţi oamiñilli s’hibă cama cu ngătanu ti bănaticlu corectu, s’hibă deadunu anda I greu, dituintea a cataclismilor. Și aesta s-feaţi unăoară cu ascumbusearea a aţiloru dauă văsilii, colaborarea cu văsilii ditu alti l;ocări a lumillei.


    România fu a daua văsilie europeană, cari apăndăsi la căftarea ali Turchie tra s’aibă agiutoru ditu protili minuri ali traghedie. Fu nkisitu mecanismul european cari părăstisi căftărli ali Turchie și turlia di organizare. Deapoa, cu dauă aeronave babageani, salvatorlli, echipamentul a lor greu și ndilicatu, și câñilli specializaț ti căftarea a oamiñiloru acăţaţ sumu armăsăturloru a niscăntoru casi asparti di cutreamburi avrapa nkisiră cătă Turchia. Jurnaliștilli nkisiră şi elli s’nă spună efectili aluştui şingiru di cutreamure vărtoasi. Un kiro, ecranlu a televizoarilor nă-lu spunea, anda zbura româneaște, di pi un aeroport ditu Turchia pi șeful a echipilor israeliene de salvatori, vărnu altă mea aţelu di ma ninti ambasador a Israelului, David Saranga, cari ș-bitisi nu di multu kiro mandatul ditu România. Alăsă ună aduţeari aminti impresionantă, di soţu ali Românie, cari nviţă limba română și alăgă văsilia a noastră tru ditu un capu tu alantu, di s’andămusi cu oamiñilli, di aflară locuri muşeati, di nă spunea entipusili tru cursul a aparițiilor a llei la televiziuni.


    Numirlu a morțălor năstricu protili estimări și tora mutrimu găilipsiţ creastirea a llei, năstriţearea a niscăntoru niveluri greu ti aprukeari. Situația easti stăpuită di un cumul di situații nigative: ună iarnă cu cingrimi cari anvăleaşti sinistru câmpurli di moloz și aspardzi, ună criză a păhadzloru ti energie, greaua organizari hăirlătică, distanțili mări di imnaticu tru ună hauă lăhtăroasă, călliuri asparti di cutreambur, călliuri mplini cu arifugaţ, călliuri nglliţaţ a unăllei irnă ţi canda alăxi loclu cu primveara. Tru Siria situația easti nica ma ndilicată, divizarea și ncrâncenare politică faţi ca agiutarea ali populație și operațiunile di salvare a victimilor a cutreamburlui s’hibă multu angriunate, născănţă căsăbadz sirieañe suntu sumu controlu a opozanțălor regimlui di Damasc, agiutoarile sunt mutriti cu ngătanu cabaia multu, nu sunt vruti ică nu agiungu la sinistraț, maxus că accesul la zonile afectate di cutreambure easti cabaia dificil.


    Nădia easti atea cari armâne, acă după ahătu kiro, nădia tra s’aflli oamiñî tru bană acăţaţ sumu surpături acaţă s’hibă ună thamă. Arădarea ntruchipsită a Loclui s’alăxeaşti tu ună nădie a deapoa yinitorlu acată dimensiunea a unăllei thamă posibilă.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    După cutreamburlu lăhtărosu ditu Turchia, România andrupă ună ş-ună pareili internaţionali pitricuti aclo tră s’lli-agiută salvatorllii locali. Bucureştiul pitricu dauă parei di căftari şi salvari tru locărli vărtosu aguditi ditu sudlu ali Turchie. Tru aestu kiro, suntu aproapea 120 di salvatori români pi teren, deadunu cu şapti câñi speţial antrenaţ. Daua parei fu pitricută ñiercuri seară, deadunu şi cu aftukinati ti intervenţie. Şeflu a Departamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, spusi cama pi largu:



    Prota parei, noi u pitricumu fără aftukinati; fu multu ma lişor cu echipamentele tru paleţ, cum era ndreaptă pareia, şi aclo autorităţli nturţeşti asiguripsiră aftukinatli di transport şi tut. Tră a daua parei, ama, avânda tru videală că ari ună presie multu mari anamisa di soţ ditu Turchia şi ari multi parei cari agiungu, aleapsimu s’himu şi noi minaţ şi, tră aesta, pitricumu aftukinati tu aţeali locuri, tra s’poată pareili a noastri să s’mină. Va s’armână aclo cătu va s’hibăv ananghi. Ma s’hibă ananghi s’făţemu ună alăxeari di personal ică s’pitriţemu suportu logistic ma largu, aestu lucru va s’aibă loc ntrăoară, cu agiutorlu a soţloru di la Forţele Aerieni cu nădia că va s’putemu s’ascăpămu cătu ma multi persoane şi, cadealiha, s’dămu agiutorlu ţi easti ananghi ti soţlli cari s’ampulisescu cu ună catandisi ţi nu ari precedentu tru kirolu ditu soni”.



    Pareili româneşti cilăstăsescu sumu coordonarea a Protecţillei Civile Europene, mecanism pritu cari aproapea 5.000 di salvatori suntu mintiţ tru intervenţii. Tru ţi mutreaşti Siria, cabaia zñiipsită, tru arada a llei, di cutreaburu, România apufusi s’pitreacă maş agiutoari umanitari, cundille Raed Arafat. Pritu ţi va s’angreacă aesta, cantităţli şi turlia di transport suntu detalii cari va s’hibă apufusiti, nica spusi oficialu di Bucureşti. Di altă parte, ministerlu di Externe u dusi ma largu repatriererea a cetăţeanilor români cari căftară aestu lucrua după cutreambur.



    Ambasada ali Româniillei la Ankara easti tru ligătură cu dzăţ di români cari nu căftară repatrierea, ama vrură tra s’hibă tru ligătură cu autorităţile române ică au ntribări ligate di catandisea ditu Turchia. Nu ari români anamisa di victimili cutreamburlui, declară a postului public purtătorlu di zboru a Ministerlui di Externe, Radu Filip:



    Tilliaharaua, tru aeastă oară nu ari cetăţeni români morţă tu aestu cutreamburu. Cadealihea, lipseaşti s’acăţămu tru isapi şi di cotili a fănicolui di aclo, ama şi di turlia că situaţia easti fluidă. Ari căftări viniti ditu partea a cetăţeañilor români, că s’hibă zborlu ti parei, ică căftări individuale. Aesti căftări, aesti căftări ică fu di asistenţă consulară, ică căftări di repatrieri. Soţlli a melli di la ambasadă va să zburască cu tuţ cari caftă asistenţă, informaţii, caftă repatrieri, a deapoa ca, tru misura tru cari ari căbili, s’lă da cali a tutăloru”.


    Ditu Siria nu vini până tora niţi ună căftari oficială di repatrieri a vărnui cetăţean român.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CUTREAMBURI — Cutreamburli vărtoasi cari zdrunţinară Siria și Turchia luni vătămară pisti 6.300, uidisitu cu atea ditu soni isapi faptă public marță. Echipile di salvare fac eforturi tră s’ascapă cât ma mulţă oamiñi. Tutunăoară, suntu dzăţ di ñilli di pirsoane pliguiti. Uidisitu cu estimărli ditu Ankara, 13 milioane di pirsoane fură zñiipsiti tru Turchia di cutreamburul di 7,8 pi scara Richter, dupu cari fură multi repliţ. Prezidentulu Recep Tayyip Erdoğan declară că 10 provinţii zñiipsiti sunt zone di dezastru”, tutunăoară, apufusi catandisi di urgență tru tută reghiune tră trei meşi. Prezidentulu spusi că 70 di văsilii adusiră până tora asistență tră operațiuni di căftare și salvare. România andrupă efortulu internațional di agiutari tră Turchia și pitricu la Andana 3 avioane militare cu 60 di salvatori profesioniști, yeaţră și asistenți români, și echipamente specializate di salvare.



    CONSILIUL EUROPIAN — Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti marță la ună videoconferință cu prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel, și un grup di lideri europeani, ninti di reuniunea extraordinară a Consiliului European programată ti gioi și viniri la Bruxelles. Tru ședința preliminară di adză, găzduită di prezidentulu a Consiliului European, nă minduimu maxus ti asistența acordată tră Ucraina la tuti nivelurile, pi anvărtuşearea a compititivitatillei economiillei UE și pi implementarea a misurlor limbidz ţi au scupolu s’combată migrația ilegală”, ngrăpsi prezidentulu pi social. mass-media. Consiliul European va s’adună la Bruxelles tru un summit special tra s’acaţă tu isapi agresiunea militară a Rusiei tru Ucraina, aţeali ditu soni evoluții economice la nivelul UE și subiecte ligate di migrație.



    AFACERI EXTERNE – Ministerlu di Externe ali României lu gri marță ambasadorul ali Ungariei tru România tră s’lu hăbărisească că văsilia a noastră condamnă sertu declarațiile fapti di prezidentulu ali Comisie di Externe a Parlamentului Ungariei tu ligătură cu aţea că România vahi ari restricționată afișarea a hlamburăllei tu aşi număsitlt Ținutul Secuiesc. MAE român cundilleadză că legislația română da izini a membrilor aţiloru 20 di minorități naționale să-și spună ti videari seamnili speţifiţi ahât tru ​​privat, cât și tru public. Tru ţi mutreaşti ași-număsitul Ținut Secuiesc, nu ari niţi ună unitate administrativă cari s’poartă aestă numă, atea ţi nseimneadză, că vărnu nu easti justificat s’ufilisească oficial vără semnu. România caftă diznău andirseari tru declarațiile publiţi și s’așteaptă ca oficialii maghiari s’veadă relația strategică anamisa di aţeali dau state.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala