Tag: tureco

  • Sozialunternehmen: lokale Initiativen zur Förderung sozial schwacher Gemeinden

    Sozialunternehmen: lokale Initiativen zur Förderung sozial schwacher Gemeinden

    Die Sozialwirtschaft ist eine gemeinnützige Sparte, die hauptsächlich auf gesellschaftliche Solidarität und Umweltschutz setzt. Sie leistete schon 2010 einen Beitrag von 4% zum BIP Rumäniens. Schon seit 2009 waren die Sozialunternehmen ein bedeutender Arbeitgeber für 3,3% sämtlicher Arbeitnehmer. Der Sektor entwickelte sich mit der Zeit langsam, aber sicher. Letztes Jahr trat sogar ein Gesetz über die Sozialwirtschaft in Kraft. Ziel des Gesetzes ist, die Entwicklung eines alternativen Modells zur gesellschaftlichen Integration sozial schwacher Gruppen anzuspornen.



    In der rumänischen Region Dobrudscha gehen viele gesellschaftliche Schwierigkeiten Hand in Hand mit Umweltschutzproblemen. In der Dobrudscha sowie in der Region Bukarest-Ilfov wurden vor kurzem 10 sozialwirtschaftliche Strukturen gegründet. Die Kleinunternehmen sind ein Ergebnis des Projektes TURECO, umgesetzt vom Nationalen Zentrum für nachhaltige Entwicklung. Das Projekt wurde durch europäische Fördermittel finanziert. 460 Personen wurde durch die Gründung der Kleinunternehmen geholfen. Grundsätzlich konzentrierte sich das Projekt auf Alleinerziehende, die mehr als 2 Kinder versorgen, frühzeitige Schulabbrecher oder Menschen, die in isolierten Gemeinschaften oder vom Mindesteinkommen leben, Behinderte, Angehörige der Roma-Minderheit oder Jugendliche, die durch öffentliche Kinderschutzbehörden versorgt waren und nun das Alter erreicht haben, in dem sie das System verlassen müssen.



    Das Donaudelta ist eine ökologisch hochsensible Region. Allerdings wird die Region auch mit gravierenden sozialen Schwierigkeiten konfrontiert. Daher wurde sie als Zielregion im Projekt eingebunden. In der Ortschaft Maliuc am Donauarm Sulina wurden zwei Sozialunternehmen gegründet: ein Reisebüro mit den Schwerpunkten Naturbeobachtung und Fotografie und ein kleines Geschäft zur Herstellung von traditionellen Souvenirs. Florin Palade vertritt die Stiftung EcoPontica — die Organisation, die die zwei Sozialunternehmen vor Ort gründete. Er erläuterte uns die Gründe für die Auswahl der Gemeinde:



    Die Gemeinde umfasst 5 Dörfer, in denen rund 1600 Einwohner leben. Die Positionierung der Gemeinde an der 24. Meile am Kanal Sulina war für uns ausschlaggebend. Die Nähe zur Stadt Tulcea spielte auch eine wichtige Rolle. Gleichzeitig liegt die Gemeinde nahe dem See Fortuna. Die Umgebung bietet daher gute Gelegenheiten zum Fotografieren der Pflanzen- und Tierwelt.“




    Immer mehr ausländische Touristen, leidenschaftliche Ornithologen, finden das Donaudelta besonders wertvoll und nehmen es sich als Reiseziel vor. Die Gründer der Sozialunternehmen in der Ortschaft Maliuc hoffen, dass ihre Zahl künftig zulegt. Dennoch zielen sie nicht auf die Entwicklung des Massentourismus im Donaudelta ab. Im Gegenteil, das Donaudelta könnte viel mehr vom verantwortungsvollen Kleintourismus profitieren. Dazu Florin Palade:



    Wir versuchen die Touristen — einschlie‎ßlich der inländischen — zu erziehen, ihnen zu vermitteln, dass die Natur mehr Respekt verdient. Nur so können sie in aller Ruhe die Natur beobachten. Im Vergleich zu anderen mittel- und westeuropäischen Ländern haben wir noch viel zu lernen in dieser Hinsicht. Ich stellte aber fest, dass sich immer mehr Jugendliche in Rumänien für Naturfotografie und für den Naturschutz interessieren. Also weitet sich der Markt ständig aus.“




    Ebenfalls in der Dobrudscha, jedoch im Nordwesten der Region, in Richtung der Städte Brăila und Galaţi, liegt das Naturschutzgebiet Munţii Măcinului (Măcin-Gebirge). Die Landschaft ist genauso spektakulär und vielfältig wie im Donaudelta, doch ist die Gegend weniger bekannt. Hier gründete die Gemeindeverwaltung des Dorfes Greci zwei Sozialunternehmen: einen Fahrradverleih für diejenigen, die sich ein Berg-Abenteuer auf zwei Rädern wünschen, und einen Souvenirladen. Dazu organisiert die Gemeindeverwaltung Greci einen Fahrradwettbewerb, einen Marathon und ein Fotografie-Camp. Alles in der Hoffnung, mehr Touristen anzuziehen und die Wirtschaft in der Region anzukurbeln. Mehr Einzelheiten über die Attraktionen der Region erzählte uns der Vizebürgermeister, Bogdan Băjenaru:



    Der Nationalpark Munţii Măcinului ist nicht besonders gro‎ß, er erstreckt sich über eine Oberfläche von rund 11.000 Hektar. Im Gegenzug ist die Biodiversität sehr gro‎ß. Hier sind die Hälfte aller Pflanzen anzutreffen, die es insgesamt in Rumänien gibt — nämlich mehr als 1.900 Pflanzenarten. Die Măcin-Berge sind die ältesten Berge in Rumänien, sie sind vor etwa 350 Millionen Jahren entstanden, viel früher als die Karpaten. Die höchste Spitze ist Ţuţuiatu mit 467 Metern.“




    In Măcin will man auch nicht den Massentourismus fördern, sondern viel mehr den Ökotorismus.



    Zu uns kommen Touristen, die die Natur lieben und in aller Ruhe die Naturschätze genie‎ßen wollen. Meistens sind es Wanderlustige, die die Berge zu Fu‎ß besteigen oder aber Rad fahren. Die Gründung eines Zentrums, wo man Fahrräder mieten kann, zeigt den Einwohnern unserer Gemeinde, dass auch neue Initiativen möglich sind. Das Zentrum stellt überdies auch Reiseleiter zur Verfügung. Denn das war unser Ziel bei der Gründung des Sozialunternehmens: den Menschen vor Ort zu zeigen, dass es hier um ihre Region geht, die noch ein gro‎ßes, nicht ausgeschöpftes Potential hat. Agro- und ökotouristische Aktivitäten können ihnen einen Mehrwert bringen. Wir haben einen Absatzmarkt für Lebensmittel gebaut, wo nur einheimische Erzeugnisse verkauft werden. Als Baustoffe verwendeten wir Granit aus unserer Gemeinde, Holz und Dachziegel. Es ist eine Win-win-Situation. Die einheimischen Landwirte verkaufen ihre Erzeugnisse auf dem Markt. Die Touristen haben die Möglichkeit, natürliche, hausgemachte Produkte zu kaufen. Auf dem Markt gibt es auch eine Informationsstelle, wo die Touristen Auskunft über die Region bekommen und Souvenirs kaufen können.“




    Infolge des Projektes TURECO sind in der Gemeinde Greci 4 Arbeitsplätze geschaffen worden. Dazu wurden etwa 40 Personen beraten, denen somit klar wurde, dass auch alternative Einkommensquellen zusätzlich zu den herkömmlichen möglich sind. Diese Einkommensquellen können ebenfalls Touristen in die Măcin-Berge anlocken. Denjenigen, die ein Sozialunternehmen gründen möchten, steht ein Handbuch bester Praktiken zur Verfügung.

  • Social Enterprises Gain Popularity

    Social Enterprises Gain Popularity

    Social economy, a non-profit sector based on social solidarity and environmental protection, accounted for 4% of the GDP as early as 2010. In Romania, as early as 2009, social enterprises employed over 3.3% of the total working population. This sector has been slow in growing, but finally last year a law was passed on the social economy, aimed at developing an alternative model of social inclusion for vulnerable groups.



    Dobrogea is one of the regions of Romania with the worst combination of social and environmental problems. 10 social economy structures (SES) have been created in that region, as well as around Bucharest. These micro enterprises appeared as a result of the TURECO project run by the National Center for Sustainable Development, with European financing. TURECO aims to help 460 people through this initiative. These are members of families with more than two children, single parent families, school dropouts, people in isolated communities, people living on minimum wage, people with disabilities, ethnic Roma, as well as people over 18 years of age who have recently left a child protection institution.



    The Danube Delta, an ecologically significant area, but faced with social challenges, was one of the targets of the project. In Maliuc, on the Sulina canal, two social economy structures have emerged: a travel agency for nature watching and photography, and another one for producing local souvenirs.



    Florin Palade from EcoPontica Foundation, the creator of the two SES, told us why they picked this village: “This village has around 1,060 inhabitants, in five clusters. This village has a crucial position, being placed at Mile 24 on Sulina Canal, close to the city of Tulcea. At the same time, it is close to Fortuna Lake, an area considered one of the best for photography by us, nature and fauna watchers.” The Delta has always been attracting foreign bird watchers, and the project initiators aim to attract more and more. However, they don’t aim to develop mass tourism in the Delta.



    Florin Palade points out that more advantageous would be small scale, ecologically responsible tourism: “We try to educate tourists, even the Romanian tourists, to show more respect for nature and to discover the pleasure of nature watching. Compared to central and western European countries, we are just beginning. However, we notice that more and more young people from Romania take up nature photography and protection. The market is growing.”



    Also in Dobrogea, in the northwest, close to Braila and Galati, you can find the Macin Mountains National Park, as spectacular and diverse an area as the Danube Delta, but unfortunately lesser known. The local administration in Greci also developed two SES: a bicycle rental center for exploring the mountains, and a souvenir shop. In addition, they organize a cycling competition, a marathon, and a photography camp, in the hope of elevating the tourism and economic potential of the area.



    Deputy mayor of Greci, Bogdan Bajenaru, told us about the local attractions: “Macin Mountains National Park is not a big one, it has around 11,000 ha, but has a great biodiversity. You can find here over half of Romania’s flora, over 1,900 plant species. Macin Mountains are the oldest in Romania, among the oldest in Europe, around 350 million years old, way older than the Carpathians. Its highest point is Tutuiatu Peak, within our village limits, and has an elevation of 467 meters.”



    The people in the Macin area also want to encourage eco-tourism, as opposed to mass tourism. Here is Bogdan Bajenaru once again: “This is an area that attracts tourists who love nature and want to enjoy it in tranquility. They walk or bike in the area. The possibility offered by the SES to rent bikes, or hire a guide, is another important aspect, which encourages locals to try new things or develop existing opportunities. This is what we’ve been trying: to make them understand that the area is their home, it brings added value through agro-tourism and eco-tourism. We have developed a food market where we sell exclusively natural and traditional products. We also use the local granite, wood and roof tiles. At the market, the locals sell their merchandise, supplying tourists with organic products. The market also has a tourist information center, that provides local souvenirs.”



    The TURECO project has created 4 jobs in Greci, and has provided counseling to 40 people, helping them discover alternative sources of income. A best practices guide is also available for people interested in developing the social economy.

  • Întreprinderile sociale, o soluţie din ce în ce mai răspândită

    Întreprinderile sociale, o soluţie din ce în ce mai răspândită

    Economia socială, un sector
    non-profit bazat, mai mult pe solidaritate socială şi protecţie a mediului, era
    răspunzătoare, încă din 2010, pentru 4% din PIB-ul UE. Iar în România, încă din
    2009, întreprinderile sociale constituiau un angajator important pentru 3,3%
    din totalul salaraţilor. Amploarea acestui sector a crescut, lent, dar sigur,
    iar de anul trecut, există în România chiar şi o lege privind
    economia sociala, având drept scop stimularea dezvoltării unui
    model alternativ de incluziune socială a grupurilor vulnerabile. Iar Dobrogea
    este, în România, una din regiunile unde multe probleme sociale se combină cu
    cele de mediu. Recent, acolo, dar şi în zona Bucureşti-Ilfov, au fost
    înfiinţate 10 structuri de economie socială (SES-uri). Aceste
    mini-întreprinderi au apărut în urma implementării de către fundaţia Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă
    a proiectului TURECO, proiect ce a beneficiat de finanţare europeană prin
    POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). TURECO a urmărit, ca prin înfiinţarea acestor
    întreprinderi, în jur de 460 de persoane să fie ajutate. Este vorba de familii cu peste
    doi copii, familii monoparentale, persoane care au părăsit timpuriu şcoala sau
    care locuiesc în comunităţi izolate, persoane care trăiesc din venitul minim
    garantat, care au dizabilităţi, etnici romi şi tineri peste 18 ani care părăsesc
    sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului. Delta Dunării, zonă
    sensibilă pentru ecologie, dar confruntată cu probleme sociale, a fost una din
    ţintele proiectului. La Maliuc, pe braţul Sulina, au apărut două SES-uri: o
    agenţie de turism pentru observarea naturii şi fotografie şi o mică
    întreprindere de produs suveniruri specifice. Florin Palade de la Fundaţia
    EcoPontica, iniţiatoarea SES-urilor, ne spune de ce a ales această comună: Comuna are în jur de 1.060 de locuitori, în toate cele 5 sate
    ale ei. Importantă este poziţia acestei comune la Mila 24 pe canalul Sulina, o
    poziţionare crucială pentru noi dată fiind apropierea de Tulcea. În acelaşi
    timp este aproape de lacul Fortuna, o zonă pe care noi, ca ghizi ornitologici,
    o considerăm a fi una din cele mai bune pentru a fotografia natura şi fauna.


    Turişti
    străini, pasionaţi de ornitologie, au venit mereu în Deltă, iar numărul lor se
    pare că va creşte, speră iniţiatorii întreprinderilor de economie socială din
    Maliuc. Totuşi, ei nu urmăresc dezvoltarea turismului de masă în Deltă.
    Dimpotrivă, şansa zonei este turismul de mai mică anvergură, dar responsabil.
    Florin Palade: Noi încercăm să educăm turiştii, chiar şi pe
    cei de la noi din ţară, să aibă mai mult respect faţă de natură şi să descopere
    în linişte plăcerea de a observa natura. Comparativ cu celelalte ţări, central
    şi vest europene, suntem cam la început în privinţa asta. Dar am observat că
    din ce în ce mai mulţi tineri din România se îndreaptă spre fotografia de
    natură şi spre activităţi de protejare a naturii. Deci piaţa e din ce în ce mai
    mare.


    Tot
    în Dobrogea, dar în partea de nord-vest, spre Brăila şi Galaţi, se află Parcul
    Naţional Munţii Măcinului, zonă la fel de spectaculoasă şi de diversă ca Delta
    Dunării, dar, din păcate, mai puţin cunoscută. Aici, primăria comunei Greci a
    dezvoltat două structuri de economie socială: un centru de închirieri de
    biciclete, pentru cei care vor să traverseze munţii pe două roţi, şi un magazin
    de suveniruri. În plus, primăria din Greci mai organizează un concurs de
    ciclism, un maraton şi o tabară de fotografie, toate în speranţa de a ridica
    puţin mai mult potenţialul turistic şi economic al zonei. Despre atracţiile ei,
    ne vorbeşte viceprimarul Bogdan Băjenaru: Parcul Naţional
    Munţii Măcinului nu are o suprafaţă foarte mare, are doar aproximativ 11.000 de
    hectare, dar are o biodiversitate foarte mare. Pe acest teritoriu, găsim peste
    jumătate din flora României, adică peste 1.900 de specii de plante. Munţii
    Măcinului sunt cei mai vechi munţi din România şi printre cei mai vechi din
    Europa, au aproximativ 350 de milioane de ani, cu mult înaintea Carpaţilor. Cel
    mai înalt vârf este Vf. Ţuţuiatu, aflat pe teritoriul comunei noastre şi are
    467 de metri altitudine.

    Nici la
    Măcin nu se doreşte încurajarea turismul de masă, ci a eco-turismului. Bogdan
    Băjenaru: Aici vin turişti care iubesc natura şi care vor
    să vadă în linişte bogăţiile naturale. Ei ori merg pe traseele turistice pe
    jos, ori cu bicicleta. Oportunitatea pe care o oferă SES-ul de închiriat
    biciclete, care pune la dispoziţie şi un ghid, este un alt aspect important
    care dă curaj localnicilor să facă şi lucruri noi şi să pună în valoare ce au
    deja. Noi asta am încercat: să-i facem să înţeleagă că zona e a lor, că le
    poate aduce plus-valoare prin agroturism şi ecoturism. Am dezvoltat o piaţă
    alimentară unde vindem numai produse naturale şi tradiţionale, folosind
    granitul de Greci, lemn şi tiglă. La piaţă, localnicii vin şi îşi prezintă marfa,
    iar cei care vizitează zona să se aprovizioneze cu produse naturale. În cadrul
    acestei pieţe, există şi un punct de informare pentru cei care vor să se
    documenteze şi de unde pot cumpăra suveniruri produse în Munţii Măcinului.


    La Greci, în urma proiectului TURECO, s-au
    creat 4 locuri de muncă şi au fost consiliate aproximativ 40 de persoane care
    au descoperit, cu această ocazie, că există şi alternative la sursele de venit
    obişnuite. Aceste surse de venit pot atrage, de asemenea, turişti în Munţii Măcinului.
    În plus, cei care doresc să se lanseze în economia socială au la dispoziţie şi
    un Ghid de bune practici pentru cei care-şi deschid structuri de economie
    socială.