Radio România Internațional

Tag: turism

  • Turismul, în creștere față de anul 2022

    Turismul, în creștere față de anul 2022

    Peste 13 milioane de persoane s-au înregistrat
    în cursul anului trecut în spaţiile de cazare din România, nivel în creştere cu
    10,5% faţă de 2022.

    Conform datelor publicate de Institutul Naţional de
    Statistică, aproape 85% au fost turişti români, iar durata medie a şederii a
    fost de una sau două zile, atât în cazul românilor, cât şi în cazul străinilor.
    Pe primul loc la numărul de turişti a fost capitala Bucureşti, urmata de
    judeţele Constanţa – de pe litoralul Marii Negre şi Braşov – zona
    montană din centrul tarii.

    Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi
    în structurile de primire turistică au provenit din Germania, Italia şi Israel.
    Plecările turiştilor români în străinătate, înregistrate la punctele de trecere
    a frontierei, au fost peste 19 milioane, de asemenea, în creştere cu 12,6% faţă
    de anul 2022.

  • Traficul aerian de pasageri, în creştere în România

    Traficul aerian de pasageri, în creştere în România

    Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a crescut cu 17% în 2023.
    Astfel, aproape 25 de milioane de pasageri au fost înregistraţi pe aeroporturile
    din România pe parcursul anului trecut, a informat Asociaţia Aeroporturilor din
    România. Faţă de anul 2019, când au fost înregistrate 23,23 milioane de persoane,
    avansul este de 6%. În 2023 numărul pasagerilor pe rutele interne a scăzut cu
    8% faţă de 2022, ajungând la 1,82 milioane de persoane transportate. În acelaşi
    timp numărul pasagerilor pe rutele externe a cunoscut o creştere importantă, de
    19,6% în 2023 faţă de 2022 (aproape 22,74 milioane de pasageri).


    Ne bucurăm să constatăm că în România traficul de pasageri a recuperat
    puternic, astfel că am depăşit valorile înregistrate înainte de pandemie. În
    ultimii ani, majoritatea aeroporturilor din România au derulat proiecte
    importante de investiţii. Au fost construite noi terminale, au fost extinse şi
    modernizate cele existente, sa lucrat la extinderea unor piste, căi şi
    platforme de rulare şi au fost achiziţionate echipamente moderne de securitate.
    Ne aşteptăm ca valorile de trafic să crească constant şi estimăm că în anul
    2040 pe aeroporturile din România vom depăşi 50 de milioane de pasageri, a
    declarat David Ciceo, preşedintele Asociaţiei.


    Detaliind, aproape 14,7 milioane de pasageri au tranzitat în 2023 cele două
    aeroporturi din Bucureşti, Aeroportul Internaţional «Henri Coandă» Bucureşti Otopeni
    şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa «Aurel Vlaicu». În 2023 traficul a
    crescut cu peste 16,5% faţă de anul anterior, arată Compania Naţională
    Aeroporturi Bucureşti. Numărul total de pasageri din 2023 a ajuns foarte
    aproape de cel maxim, înregistrat în 2019, când au fost aproape 14,73 milioane
    de pasageri. Traficul a fost influenţate negativ de conflictul din Ucraina şi,
    în ultimele luni din 2023, de conflictul din Gaza, care a redus mult zborurile
    către Tel Aviv, una dintre principalele destinaţii de pe aeroportul «Henri
    Coandă», menţionează Compania.


    În context, zborurile operate de
    compania aeriană low-cost Wizz Air din 6 oraşe europene, inclusiv Bucureşti,
    către Tel Aviv vor fi reluate din 1 martie 2024. Frecvenţa curselor din Bucureşti, Budapesta,
    Sofia, Londra, Cracovia şi Roma către Tel Aviv va fi de 3 ori pe săptămână.


    Pe de altă parte, compania aeriană naţională TAROM a mărit numărul zborurilor
    dintre Bucureşti şi Baia Mare. TAROM va avea zboruri pe ruta
    Bucureşti – Baia Mare – Bucureşti duminică, luni, marţi, joi şi vineri. Aeroportului
    Internaţional Maramureş deserveşte şi un singur zbor extern regulat pe
    conexiunea Paris – Baia Mare – Paris, joi şi duminică, operat de compania
    aeriană HiSky.


  • Predeal

    Predeal


    Astăzi vă invităm într-o staţiune montană aflată la numai 160 de kilometri de capitală: Predeal. Este una dintre cele mai populare destinaţii turistice din ţară, renumită pentru frumuseţea sa naturală şi pentru pârtiile sale de schi. Istoria oraşului arată că în secolul al 19-lea, Predealul a început sa devină punct de atracţie turistică.



    Nicoleta Vîlcean Tudoran, director al Centrului de informare şi promovare turistică Predeal, ne-a spus de ce merită să venim la Predeal în acest sezon:


    “În sezonul de iarnă, Predealul este alegerea perfectă pentru pasionaţii de sporturi pe zăpadă. Fiind la altitudine înaltă, de peste 1000 de metri, avem cumva garanţia că putem merge la schi cel puţin 100 de zile într-un an, ceea ce foarte puţine staţiuni reuşesc (n.r. să ofere). Din acest motiv, Predealul este o staţiune de excepţie, iar faptul că ne ajută instalaţiile moderne de transport pe cablu care funcţionează şi în condiţii meteorologice mai puţin favorabile este un mare plus, iar pasionaţii de astfel de experienţe, de schi, chiar au motive să vină la Predeal.”



    În staţiunea Predeal există opt pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate. Pentru turiştii care doresc să înveţe acest sport există un număr mare de instructori de schi alpin autorizaţi, iar în apropierea pârtiilor de schi există centre de închiriat echipament.



    Am aflat de la interlocutoarea noastră că în prezent sunt deschise două pârtii, Clăbucet plecare – Clăbucet sosire şi Cocoşul, ultima fiind menţinută în stadiu de pregătire în anticiparea vacanţei elevilor, din februarie.



    Dar Predealul este ospitalier şi pentru cei ce nu sunt interesaţi de schi, sau şi şi în perioadele când nu este suficientă zăpadă pentru a practica sporturi de iarnă.


    Nicoleta Vîlcean Tudoran, director al Centrului de informare şi promovare turistică Predeal:


    “Predeal nu înseamnă numai schi şi distracţie cu prietenii pe pârtie. Staţiunea este atractivă şi pentru pasionaţii de drumeţii, se pot face tururi de cabane, trasee turistice. La Predeal avem peisaje care ne taie respiraţia, iar aerul curat fac din Predeal o staţiune favorită dacă turiştii sunt în căutare de aşa ceva. Este locul unde efectiv se încarcă bateriile. La noi găsiţi mâncare gustoasă şi variată, bucate tradiţionale româneşti pregătite cu ingrediente locale, bucate internaţionale. Oferta gastronomică a oraşului este în măsură să satisfacă absolut toate gusturile. Ca relaxare, turiştii se pot bucura de tratamente revigorante la multiplele SPA-uri fie exterioare, fie interioare. În acelaşi timp, turiştii se pot bucura de plimbări cu sania trasă de cai. Pentru cei mici sunt tot felul de activităţi, nu doar cele care ţin de pârtie: există Fun Park, există trasee de căţărări, există zone în care se poate practica Airsoft, Paintball.”



    Predeal oferă o mare varietate de opţiuni de cazare, incluzând hoteluri, cabane, pensiuni şi apartamente, cu preţuri care variază în funcţie de sezon şi de nivelul de confort dorit.






  • Schi la Sinaia

    Schi la Sinaia

    Astăzi vă propunem să mergem la schi,
    într-una dintre cele mai vechi staţiuni din ţară: Sinaia. Situată la poalele Munților
    Bucegi, Sinaia a devenit faimoasă încă din secolul al XIX-lea, atunci când aici
    a fost ridicat Castelul Peleş, reşedinţa de vacanţă a familiei regale a
    României. Construit în anii 1880,
    Castelul Peleş este una dintre atracțiile cele mai importante ale orașului, cu
    arhitectură impresionantă și detalii artistice ce reflectă influențe europene
    și orientale.


    În staţiunea Sinaia se poate practica cel
    mai bun schi de altitudine din România, aici existând un domeniu schiabil de 22
    km, cu pârtii cu grade de dificultate diferite, incluzând pârtii de nivel începător,
    intermediar și avansat, toate echipate cu instalaţii moderne de transport pe
    cablu și oferind condiții excelente de schi, incluzând servicii de închiriere
    echipament, școli de schi și baruri pe pârtie.


    Valentin Trăistaru, şeful şcolii de schi
    Europa Schi Star, ne-a spus că tocmai s-a deschis sezonul de schi la Sinaia şi
    a ne-a lansat o invitaţie într-o staţiune pregătită la nivel internaţional:

    Pârtiile sunt într-o condiţie excepţională, a mai nins şi natural, cu
    ajutorul tunurilor (n.r. de zăpadă) şi
    pregătirii foarte bune a echipei de oameni care pregătesc pârtiile este un
    strat de aproximativ 30 cm. Sunt condiţii chiar superbe. La acest moment cred
    că este singurul loc unde se poate schia pe nişte pârtii mai lungi, care sunt
    de culoare albastră şi roşie. În acest moment Varianta, una pentru începători,
    de culoare albastră, Lăptic, sau 2 Valea Soarelui, majoritatea de sus din masiv
    sunt funcţionale.


    Atunci când este zăpadă abundentă, schiorii
    experimentaţi se pot bucura de pârtia Carp, care porneşte de la Cota 2000 şi ajunge
    până la Cota 1.400. Transportul pe cablu este asigurat de vechea telecabină, încă
    în funcţiune, dar şi de un telescaun modern. Din Sinaia până la Cota 2000 se
    poate ajunge şi cu o mai nouă telegondolă. În Valea Dorului cele trei piste,
    deservite de telescaun, au ca punct final o cabană cunoscută pentru că în zilele
    cu soare, turiştii se opresc din schiat şi se întind la soare, în căutarea unui
    bronz sănătos de munte.


    Tarifele la transportul pe cablu au rămas
    la fel ca cele din sezonul trecut. Astfel, o cartelă cu 24 de puncte costă 100
    de lei (20 de euro) pentru adulți și 60 de lei (12 euro) pentru copii. Cea mai
    scumpă cartelă, cu 300 de puncte, îi costă pe adulți 825 de lei (165 de euro)
    și 540 de lei (108 euro) pentru copii. Prețurile skipass-urilor diferă în
    funcție de zilele săptămânii. Un skipass valabil o zi întreabă costă 210 lei (42
    de euro) de luni până vineri și 230 de lei (46 de euro) în zilele de sâmbătă și
    duminică. Aceeași cartelă, valabilă două zile, costă 395 de lei (79 de euro). Menţionăm
    că o urcare cu gondola sau cu cabina consumă 6 puncte, iar una cu teleschiul,
    trei. Cei care nu vor să schieze, dar își doresc să ajungă la cota 2000 trebuie
    să plătească 95 de lei (19 euro) pentru o cartelă valabilă o urcare și o
    coborâre. Totuşi pentru a vă bucura de schi la Sinaia este recomandat să
    consultaţi prognoza meteo, pentru că în zilele cu vânt puternic telecabina nu
    urcă până la 2000 de metri.


    Deşi sunt funcţionale numai patru din cele
    17 pârtii omologate de la Sinaia, putem deja spera să ne bucurăm de un sezon
    bun pe schiuri şi poate şi de o coborâre pe Drumul de Vară, peste ceva vreme,
    pârtia cea mai lungă din staţiune, ce măsoară aproape trei kilometri.






  • Date despre turismul din România

    Date despre turismul din România

    Peste 1,5 milioane de turişti
    străini au fost cazaţi în România în primele 9 luni din 2023, a anunţat la 15
    decembrie 2023 Institutul Naţional de Statistică. Cheltuielile acestora au
    depăşit 3,9 miliarde de lei (peste 784 de milioane de euro), respectiv 2.578 de
    lei (circa 519 euro) de persoană. Călătoriile pentru afaceri (inclusiv
    participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au
    reprezentat principalul motiv al sejurului pentru puţin peste 50% dintre
    turiştii străini sosiţi în România în perioada menţionată, cheltuielile lor
    reprezentând 55% din totalul cheltuielilor. Aproape 50% au călătorit în scop
    particular, cheltuielile lor reprezentând 45% din total. Călătoriile în scop
    particular includ călătorii pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale
    şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie,
    tranzit. Peste 39% dintre turiştii străini şi-au organizat singuri sejurul, peste
    38% printr-o agenţie de turism, peste 9% atât pe cont propriu cât şi printr-o
    agenţie de turism. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în
    România a fost avionul, folosit de 75% din numărul total de turişti, peste 17%
    au utilizat autoturisme proprii, iar aproape 6% autocare şi autobuze.


    Pe de altă parte, capacitatea de cazare turistică în România
    a crescut, la 31 iulie 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, cu 2,7%
    la numărul locurilor de cazare şi cu 4,1% la numărul total de structuri de
    cazare turistică, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cele mai multe
    hoteluri erau de categoria 3 stele (peste
    54% din total), urmată de cele de 4 stele (peste 25%) şi două stele (peste
    15%). Hotelurile de 5 stele au fost în număr de 44 (cu 8 mai multe faţă de 31
    iulie 2022).


    Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2023 a fost de
    433.500. Cele mai multe locuri, 205.500, erau în hoteluri, urmate de apartamente
    şi camere de închiriat (62.900 locuri), pensiuni agroturistice (58.100 locuri),
    pensiuni turistice (33.900 locuri), vile turistice (17.500 locuri), hosteluri (13.500
    locuri).


    Primele 3 judeţe după numărul total de structuri de primire turistică
    existente (inclusiv apartamente şi camere de închiriat), au fost: Constanţa, pe
    litoralul românesc al Mării Negre (cu aproape 1.500), Braşov, important oraş
    montan din zona centrală a României (cu peste 1.250 de structuri de cazare) şi
    Suceava, judeţ din nordul României cu o foarte bogată ofertă turistică (peste 800).


    Rămânând în domeniul ofertei turistice, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului
    şi Turismului consideră că România are şase produse turistice principale: turismul
    rural, turismul cultural, cel de city break, turismul în natură, turismul activ
    şi de aventură, respectiv turismul balnear şi wellness. Până în prezent în
    România au fost recunoscute 133 de trasee cultural-turistice. În plus, România
    este inclusă în 11 rute culturale ale Consiliului Europei şi în 5 rute
    transnaţionale.

  • Iarna, pe litoralul românesc al Mării Negre

    Iarna, pe litoralul românesc al Mării Negre


    Litoralul românesc al Mării Negre este o zonă ce poate atrage indiferent de sezon. Chiar dacă turiştii care aleg această destinaţie nu se pot bucura de aceleaşi tentaţii ca vara, marea crează peisaje ce taie răsuflarea, la temperaturi negative, devenind sursă de inspiraţie pentru fotografii iubitori ai naturii. Marea este înghețată la țărm, iar în larg ies aburi din apă, pe fondul diferențelor de temperatură, astfel încât apa mării pare că fierbe.



    Stabilopozii de pe diguri sunt acoperiți cu perdele de gheață, iar balustradele falezelor sunt împodobite de țurțuri cristalini. În golfuri, apa mării poate îngheța la mal. Lacurile sunt deja înțepenite, prinzând în chingi ambarcațiunile trase la mal. Promenada Cazinoului din Constanța atrage localnicii și turiștii aproape ca vara. Iar în Portul turistic Tomis, la adăpost de vântul de pe litoral, mii de păsări se odihnesc pe luciul îngheţat al apei.



    Traian Bădulescu, operator de turism, ne-a spus cu ce atrage litoralul iarna:


    “Şi în acest an continuă tradiţia românilor de a-şi petrece sărbătorile de iarnă pe litoralul românesc, chiar dacă vorbim de câteva mii de turişti. Ca o noutate din ce în ce mai mulţi turişti aleg şi Crăciunul pe litoral, nu doar Revelionul. Care sunt avantajele? Tarifele sunt ceva mai accesibile decât cele din staţiunile montane, pentru că vorbim de extrasezon în cazul litoralului. Dar, în acelaşi timp, în această perioadă sunt deschise hotelurile de 4 şi 5 stele, cu încălzire centrală, care pot fi deschise tot timpul anului, vorbim de cină festivă, artişti cunoscuţi invitaţi, fireşte, plus că multe hoteluri au şi centre de wellness şi SPA. În plus, reprezintă o experienţă inedită, să îţi petreci sărbătorile de iarnă la malul mării.


    Chiar şi pentru litoral este o creştere faţă de anul trecut, potrivit mai multor touroperatori, cu circa 15% la nivelul rezervărilor pentru litoral. Tradiţia este mai veche, mulţi români merg de Revelion şi pe litoralul vecin, cel bulgăresc, dar din fericire, creşte şi litoralul românesc. Ca o paranteză, chiar pe partea de rezervări early-booking, în perioada toamnei, între octombrie şi decembrie, numărul de rezervări a crescut pentru sezonul viitor, 2024, cu 15%.”



    Iată semne bune şi pentru sezonul viitor estival!


    Dar până atunci, după o plimbare în bătaia aspră a vântului iernii, nimic nu se potriveşte mai bine decât un popas în vreunul din centre SPA de aici, care valorifică tradiţiile locale. Se găsesc astfel, centre care propun ritualuri în cadrul unui hamam tradiţional turcesc, eventual cu o exfoliere cu germeni de grâu, zahăr brun şi apă de rozmarin, posibil urmată de o împachetare cu pulbere din sâmbure de struguri şi în final un masaj de stretching. Sarea de mare, uleiurile de masaj şi măştile pe bază de argilă conferă celor ce le încearcă beneficii atât la nivel fizic, cât şi spiritual.



    Staţiunile Mamaia, Eforie Nord şi Jupiter oferă pachete turistice pentru cei care doresc să petreacă un sejur extra+sezon la malul mării.




  • Crăciun în Ţara Dornelor

    Crăciun în Ţara Dornelor

    Dacă în centrul
    orașelor mari s-au deschis deja târgurile de Crăciun, pensiunile din mediul
    rural s-au pregătit deja de sărbători. Pe lângă un meniu deosebit, alcătuit cu
    grijă din ingrediente naturale, gazdele propun turiștilor care aleg ca
    destinație satul românesc programe artistice, dar și vizite la cele mai
    interesante obiective din împrejurimi.


    Vă propunem azi o
    incursiune în lumea satului românesc, o lume mereu surprinzătoare prin
    frumusețea tradițiilor și a obiceiurilor. Iar, în nord-estul României, acolo
    unde se întinde Țara Dornelor, sărbătoarea Crăciunului are și mai mult farmec,
    spune Mihaela Cocârță, directoare executivă a Organizației de Management al
    Destinației Țara Dornelor.

    Țara Dornelor este o destinație de
    poveste, o destinație care cucerește prin frumusețea ei naturală, căldura
    oamenilor, tradițiile autentice și obiceiurile bogate, transmise cu grijă din
    generație în generație. Țara Dornelor este aflată în inima Bucovinei și este o
    destinație ideală pentru cei care aleg să își petreacă sărbătorile de iarnă
    departe de casă, întrucât aici se vor simți exact așa ca acasă.

    Spre exemplu,
    turiștii pasionați de aventură, tradiții și gastronomie locală se vor simți cu
    adevărat răsfățați aici, întrucât, în Bazinul Dornelor, atmosfera freamătă de
    sărbătoare și activități specifice sezonului. Turiștii pot lua parte la o
    mulțime de evenimente festive. Bineînțeles, vorbim despre târguri de Crăciun.
    Am deschis și noi câteva târguri de Crăciun punctuale în Țara Dornelor. Avem și
    un târg de produse locale, unde turiștii pot veni să deguste bunătățile din
    Țara Dornelor. Vorbim și de evenimente caritabile, de spectacole de colinde, de
    tot felul de evenimente culturale. Toate acestea fiind doar o mică parte din
    oferta noastră turistică de sărbători.


    Cei
    care îndrăgesc activitățile de iarnă, au posibilitatea de a petrece o zi
    intensă pe pârtiile de schi, spune Mihaela Cocârță.

    Avem mai
    multe pârtii de diferite nivele de dificultate, unde pot să schieze, să se dea
    cu placa sau cu sania. De asemenea, pot face chiar și schi de tură. Turiștii
    își pot crea amintiri alături de cei dragi pe patinoar sau pot face chiar și
    plimbări romantice cu trăsura trasă de cai. Unele pensiuni oferă acest
    serviciu.

    Mai pot face bineînțeles și echitație sau pot, pur și simplu, să ia
    Țara Dornelor la pas și să se bucure de spectacolul de lumini festive, care
    transformă în această perioadă zona noastră într-un loc de poveste. Dintre
    activitățile deosebite pe care le pot face turiștii în zona noastră amintesc
    vizita la Parcul Național Călimani, unde atât familiile cu copiii, dar și
    tinerii pot afla mai multe despre acest parc al nostru, atât de important
    pentru noi. Mai pot face, de asemenea, și vizite la crescătoria de cerbi din
    zonă și, de ce nu, pot face și o mică oprire la una dintre stânele din Țara
    Dornelor, care oferă turiștilor o incursiune în lumea aceasta fantastică și
    chiar să se bucure de o degustare de bunătăți specifice.

    Bineînțeles, nu uităm
    că mai pot face și plimbări cu telescaunul, zbor de agrement, trasee cu snow-mobilul
    și ATV-ul și chiar plimbări la pas prin tinovuri, dacă vremea permite.





    Nu putem vorbi
    despre sărbătorile de iarnă fără să nu amintim de Ajunul Crăciunului și de ziua
    de Crăciun, ambele fiind foarte importante. Iar o tradiție specifică în ajunul
    Crăciunului este colindul, un obicei vechi al localnicilor, mai ales în zona
    satelor. Aceștia se îmbracă în straie populare și străbat străzile cu colindele
    lor pline de emoție, de bucurie.

    În perioada aceasta, casele,
    pensiunile își așteaptă colindătorii și își deschid porțile pentru a-i asculta.
    În zona noastră, este și un motiv de a restrânge legăturile între vecini și
    prieteni, dar, extrapolând la turiști, se pune foarte mult accent și pe crearea
    unei relații între gazdă și oaspeți. Se creează o atmosferă foarte apropiată,
    iar la noi contează mult ca oaspeții să se simtă parte din familie.

    Tot în
    ajunul de Crăciun, se împodobește bradul, iar un element distinct față de alte
    zone ale României, este că, la noi, încă, se mai împodobește bradul în Ajun, nu
    mai devreme, și, de asemenea, se mai folosesc acele bomboane specifice pentru pom,
    pe lângă celelalte elemente de design.


    Crăciunul în Țara Dornelor
    nu este doar o sărbătoare, ci o călătorie în timp către obiceiuri și tradiții
    care au rezistat. Iar, dacă vorbim despre gastronomie, toate unitățile de
    cazare, în special în zona rurală, pregătesc câte ceva special pentru oaspeții
    lor, spune Mihaela Cocârță, directoare executivă a Organizației de Management
    al Destinației Țara Dornelor.

    Noi nu facem rabat de la
    calitate și, de aceea, toate produsele locale, pe lângă faptul că sunt
    delicioase, sunt și naturale. Sunt pregătite cu grijă de gazde, ca pentru
    familiile lor. Gastronomia noastră aduce laolaltă toate aromele tradiționale,
    în special în perioada Crăciunului. Iar aici vorbim despre sarmale, despre
    cozonac, salată de boeuf și despre tot felul de produse specifice din carne,
    dar și brânzeturi ale micilor producători locali. Astfel, oferim un festin
    culinar care aduce bucurie până și celui mai pretențios degustător.

    Trecând la
    mesele de Crăciun, acestea sunt cele mai delicioase din întregul an. Țara Dornelor
    oferă o experiență unică turiștilor care ne vizitează, fiind o destinație
    dedicată atât grupurilor de prieteni, cât și familiilor cu copii de toate
    vârstele, chiar și bunicilor. Drept dovadă, la noi în zonă, gradul de ocupare
    este foarte ridicat, undeva aproape de 100%.

    Avem vizitatori și străini, și
    români, de toate vârstele, tocmai pentru că oferim atât de multe servicii care
    sunt adresate unor grupuri de vârstă diverse. Sunt tot felul de evenimente care
    au loc în această perioadă. Unul dintre aceste evenimente este și Festivalul de
    Datini și Obiceiuri de Iarnă, un eveniment cu tradiție. A ajuns la ediția cu
    numărul 26 și este o paradă extraordinară a grupurilor de urători și
    colindători din toată țara, desfășurat în aer liber, unde privitorii se bucură
    de un spectacol extraordinar. În încheiere, nu pot decât să urez tuturor
    sărbători fericite și liniștite, oriunde, în orice colț al țării și al lumii se
    află.



    Iar lista
    evenimentelor continuă în perioada imediat următoare. În data de 20 ianuarie 2024, va avea loc în Vatra Dornei prima
    ediție a Campionatului Balcanic de Ciclocros. Apoi, tot în Vatra Dornei, din 15
    februarie 2024, se vor desfășura două etape de cupă mondială de sanie pe pistă
    naturală.




  • Noul mers al trenurilor 2023-2024

    Noul mers al trenurilor 2023-2024

    CFR
    Călători, operatorul naţional feroviar de pasageri, a anunţat că din 10
    decembrie 2023 a intrat în vigoare noul Mers al Trenurilor 2023-2024, care va
    fi valabil până la 14 decembrie 2024. De la aceeaşi dată biletele de tren s-au
    scumpit cu 8,8%, din cauza inflaţiei. În România circulă zilnic în medie 1.100
    de trenuri. S-au introdus două noi destinaţii pentru trenurile Intercity pe
    rutele pe care condiţiile tehnice permit circulaţia cu viteză mare. Există acum
    8 perechi de trenuri care pot circula în regim Intercity (IC), pe rutele Bucureşti Nord -
    Cluj Napoca (nord-vest) şi retur, cu ramuri pe rutele Teiuş (nord-vest) – Arad
    (vest) şi retur, Constanţa (pe litoralul românesc al Mării Negre) – Braşov
    (centru) şi retur, Bucureşti Nord – Suceava (nord) şi retur, cu ramuri Bacău
    (est) – Piatra Neamț (nord-est) şi retur, respectiv Iaşi (nord-est) – Paşcani
    (nord-est) şi retur, București Nord – Galați (est) şi retur, Bucureşti Nord -
    Constanţa şi retur.


    Oraşele
    Oradea (nord-vest), Cluj Napoca (nord-vest) şi Satu Mare (nord) au în
    continuare legătură feroviară pe timp de noapte cu Bucureştiul, respectiv
    litoralul românesc al Mării Negre, prin introducerea unor trenuri sau a noi
    ramuri la trenurile Intercity existente, astfel: trenul internaţional ‘Muntenia’
    Bucureşti Nord – Budapesta Keleti (Ungaria) şi retur are ramură un tren pe ruta
    Arad – Oradea şi retur. Trenurile sezoniere vor circula pe ruta Constanţa -
    Bucureşti Nord – Arad – Oradea şi retur. În sezonul estival între principalele
    oraşe din ţară şi litoral se asigură legătura cu trenuri directe, care pe
    distanţa Constanţa – Mangalia şi retur circulă în regim de tren Regio (tren
    lent) şi la tariful aferent acestui tip de tren.


    Din
    cauza lucrărilor de electrificare şi reabilitare a liniei de cale ferată Cluj Napoca -
    Oradea – Episcopia Bihor, care ajunge la graniţa cu Ungaria, CFR Călători a operat
    modificări în circulaţia trenurilor internaţionale spre Budapesta şi Viena. Trenul Claudiopolis Cluj Napoca – Budapesta Keleti şi
    retur are ramură un tren pe ruta Simeria – Brașov şi retur. Trenul Dacia
    București Nord – Viena şi retur are ramură un tren pe ruta Cluj Napoca -
    Simeria. Trenurile Harghita şi Corona Brașov – Budapesta Keleti şi retur
    circulă pe ruta Brașov – Deda – Jibou – Carei – Valea Lui Mihai. Trenul Someș
    Viena – Baia Mare (nord) şi retur are ramură un tren pe ruta Valea lui Mihai -
    Oradea şi retur.


    Trenurile IC au peste 40 vagoane de
    călători (vagoane clasa I, vagoane clasa a II-a și restaurant). Toate vagoanele
    au instalație de climatizare, toalete ecologice, uși de acces și intermediare
    semiautomate, prize electrice pentru încărcare telefon mobil sau laptop, Internet
    wi-fi. instalație de sonorizare, rafturi pentru bagaje voluminoase în fiecare
    capat al salonului. Vagoanele sunt apte pentru circulație cu viteza maximă de 160-200
    kilometri pe oră.

  • Băile Balvanyos

    Băile Balvanyos

    În sud-estul Transilvaniei, în interiorul curburii Carpaţilor, există câteva
    staţiuni balneoclimaterice de interes naţional şi local, care pun în valoare
    proprietăţile terapeutice ale apelor minerale, utilizate atât pentru cură
    internă, cât şi pentru cura externă. La
    limita judeţelor Covasna şi Harghita se află staţiunea balneoclimaterică Băile
    Tuşnad, situată la 66 de km nord faţă de Braşov , în defileul pe care-l străbate râul Olt printre masivele Harghita
    şi Bodoc. Pentru că a fost dezvoltat şi domeniul schiabil, staţiunea Băile
    Tuşnad a devenit tot mai atractivă şi în perioada iernii. Spre est se află o
    altă staţiune balneoclimaterică de top, Covasna, numită şi staţiunea celor o
    mie de izvoare de apă minerală. Atât în micul oraş-staţiune, cât şi in
    împrejurimi, pot fi întâlnite o mulţime de izvoare de apă minerală, unele
    captate şi utilizate pentru cura balneară.


    Între aceste două staţiuni se află câteva localităţi, staţiunea Băile
    Balvanyos şi comune precum Turia, unde întâlnim multe pensiuni turistice. L-am
    întrebat pe preşedintele filialei Covasna a Asociaţiei Naţionale pentru Turism
    Rural, Ecologic şi Cultural, Attila Dărăguş, cum s-au pregătit pensiunile
    pentru a-şi întâmpina turiştii de
    Crăciun şi de Revelion.

    De obicei cum se pregătește pentru Crăciun
    și acasă, așa și la restaurante și la pensiuni, cu mâncăruri tradiționale. Normal că nu lipsește
    ceremonia tăiatului porcului, mâncatul șoricului, e ceva care de Crăciun nu
    trebuie să lipsească. Cine a făcut acest pachet, tot a vândut tot de Crăciun.
    Nu mai avem locuri deloc. Am vândut Crăciunul 100%, dar demult. Mai avem locuri
    pentru Revelion, câteva locuri, dar tot timpul Crăciunul se vinde mai bine,
    pentru că turiștii majoritatea fac Crăciun în țară. Mai frumos decât în România
    nu poți să faci Crăciunul nicăieri.


    Preşedintele ANTREC Covasna
    a subliniat că pensiunile nu fac altceva decât să ofere produsele tradiţionale
    specifice zonei:

    Nu sunt niște pregătiri speciale. Noi facem
    exact cum ne-am obișnuit în zona asta, tăiatul porcul afară, cu pălincă fiartă,
    vin fiert, frumos, mâncat șoric, după aia pomana porcului, seară în restaurante
    sau în pensiuni, a doua zi cozonac de mac, de nucă. După aia avem mâncături
    tradiționale de Crăciun – sarmale, cârnați, caltaboş – exact cum suntem
    obișnuiți. E foarte bună această ceremonie și le place turiştilor. Două tipuri
    de cârnați facem de obicei, un tip în care domină usturoiul, cârnatul specific
    pe care îl avem, cârnat de porc și mai facem încă un tip de cârnat, mai multă
    boia și puțin picant, pe care îl consumăm proaspăt. Îl mai punem şi la afumat
    şi îl uscăm. Și atuncea se mănâncă crud-uscat.


    Turiştii care vin în această
    zonă în perioada Crăciunului şi a Anului Nou pot vizita oraşul Târgu Secuiesc
    unde sunt două muzee: Muzeul de Istorie a Breslelor şi Muzeul de păpuşi, cel
    din urmă fondat în urmă cu mai puţin de 10 ani şi care deţine deja o colecţie
    de peste 400 de păpuşi. Tot în Târgu Secuiesc poate fi vizitat un atelier
    special, unde, sub îndrumarea specialiştilor, turiştii pot învăţa cum să
    decoreze turta dulce. În zonă sunt emanaţii naturale de dioxid de carbon şi de
    sulf, folosite în mofete, la tratatea unor afecţiuni.

    Attila Dărăguş: Noi suntem în curbura Carpaților unde, sunt
    emanații surfurice. Avem foarte multe mofete și oamenii,
    majoritatea vin pentru mofete, probleme de piele, probleme de varice, de
    circulație și atunci fac tratamente. Aceste mofete sunt gratis, poate să meargă
    oricine vrea și atunci cu ocazia asta fac și aceste tratamente. Grota
    Sulfatară, Grota de Sulf din Turia, cea mai mare grotă de sud din acest tip în
    Europa, scoate 3.800 de metri cubi de gaz pe zi, asta este bogăția zonei.


    Comuna Turia figurează şi în Cartea
    Recordurilor pentru un bulz făcut de localnici, sub formă de ruladă, care a măsurat nu mai puţin
    de 150 de metri şi 32 de centimetri. Acest bulz a fost întins şi apoi rulat pe
    mese de aceeaşi înălţime, puse una lângă alta pe şosea. La Băile Balvanyos sunt
    aşa-numitele izvoare tămăduitoare, un fenomen natural rar întâlnit. Gazele
    care ies din adâncul pământului antrenează spre suprafaţă particule fine din
    straturile de roci întâlnite, precum şi apa freatică, astfel încât la suprafaţă,
    din loc în loc, pământul pare că fierbe.


  • Băile Herculane

    Băile Herculane


    Ne îndreptăm azi spre sud-vestul României. Aici, în stațiunea Băile Herculane, proprietățile terapeutice ale apelor minerale sunt valorificate de două mii de ani, încă din perioada romană. Romanii au fost cei care, în urmă cu aproape două milenii, au înființat primele băi termale. În secolul al XVIII-lea, austriecii au fost cei care au redescoperit efectele terapeutice ale apelor de la Băile Herculane și au amenajat spații pentru tratamente balneare, iar în secolul al XIX-lea au ridicat și centrul vechi al stațiunii.



    Laura Pătru, de la asociația Proturism Herculane, spune că urmele istoriei bogate se pot vedea și azi în Băile Herculane.


    “Sunt disponibile băi funcționale încă de pe vremea romanilor. Să spune că aceștia au pus-o pe hartă pentru că ei au descoperit puterea apelor miraculoase de acolo în campaniile lor de expansiune, tratându-și caii inițial în aceste ape, iar apoi și-au dat seama că produsul de acolo este foarte valoros, iar stațiunea a devenit celebră în imperiu, aici fiind venind la tratament mai mulți împărați din acea vreme. O altă perioadă de glorie a fost cea austriacă. Clădirile din acea perioadă se pot vedea și astăzi. Este locul în care a fost întâlnirea regilor când s-a lansat canalul navigabil pe Dunăre. Stațiunea poartă foarte multe urme istorice și are o istorie în sine impresionantă.”



    Apele termale tratează o varietate de afecțiuni, de la afecțiuni dermatologice la afecțiuni ale oaselor și ginecologice. Aerul fiind puternic ionizat negativ, sunt tratate și afecțiuni ale sistemului nervos central. Totuși, există și contraindicații, spune Laura Pătru, de la asociația Proturism Herculane.


    “Ele sunt un tratament, un medicament al naturii, dar, ca orice medicament, au și anumite contraindicații. Nu sunt recomandate pentru copii care se află în creștere. Așa cum apa acționează asupra oaselor noastre mature și le ajută, așa acționează și asupra oaselor lor putând fi oprită creșterea. Stațiunea are opțiuni de distracție pentru cei mici, dar nu prin cure balneare. Prin concentrația foarte mare de ion negativ în aer, corpul resimte aerul de acolo ca la o altitudine de peste 1.600 de metri. Aerul din Băile Herculane este comparat în termeni calitativi cu cel din Alpii elvețieni. Foarte mulți dintre oaspeții noștri vin pentru relaxare și e un mod foarte bun de refacere a somnului.”



    Iar, din Băile Herculane, puteți face numeroase excursii în împrejurimi.


    “De exemplu, puteți opta pentru unul dintre obiectivele cele mai apropiate, Cazanele Dunării, unde se poate vedea un obiectiv spectaculos. Este vorba de chipul lui Decebal, sculptat în stâncă. Este unul dintre cele mai populare obiective ale zonei. Tot în zona Dunării se pot face excursii cu vaporașele, cu barca. Clisura Dunării este renumită pentru peisajele ei unice în Europa. Zona este potrivită și pentru turism ecumenic, fiind foarte multe mănăstiri spectaculoase. Sunt totodată niște obiective naturale unice în România, destul de aproape fiind și Lacul Ochiul Beiului. Sunt trasee montane ușor accesibile și pentru începători. Sunt o mulțime de opțiuni. Dacă turiștii aleg să stea zece zile, în fiecare zi, pot să vadă altceva spectaculos.”



    În Băile Herculane, există câteva izvoare a căror temperatură depășește 40 de grade Celsius, unul dintre ele atingând chiar 67 de grade Celsius. În ceea ce privește tipurile de proceduri din bazele de tratament, putem enumera hidroterapie, electroterapie, masaj, acupunctură, gimnastică de recuperare.






  • Noi reguli europene pentru închirierile de locuinţe pe termen scurt

    Noi reguli europene pentru închirierile de locuinţe pe termen scurt

    În ultimii ani, piața închirierilor de locuinţe pe termen scurt în Uniunea Europeană s-a extins rapid, fapt care a generat mai multe probleme. Destinaţiile turistice au început să se confrunte cu lipsa de spaţii de cazare pentru turişti, preţurile chiriilor au crescut, iar calitatea vieţii în anumite comunităţi a scăzut.

    A apărut nevoia de mai multă transparenţă pe piaţa închirierilor, pentru ca autorităţile să se poată asigura că sunt respectate reglementările locale, impozitarea și standardele de siguranță. Au apărut şi preocupări de dezvoltare urbană, pentru că în unele comunităţi creşterea rapidă a închirierilor pe termen scurt a modificat profilul zonelor rezidenţiale şi a pus o presiune suplimentară pe servicii publice precum colectarea deşeurilor.

    Acum un an, Comisia Europeană a înaintat o propunere pentru mărirea transparenţei în domeniul închirierilor pe termen scurt și sprijinirea autorităților publice în promovarea unui turism sustenabil. Recent, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la această propunere.

    Măsurile includ:

    – înregistrarea online a proprietarilor, care va facilita identificarea şi verificarea acestora de către autorităţi;

    – platformele online vor fi obligate să verifice corectitudinea şi acurateţea detaliilor proprietăţilor de închiriat afişate; platformelor li se va cere chiar şi efectuarea de verificări aleatorii asupra proprietăţilor. În acest fel, autoritățile vor putea opri listarea proprietăţilor neconforme sau, la nevoie, vor putea amenda platformele unde apar proprietăţi cu nereguli.

    – partajarea datelor: pentru a primi date de la platforme despre activitatea gazdelor sau proprietarilor, țările Uniunii Europene vor înființa un portal digital unic pentru a ajuta autoritățile locale să înțeleagă activitățile de închiriere și să îmbunătățească totodată turismul. Un sistem mai simplu va fi folosit în cazul platformele mai mici.

    Înainte de intrarea sa în vigoare, acordul provizoriu trebuie să fie adoptat de Consiliu și Parlament. După aceea, țările UE vor avea la dispoziție 2 ani pentru a-l implementa.

    Comisia pentru piața internă a Parlamentului European va vota acordul provizoriu în ianuarie 2024.


  • Slow food travel în județul Buzău

    Slow food travel în județul Buzău


    Județul Buzău este recunoscut datorită atracțiilor sale turistice, dar și datorită cramelor. Slow Food Travel oferă un nou model de turism, alcătuit din întâlniri cu fermieri, producători de brânză, păstori, brutari și viticultori care, împreună cu bucătarii care le gătesc produsele, vor fi naratorii zonelor lor locale și ghizi unici ai tradițiilor locale. Călătorim alături de Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău, în ținutul legendelor și aromelor. Thorsten a ajuns acum 13 ani în România. După doi ani petrecuți în București, s-a retras în Buzău, unde a cumpărat un conac și a înființat o asociație care promovează produsele tradiționale, artizanale.



    Slow food este o mișcare globală, prezentă în peste 160 de țări, pentru acces la alimente sănătoase. Este o alternativă la fast-food, creată în Italia, în anii ’80. Este, în prezent, foarte activă în zona Ardealului, în Brașov, Sibiu, Cluj și în Buzău, de anul trecut. Suntem un fel de ONG și reunim fermieri, producători de alimente, pensiuni agroturistice, restaurante și iubitori de hrană sănătoasă și sustenabilă. Ideea noastră este aceea de creare a unei platforme de promovare în special pentru produsele artizanale, a alimentelor de calitate din județul Buzău. Ca să vă dau un exemplu, avem un producător de miere cu o tehnologie inovativă. Amestecă mierea cu fructe crude și creează un produs nou, care se poate consuma la micul-dejun. Turiștii găsesc produsul și în magazinul de suveniruri și pot pleca acasă cu ceva nou. În plus, avem și bere artizanală. Avem un tânăr antreprenor care a început cu mied. Acesta este un produs slab alcoolizat pe bază de miere.



    Geoparcul Ținutul Buzăului este sit UNESCO din 2022. Acesta cuprinde 18 comune pe raza cărora sunt 40.000 de locuitori și multe obiective turistice unice în această parte a lumii. Iar vizita la obiective turistice se poate combina cu experiențe culinare, spune Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău:



    De exemplu, turistul vine în comuna Berca și ajunge la centrul de informare turistică. Acolo află ce se poate vedea în Ținutul Buzăului. Merge la Vulcanii Noroioși sau la așezările rupestre din Bozioru, iar, după aceea, turistul se poate opri la o pensiune, restaurant sau la un producător, unde poate face o degustare. Noi, de exemplu, oferim și degustare de brânzeturi. Producem o brânză de capră din lapte crud și o oferim spre degustare cu un vin din Dealu Mare. Este, practic, o rețea. Nu promovăm doar produsele noastre. De asemenea, în zonă, avem producători de vin bio. Se poate merge la ei, se pot vizita cramele, se poate vedea cum se face producția de vinuri, iar, apoi, urmează o degustare cu trei tipuri de vinuri. Un alt eveniment pe care-l organizăm la Buzău este vânătoarea de trufe. Mergem în pădure cu câini dresați, căutăm trufe, iar, după ce ne întoarcem, avem un meniu de degustare numai din trufe.



    Slow Food Buzău se adresează călătorilor curioși și responsabili, care doresc să cunoască cu adevărat cultura gastronomică locală a regiunii buzoiene, fără a uita de sustenabilitate și de biodiversitatea alimentară. De exemplu, după una dintre călătorii, puteți cunoaște Babicul și povestea lui. Acesta e un salam picant, prezentat în catalogul de produse alimentare TasteAtlas ca unul dintre cele mai bune salamuri, ocupând locul 15 în lume. Îi veți găsi și pe o hartă a produselor tradiționale, creată de Thorsten Kirschner.



    Platforma noastră se numește slowfoodbuzau.com și este în limbile română și engleză. Acolo sunt toate informațiile despre producători locali, despre restaurante și pensiuni turistice care fac parte din rețeaua noastră. Avem și un program de vizite. Încă lucrăm la ea și sperăm ca, până în sezonul viitor, în 2024, să avem o ofertă mult mai bogată.



    Recent s-a încheiat un eveniment care a sărbătorit mâncarea bună și a constituit un adevărat prilej de socializare pentru participanți. Au fost prezentate în cadrul evenimentului și cele mai noi oferte de turism rural și de aventură.



    Am organizat a treia ediție a evenimentului Piața Artizanilor. Este un concept inovator prin care consumatorul e adus mai aproape de fermier și de producătorul local de alimente din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului. Este primul proiect de acest gen din România, prin care mici producători locali și furnizori de servicii turistice colaborează pentru a crea un acest fel de târg. De exemplu, toate standurile au fost făcute din materiale reciclate. Am sunat la toți producătorii pentru a strânge lemn și am lucrat la standuri. În două zile, am avut mai mult de 2.000 de vizitatori din toată România.



    Este un amestec între târg de produse artizanale și de la fermă, street-food, live cooking show, târg al meșteșugarilor și ateliere educativ-creative pentru copii. Feedback-ul a fost unul foarte bun. Este un târg-festival având ca scop socializarea. Au venit și turiști străini. 90% dintre aceștia erau surprinși și au zis că nu știau ce există la Buzău. Auziseră doar de Vulcanii Noroioși, dar nu știau de Geoparc, de oferta culinară. Așadar, nu există încă suficientă promovare. Noi, prin slow-food, am făcut un marketing prin colaborare fără niciun buget. Totul s-a realizat prin platformele de socializare. Cine a participat a împărtășit experiența sa și, astfel, am ajuns la 300.000 de vizualizări în două săptămâni.


    ​


    Chiar dacă nu ați ajuns la evenimentul anual al artizanilor, prilej de socializare există. Thorsten Kirschner, membru fondator Slow Food Community Buzău, spune că, dacă vă programați o vizită în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, aflați legendele oamenilor, ale rețetelor culinare, dar și ale numeroaselor atracții turistice.



    Pe lângă Vulcanii Noroioși, atât de cunoscuți, avem așezări rupestre, un munte de sare, Muzeul Chihlimbarului, avem mănăstiri vechi. Apoi, există ofertă pentru turism activ, cum ar fi raftingul și ciclismul cu biciclete electrice. În plus, avem două zone interesante. În Dealu Mare sunt crame interesante și există și rețeaua aceasta de slow-food care cuprinde producători artizanali de bere sau de miere. Puteți degusta produsele și le puteți lua acasă.



    Unul dintre scopurile mișcării Slow Food este acela de a preveni dispariția culturilor și tradițiilor. În plus, alegând această formă de turism ne cultivăm interesul față de alimentele pe care le consumăm, față de proveniența acestora și de modul în care alegerile noastre alimentare afectează lumea din jurul nostru.






  • Profilul turistului român în 2023

    Profilul turistului român în 2023

    Dacă pentru un sfert din români, vacanţa
    reprezintă un răsfăţ pe care nu și-l pot aproape deloc permite, alții, în
    schimb, în decursul unui an, au parte de o combinație de cel puţin o vacanţă de
    peste 4 nopţi şi o mini-vacanţă – după cum indică studii de specialitate date,
    periodic, publicității. Principalele motive pentru care oamenii pleacă în
    vacanţă sunt nevoia de recreere, deconectare, distracţie, dar și pentru a se
    răsplăti pe ei înșiși pentru munca de peste an.


    A luat sfârșit și vara lui 2023, prilej
    pentru a creiona profilul turistului român. Cine este? Ce destinații preferă?
    Câți bani este dispus să cheltuie? Și nu se putea o ocazie mai potrivită pentru
    o astfel de discuție, căci, pe 27 septembrie, este marcată Ziua Mondială a
    Turismului!


    Ghid printre obiceiurile turiștilor români
    ne este Cristina Popa, de ani de zile antreprenoare în domeniu – din 1996, după
    terminarea Facultății de Turism, ea organizează excursii, city break-uri,
    safariuri sau escapade exotice. Multe din grupuri sunt însoțite chiar de
    Cristina, fină cunoscătoare, deci, a turistului român.


    S-a schimbat un pic optica turistului român! A început să călătorească
    mai mult și spre destinații mai îndepărtate, prețurile nefiind foarte mari față
    de ce oferă Europa, iar cheltuielile acolo sunt mult mai mici decât în Europa.
    Dacă în anii trecuți se căuta foarte mult Franța și Spania – și acum se caută !
    – a început să meargă foarte mult înspre Kenya sau înspre Mauritius sau înspre
    Maldive. Acum e la modă Zanzibarul, de câțiva ani. Sunt oferte când se prind
    bilete accesibile la avion, prețurile sunt foarte, foarte bune pentru aceste
    destinații.     – spune
    Cristina Popa, pe care am întrebat-o și dacă românii, ca turiști, sunt
    pretențioși:

    Unele persoane sunt pretențioase. Am avut un
    grup în Zanzibar și persoanele respective voiau să aibă totul în secunda doi,
    cum sunt ele obișnuite acasă, neținând cont de faptul că sunt pe un alt
    continent unde oamenii se mișcă altfel. Ei spun acolo polé polé,
    adică încet, încet și ca să-ți aducă o bere, după ce o comanzi,
    durează o jumătate de oră, ca să se aducă mâncarea, durează cam 3 ore. Ei se
    mișcă altfel. Dacă tu, ca turist, poți să accepți faptul că ești în altă
    destinație, în altă zonă, pe alt continent, unde lucrurile stau altfel decât în
    România sau în Europa, atunci nu ai nicio problemă. Ne putem crea dificultăți
    noi nouă, din cauză că nu-i acceptăm pe alții cu care nu suntem obișnuiți.



    În ultimii
    câțiva ani, situațiile neplăcute pentru noi toți, ca societate s-au ținut lanț
    – a fost Covid-ul, acum este războiul de la granița cu Ucraina, a fost și criză
    energetică, și inflație galopantă, deci pentru unii mai puțini bani… Cum au influențat toate acestea opțiunile
    de vacanță ale ale românilor ?

    Clienții pe care îi am eu în
    portofoliu nu au fost neapărat afectați. Doar Covid-ul, bineînțeles, că a
    trebui să ne țină un pic pe loc pe toți, pentru că erau alte condiții de
    călătorie. Dacă aveai vaccin făcut sau test făcut, nu au fost situații
    neplăcute. Clienții noștri au continuat să călătorească.

    Și să
    cheltuie – adăugăm noi – lăsând-o pe Cristina Popa să ne spună cât: Sunt prețuri începând de la 500-600 euro de persoană per sejur în
    Bulgaria, în Grecia și sunt prețuri care încep de la 900 până spre 2.000 euro
    de persoană în alte destinații. Am avut acum un grup în Maldive, au plătit în
    jur de 2.000 euro de persoană, deci sunt dispuși să ofere. Am observat că își
    doresc foarte mult să călătorească în zone în care nu au mai fost și mie mi se
    pare că este magic acest lucru, pentru că, nu știu, cu aceste lucruri rămânem,
    până la urmă, cu ce vedem.



    Pe lângă vacanțele să le spunem
    clasice, ghidul nostru printre preferințele turistice ale românilor
    organizează și un altfel de turism – pentru copii și adolescenți între 10 și 14
    ani, ce îmbină loisirul cu dezvoltarea personală.

    Am început de 3
    ani să organizez și acest fel de turism pentru copii și adolescenți, taberele
    acestea de dezvoltare personală. Mergem la pensiuni care sunt acreditate să
    facă astfel de tabere, dar care sunt altfel, deci nu îți dau senzația aceea de
    tabără școlară, pentru că noi nu vrem asta. Vrem copiii să se descopere pe ei
    și să își dea seama de abilitățile cu care sunt înzestrați și ce le face lor
    plăcere. Uite, de exemplu, anul acesta, am făcut un atelier de intuiție, să
    vadă cum își pot asculta ei intuiția. Facem ateliere de creativitate, de
    pictură, de desen, tot felul de ateliere de încredere în sine, să se descopere.


    Deși vara s-a încheiat, copiii s-au întors
    la școală, iar părinții lor și-au epuizat concediul estival, nici pentru
    Cristina Popa în particular, nici pentru colegii ei de breaslă în general nu
    poate fi vorba de relaș. Pentru că
    românii continuă să plece în vacanță, indiferent de sezon.

    În octombrie merg în insula Eghina cu un grup, în noiembrie în Cuba,
    pentru februarie organizez o excursie în Sri Lanka pentru familii cu copii.
    Deci nu mai este perioada aceea pe care o știm noi – vine septembrie,
    octombrie, ne relaxăm ! Acuma, slavă Domnului, avem flux continuu, atât timp
    cât ne permit toate situațiile sociale, mondiale.




  • Turismul european continuă trendul ascendent

    Turismul european continuă trendul ascendent


    Industria turismului din Uniunea Europeană nu numai că s-a redresat, dar a și depășit performanțele dinaintea pandemiei. În primul semestru al acestui an, au fost 1.193 milioane de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică, potrivit datelor Eurostat. Cifrele arată o creștere de 12,9% față de perioada similară a anului trecut (1.057 milioane de înnoptări ale turiștilor), dar și un avans de 0,9% față de primele șase luni din 2019 (1.182 milioane).


    Totodată, cifrele lunare din primele șase luni ale anului le-au depășit pe cele înregistrate anul trecut, cu cele mai mari creșteri în ianuarie (45%) și februarie (27%).



    În rândul celor 27 de state membre, doar Ungaria a înregistrat un ușor declin al numărului de înnoptări în unitățile de cazare, cu 0,3% mai puțin față de prima jumătate a lui 2022. Cel mai importante creșteri s-a înregistrat în Cipru (39,3%), Malta (30,5%) și Slovacia (28,7%). România au avut peste 11 milioane de înnoptări în primul semestru al anului, din care 9,02 milioane ale românilor și 2,05 milioane ale turiștilor străini.



    Cu toate că per total cifrele din 2023 le depășesc pe cele de dinaintea pandemiei, aproape jumătate dintre statele membre au avut performanțe mai mici. Cel mai importante scăderi față de primul semestru din 2019 le-au înregistrat Letonia (-23,8%), Slovacia (-16%), Ungaria (-12,2%) și Lituania (-11,7%).



    Datele Eurostat mai arată că aproape jumătate dintre înnoptări sunt ale turiștilor străini (46% sau 545 de milioane de nopți). Astfel, numărul este cu 22,5% peste nivelul din 2022. Și turismul intern din UE s-a îmbunătățit, anul acesta, cu 5,8%.

    Numărul de înnoptări petrecute de turiști în statele UE (2019-2023) / Sursa: Eurostat

    nopti-turisti-2019-2023-ue-eurostat.jpg



    Institutul Național de Statistică (INS) oferă mai multe date despre turiștii străini din România. Numărul total al turiștilor nerezidenți care au înnoptat în unitățile de cazare turistic a fost de 871.600, în primul semestru al anului. Aceștia au cheltuit 2,22 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o medie de circa 2.550 lei/persoană. Cifrele sunt mult peste prima jumătate a anului trecut când s-au înregistrat 515.100 de turiști străini care au cheltuit 1,27 miliarde de lei (aprox. 2480 lei/persoană).



    INS mai menționează că 52,8% dintre turiștii străini din perioada ianuarie-iunie 2023 au sosit în România pentru afaceri (inclusiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri şi expoziţii). Aceștia au cheltuit și 59,1% din cele peste două miliarde. Restul de 47,2% dintre turiștii nerezidenți au călătorit în scop particular, iar cheltuielile lor au acumulat 40,9% din total.



    41,6% dint totalul turiștilor străini şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, iar 37,9% au ales să-şi organizeze singuri vacanţa. Alți12,8% au optat pentru alte modalități de organizare a călătoriei, în timp ce 7,7% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.

    Norme UE pentru un turism sustenabil (subtitrări în limba română) / Sursa: Parlamentul European




  • FPTR a lansat ediția de toamnă a programului “Litoralul pentru toți”

    FPTR a lansat ediția de toamnă a programului “Litoralul pentru toți”

    Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a lansat ediția de toamnă a programului Litoralul pentru toți. În septembrie, pachetele turistice vor fi cu până la 70% mai ieftine în comparație cu tarifele din vârf de sezon. În stațiunile de la Marea Neagră, preţurile încep de la 35 lei (7 euro) pe noapte de persoană, cazarea la un hotel de două stele din Eforie Nord.


    48 de hoteluri s-au înscris, până în prezent, în program. Turiştii au la dispoziţie aproximativ 5.000 de locuri de cazare.

    100 de unități vor intra în acest program, astfel încât peste 40.000 de turiști ar putea beneficia de acest program, estimează patronatele. Majoritatea hotelurilor vor păstra tarifele de anul trecut.