Tag: turism cultural
-
Ateneul Român primește Marca patrimoniului european din partea Comisiei Europene
Marca patrimoniului european este acordată monumentelor, siturilor naturale sau urbane, dar și obiectelor, bunurilor și patrimoniului imaterial al Uniunii Europene. În acest fel este recunoscut rolul lor esențial în istoria și cultura europeană, precum și în construirea a ceea ce este în prezent Uniunea Europeană.Marca patrimoniului european urmărește să îmbunătățească înțelegerea și aprecierea patrimoniului comun și divers al Europei şi întăreşte sentimentul de apartenență la Uniunea Europeană. În plus, această acțiune a Uniunii Europene este esențială pentru dezvoltarea turismului cultural local, cu beneficii economice şi dezvoltarea comunităților din întreaga Europă.Pentru a primi Marca patrimoniului european, siturile trebuie să îndeplinească trei criterii: să își demonstreze semnificația europeană, să aducă la cunoștința publicului dimensiunea lor europeană și să își demonstreze capacitatea de a desfășura aceste activități. Siturile care primesc marca trebuie, de asemenea, să participe la diverse activități şi proiecte de colaborare. Selecția se face o dată la doi ani, iar participarea este deschisă tuturor statelor membre.Ateneul Român este un edificiu marcant al orașului București. A fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, dar şi conferințe, concerte de muzică clasică, expoziții și alte activități, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii. Începând din 1889, Ateneul găzduiește Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă. Aceste societăți culturale și clădirea lor emblematică au făcut parte din procesul de modernizare a Principatelor Unite Române, care au fost declarate regat în 1881, după obţinerea independenţei faţă de Imperiul Otoman.Prin faptul că a găzduit și găzduiește concerte ale unor mari compozitori și orchestre din Europa, Ateneul Român a avut un rol esențial în difuzarea muzicii clasice europene încă de la crearea sa. Din 1958, Ateneul Român găzduiește unul dintre cele mai importante evenimente muzicale clasice din lume, Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu”, numit în onoarea marelui compozitor român. De asemenea, Ateneul găzduiește conferințe publice cu laureați ai Premiului Nobel, scriitori renumiți și profesioniști din întreaga Europă, scoțând în evidență democrația și valorile europene și promovând cultura și știința. -
Județul Neamț, destinație de vacanță
În căutarea unor obiective turistice
atractive, ne oprim azi în nord-estul României, în județul Neamț. Vom găsi aici
mai multe trasee culturale, trasee de drumeții pentru iubitorii muntelui, dar
și muzee interesante, care prezintă specificul cultural, istoria, dar și
tradițiile străvechi ale locului. Vom descoperi un loc încărcat de legende,
numai bune de povestit la o masă încărcată cu preparate tradiționale.
Adrian Niță, purtător de cuvânt al
Consiliului Județean Neamț, spune că județul Neamț reprezintă o structură
teritorială solidă, cu o puternică ambiție de a deveni o forță pe scena
turistică a României și a Europei de est.Tocmai de asta, Consiliul Județean,
instituție care a devenit din ce în ce mai activă, mai implicată și mai
apropiată de nevoile comunității locale, arată o deschidere în acest sens.
Ambițiile actuale ale conducerii și ale echipei care se ocupă de turism sunt de
a poziționa județul nostru între destinațiile de top ale României și de a oferi
acestei zone o rezonanță internațională. Când spunem Neamț, ne gândim la un
spațiu aparte, un teritoriu complex, cu extrem de multe resurse, un loc în care
frumusețile naturii se împletesc în chip armonios cu istoria, tradiția și
ospitalitatea oamenilor deosebiți din acest punct de vedere. Trecând la o
analiză mai atentă, aș vrea să vă spun că județul nostru se situează în top în
România, având cele mai multe mănăstiri din țară, fiind declarat destinație
turistică de excelență la nivel european. Această poziție se datorează
bogatului patrimoniu de care dispune și care se compune din numeroase arii
naturale protejate, un număr de peste 530 de monumente istorice și stațiuni
turistice atestate.
Toate aceste resurse asigură o
varietate de forme de turism: montan, cultural, ecumenic, agroturism, turism
balnear. Există o infrastructură de transport, cazare, masă și agrement bine
dezvoltată, precum și trei aeroporturi în apropiere: Bacău, Suceava și Iași,
continuă Adrian Niță, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț:Cadrul natural de o frumusețe aparte, monumentele istorice și de artă,
tezaurul etnofolcloric plasează județul Neamț între primele destinații din
România, acesta atrăgând deja numeroși vizitatori români și străini. Începem
descoperirea orașului de la poalele munților Pietricica, din Piatra Neamț, care
este și municipiul reședință de județ, supranumit și Perla Moldovei. Ajungem
apoi pe Ceahlău, muntele sfânt al românilor, și la barajul și lacul Izvorul
Muntelui sau la marea dintre munți, cum e cunoscut. Este o mare întindere de
apă chiar în inima muntelui, într-un cadru natural fantastic.De asemenea,
Cheile Bicazului mai sunt numite și împărăția de piatră, iar Ținutul
Zimbrului este singura destinație din România din top 100 destinații
sustenabile la nivel global. Acum câteva zile, a fost desemnată prin votul
publicului pe locul al doilea între aceste destinații. Tot în Neamț, putem
pătrunde în fascinantul univers al copilăriei eterne, chiar în casa renumitului
povestitor Ion Creangă, din Humulești, unde se pot descoperi și tainele
meșteșugurilor populare. Tot în zonă, puteți vizita Cetatea Neamțului, care nu
a putut fi cucerită niciodată, dar și Mănăstirea Neamț, Ierusalimul ortodoxiei
românești, cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, atestat în anul 1210.
În județul Neamț, puteți găsi și
singurul muzeu Cucuteni din România. Un aspect poate mai puțin cunoscut este
că evoluția comunităților umane din această zonă a contribuit la formarea celei
mai strălucite civilizații preistorice din Europa, de care aparține și
complexul Cucuteni. Marea majoritate a celor care vizitează județul nostru se
interesează în special de activitățile de agrement și de evenimentele inedite.De foarte mare interes în ultimul timp, au devenit activitățile de agrement
organizate la Durău Park, în stațiunea Durău. Fie vară, fie iarnă, în această
minunată stațiune montană, situată la poalele Ceahlăului, într-un peisaj
superb, se poate schia și se pot practica drumețiile. Pârtia e deosebită, cu
instalație de teleschi, tunuri de zăpadă și nocturnă. Căutate sunt și
evenimentele culinare cum ar fi Eco Brunch în Ținutul Zimbrului, organizat în
septembrie 2020 în zona Târgu Neamț. Patrimoniul cultural oferit de picturile
lui Nicolae Grigorescu la Mănăstirea Agapia sau ale lui Nicolae Tonitza, la
Mănăstirea Durău, reprezintă și acestea o atracție pentru turiști.
În județul Neamț, îi puteți găsi pe
vestiții meșteșugari de la Târpești, din zona Târgu Neamț. Există și evenimente
la care aceștia sunt prezenți. De
asemenea, îi puteți găsi și în câteva muzee.Adrian Niță, purtător de cuvânt al
Consiliului Județean Neamț: Cu fiecare vizită pe tărâmurile de legendă
ale Neamțului, indiferent de motivația călătoriei, vă veți convinge că județul
Neamț e un spațiu unic, care deschide posibilități nelimitate de experimentare
și de cunoaștere, un loc încărcat de istorie, copleșitor prin cultura sa. Pentru
toate aceste motive și pentru multe altele care nu pot fi cuprinse într-o
descriere atât de succintă, credem că Ținutul Neamțului este un izvor nesecat
de frumusețe, de semnificații istorice, culturale, etnografice și spirituale,
putând reprezenta o destinație de vacanță pe placul oricărui turist. În
concluzie, nu mai rămâne decât să veniți la noi și să vă convingeți singuri. Vă
așteptăm cu mare drag.
Iată, așadar, o destinație de vacanță pentru
toți și pentru orice perioadă a anului. Invitația a fost lansată. Vă așteptăm
și data viitoare cu o nouă destinație. -
Radio Tour (concurs Iaşi) – Iași
Astăzi mergem în
nord-estul ţării, într-un oraş încărcat de istorie, cu o viaţă culturală
intensă: Iaşi. Vizitatorul ajuns pentru prima dată aici, va descoperi că este
înconjurat de istorie la fiecare pas. Prin vechea cultură Cucuteni, prin paginile
scrise de marile familii boiereşti, prin momentul istoric al numirii lui
Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Române, prin artă, știință și
inovație, Iaşiul desăvârșește istoria României.
Anca Zota recomandă Iașiul
în special pentru atmosfera foarte plăcută și primitoare pe care o găsesc acolo
turiștii. Putem practica turismul cultural, de asemenea, avem oferte bune și
pentru turismul activ, sunt binecunoscute pelerinajul de Sf. Parascheva precum
și oferta pentru turismul religios, iar în ultimul timp s-a dezvoltat destul de
bine turismul de business căruia i se adaugă cel medical. Ca să nu ratați
esența orașului Iași, v-aș recomanda să începeți seria vizitelor cu Palatul
Culturii care include patru muzee foarte interesante. Muzeul de Istorie ne face
o idee asupra contextului, cum a apărut pe hartă orașul. Muzeul Etnografic ne
vorbește despre îndeletnicirile strămoșilor. La Muzeul de Artă există o
colecție foarte bună de picturi românești. O colecție foarte interesantă poate
fi văzută și la Muzeul Muzicii Mecanice. Curatorii acestui muzeu organizează și
un festival o dată la doi ani, în anii pari.Ar mai fi interesant de văzut în
Iași Muzeul Mitropolitan, aflat în subsolul mitropoliei. Vizitatorii se pot
plimba pe lângă fundația mitropoliei și, în timpul acesta, să admire multe
dintre obiectele de colecție adunate de-a lungul secolelor. Un alt obiectiv
emblematic pentru Iași este Muzeul Universității, unde aflăm amănunte despre
civilizația Cucuteni și despre Universitatea Alexandru Ioan Cuza, prima
universitate din România. Însă le recomandăm turiștilor să nu rateze nici
vizita la bojdeuca lui Ion Creangă. Aceasta poate fi ofertantă nu doar pentru
români, care știu cu toții despre scriitor, ci și pentru turiștii străini care
pot vedea o casă tradițională românească păstrată foarte bine și care se află
și într-un cartier foarte frumos. De asemenea, foarte frumoasă mai este și
Grădina Botanică pentru cei care sunt amatori de plimbări în aer liber.
Iar dacă vă gândiți să
alegeți orașul Iași pentru vacanța de vară, nu veți regreta. Veți găsi o
atmosferă relaxată, plăcută și restaurante cu specific românesc, dar și cu
meniu internațional. De asemenea, sunt multe cluburi și cafenele unde se cântă
muzică live. Există formații locale sau din împrejurimi care cântă jazz, blues
și rock până târziu în noapte. Însă vă puteți organiza o vacanță și în funcție
de calendarul evenimentelor.
Numărul turiștilor a
crescut constant în ultimii ani, continuă Anca Zota: Până acum, de la
deschiderea noastră din 2006, s-au menținut pe locul întâi turiști francezi,
urmați îndeaproape de cei italieni, spanioli și germani. Mai nou, există o
tendință ascendentă a turiștilor din Israel. Sunt încântați că nu e la fel cu
alte orașe, că oamenii sunt primitori și zâmbitori și că au lucruri interesante
de văzut și de făcut. Avem harta orașului care este și în limba engleză și alte
materiale de promovare în engleză, franceză și germană, pe care le oferim
turiștilor în funcție de ceea ce-și doresc să facă.
Iașiul este, totodată,
ofertant și pentru activități în aer liber. Este, practic,
înconjurat de păduri, unde se pot face plimbări lungi și frumoase. Este foarte
sigur să te plimbi în pădurile Iașiului. Există și câteva trasee marcate și, de
asemenea, sunt și câteva trasee foarte interesante care se pot face cu
bicicleta. Sunt variante atât pentru cei mai experimentați cât și pentru cei
mai puțin experimentați, care ar vrea să meargă lejer 20km printr-o pădure
foarte frumoasă. Există centre de închiriat biciclete, iar biroul nostru ține
legătura cu aceste centre, pe care le recomandăm turiștilor atunci când au
nevoie.
Iată, așadar, o
destinație pentru toate categoriile de turiști, de vizitat în orice perioadă a
anului. -
Interviu cu conf. univ. dr. Sergiu Musteață
Interviu cu conf univ dr Sergiu Musteață – facultatea de istorei a
Universității pedagogice de stat din Chișinău.
-
Timişoara, oraşul magnoliilor
Una dintre cele mai
frumoase perioade ale anului pentru oraşul Timişoara este primăvara, când pe
toate străzile înfloresc magnoliile. Vă invităm aşadar în vestul României la o
plimbare prin acest oraş multicultural şi romantic pentru a-i descoperi atracţiile.
Clădiri vechi, muzee, concerte în aer liber, pieţe de poveste şi un centru
istoric unic în România, format din trei pieţe urbane, fiecare reprezentând un
alt stil arhitectural. Este o Europă în miniatură, o aşezare în care convieţuiesc
români, germani, sârbi, maghiari, croaţi, slovaci şi bulgari. Diversitate şi
cultură, iată trăsăturile care fac din
Timişoara destinaţia ideală pentru iubitorii turismului cultural, spune Lucia
Solomon, de la Centrul de Informare Turistică: Timişoara este un
oraş cu o istorie bogată şi cu o cultură bogată. Mulţi turişti care ne
vizitează sunt impresionaţi. Clădirile pe care le vedem azi în Timişoara au
apărut în mare parte după anul 1700. De aceea, cele mai vechi clădiri sunt în
stil baroc. De asemenea, turiştii pot admira numeroase clădiri în stil art
nouveau, prin aceasta Timişoara asemănându-se cu alte mari oraşe europene
precum Budapesta şi Viena. Oraşul este traversat de canalul Bega, care a avut
un rol important în dezvoltarea acestuia. De-a lungul canalului se înşiră mai
multe parcuri şi sunt amenajate alei pentru plimbare, astfel încât turiştii se
pot plimba de la un capăt la celălalt al oraşului, dintr-un parc într-altul, pe
jos sau cu bicicleta.
Un peisaj des întâlnit
în Timişoara este decorul de primăvară oferit de magnolii. De câţiva ani,
copacii cu flori albe sau roz sunt prezenţi în parcurile publice şi pe malul
Begăi. Arborele de magnolie, adus în România la sfârşitul secolului al XIX-lea,
este uşor de recunoscut, datorită florilor de mari dimensiuni, cu petale bine
conturate. Aşadar, în plimbarea la pas sau cu bicicleta dintr-un capăt în
celălalt al oraşului veţi putea admira frumoasele flori, însă veţi remarca şi
cât de tânără este aşezarea. Lucia Solomon: Timişoara este un oraş tânăr gândindu-ne că are şi şapte universităţi,
unde învaţă circa 50.000 de studenţi. Asta se simte imediat după începerea
anului universitar. E multă forfotă pe stradă. Anul acesta a fost renovat
centrul vechi al oraşului. Sunt amenajate străzile pietonale şi pieţele în care
sunt numeroase terase, iar seara centrul oraşului prinde viaţă. Seara, în
sezonul cald, sunt numeroşi tineri care stau pe aceste terase şi savurează
atmosfera. Alţii sunt la concerte. Filarmonica are întotdeauna concerte de
înaltă ţinută şi ne bucură cu prezentările ei, dar trebuie să menţionăm alături
de Filarmonică şi Opera din Timişoara sau cele trei teatre de stat: Teatrul
Român, Teatrul German, Teatrul Maghiar. Sunt multe festivaluri care sunt
organizate pe parcursul anului. Unele au devenit deja tradiţionale, precum
Festivalul Plai, Festivalul de Jazz, Timişoara Muzicală, Bega Bulevard, pentru
a menţiona doar câteva. Oamenii participă cu drag la toate aceste evenimente.
Atât localnicii cât şi turiştii.
Timişoara a intrat în
competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021.Nici nu e de mirare, fiind oraşul cu cel mai mare
ansamblu de clădiri istorice din România. Dintre cele 15 mii de clădiri din
oraş, 13 mii sunt declarate monument istoric. Este primul oraş electrificat
stradal din Europa. Aici funcţionează cea mai veche fabrică de bere din
sud-estul Europei, ridicată la 1718. Este, de asemenea, singurul oraş din
Europa unde sunt trei teatre de stat în trei limbi. Mica Vienă, căci aşa era
denumită Timişoara, şi-a câştigat renumele şi datorită concertelor. Aici au
cântat nume mari, precum Johannes Brahms, Bela Bartok, Karrer, Enescu, Johann
Strauss, Liszt. Acum, în 2016, Filarmonica Banatul încearcă să atragă tinerii
prin concerte inedite, spune Ioan Coriolan Gârboni, director Filarmonica
Banatul.Noi am coborât puţin ştacheta. Nu îi e nimănui de folos dacă susţinem
un concert serios, în sală pentru 100, 200 de spectatori. Prefer un concert mai
discutabil datorită condiţiilor, afară, în aer liber, şi să am zece mii de
spectatori. Impactul asupra publicului şi asupra tineretului e foarte mare. În
Timişoara mai există obiceiul să se susţină concerte în peşteră. Au venit
solişti foarte mari şi am primit orchestre de renume, inclusiv Orchestra regală
daneză. Deja este o tradiţie. Avem spectatori fideli în fiecare an, care vin
din Israel, din America, din Canada, din Ungaria, Austria. Vin autocare pline
la aceste concerte.
Iar, dacă petreceţi mai
mult timp în zonă, puteţi încerca să cunoaşteţi şi împrejurimile, spune Lucia Solomon, de la
Centrul de Informare Turistică: Nu departe de Timişoara se află Cramele Recaş, care sunt
căutate pentru vinurile bune. La Petrovaselo sunt alte crame. Se mai poate
vizita staţiunea Buziaş, cu apele ei minerale. Mergând puţin mai departe,
numeroşi turişti vor să ajungă şi în Munţii Banatului, alegând să-şi continue
drumul chiar până la Dunăre. Alţii se îndreaptă spre Castelul Huniazilor, de la
Hunedoara, care este destul de renumit şi în străinătate.
Timişoara are peste 100 de hoteluri şi de pensiuni,
totalizând 5.300 de locuri de cazare.Trebuie menţionat şi că Timişoara se află
într-o poziţie favorabilă, fiind accesibilă uşor şi cu maşina, existând acum o
autostradă care leagă Timişoara de restul Europei. Se ajunge uşor cu maşina,
dar şi cu avionul. Aeroportul de la Timişoara este al doilea ca mărime din ţară
după Bucureşti. -
Turism cultural în judeţul Vâlcea
Situat în partea sudică a
României, Vâlcea este un judeţ în care întâlnim, pe lângă importante staţiuni
balneoclimaterice şi destinaţii pentru practicarea turimului activ, multe obiective culturale şi religioase. Dacă
în mijlocul judeţului veţi întâlni cele mai multe dintre mănăstiri, partea
sudică a fost zona unde marile familii de boieri au lăsat o amprentă importantă
asupra locului, în urma acestora rămânând până în zilele noastre nu mai puţin
de 60 de reşedinţe ale aristocraţiei româneşti din perioada secolelor XVII -
XX. Toate aceste conace, minicastele, cule reprezintă, potrivit directorului
Muzeului Judeţean Aurel Sacerdoţeanu din Râmnicu Vâlcea, prof. Claudiu Tulugea,
un tezaur unic prin diversitatea sa, Vâlcea fiind unul dintre judeţele cu cele
mai multe reşedinţe boiereşti. Dintre cele 550 de obiective de
patrimoniu din judeţul Vâlcea, conform listei monumentelor istorice în vigoare,
în jur de 60 sunt vechi conace, construite de familiile boiereşti. Ele au fost
construite încă de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în proximitatea
primului război mondial. Fie că e vorbe de conace propriu-zise, de cule sau de
case cu arhitectură deosebită, de ele se leagă dinastii de boieri sau de
familii de oameni politici care au avut un impact deosebit atât asupra istoriei
naţionale cât şi asupra istoriei locale.Cum arată însă aceste
construcţii? Din punct
de vedere arhitectural, le putem încadra în două categorii. Culele, care sunt
construite către sfârşitul Evului Mediu, sunt, de fapt, nişte puncte
fortificate în care locuiau boierul şi familia sa. Ele seamănă cu celebrele
donjonuri din Spania sau din America de Sud. Se baricadau în aceste
construcţii. Se închidea parterul, se trăgeau obloanele, iar familia se refugia
la ultimul etaj. Culele au arhitectură brâncovenească, specifică zonei noastre.
Celelalte construcţii, conacele, au o arhitectură de stil neoromânesc. Un
amestec interesant de elemente bizantine şi motive arhitecturale şi etnografice
locale, dar şi anumite elemente de artă otomoană şi chiar din Renaşterea
italiană târzie. Pe scurt, sunt clădiri cu aspect masiv, cu arcade scurte, cu
coloane mici şi groase, care integrează şi pridvorul ţărănesc.
În drumul dumneavostră spre
descoperirea istoriei acestor locuri, merită să vă opriţi şi în oraşul
reşedinţă de judeţ, Râmnicu Vâlcea. Aici, veţi găsi câteva instituţii de
cultură care merită într-adevăr vizitate, spune directorul Muzeului Judeţean
Aurel Sacerdoţeanu din Râmnicu Vâlcea, prof. Claudiu Tulugea: Avem
mai multe puncte muzeistice. Unul dintre cele mai importante este Muzeul
Satului Vâlcean, cu aproape 80 de monumente istorice care pot fi vizitate. S-a
reprodus un sat autentic, cu arhitectura vernaculară specifică zonei noastre.
Apoi, la Muzeul de Istorie avem două expoziţii pe fiecare etaj. Avem o
expoziţie cu piese de la apariţia primelor comunităţi umane pe teritoriul
judeţului Vâlcea şi până la sfârşitul epocii romane. La etaj, avem expoziţia
epocilor modernă, medievală şi contemporană. Nu în ultimul rând, muzeul de artă
are aproape de 3.000 de piese de arte vizuală: pictură, scultpură, grafică. Aş
aminti apoi unele dintre cele mai importante obiective istorice: culele de la
Măldăreşti. De asemenea, merită să fie vizitat şi Muzeul viei şi vinului din
Drăgăşani.În speranţa că v-am convins, vă
aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum bun şi vreme
frumoasă! -
Turism cultural în România
În această săptămână vă invităm la o călătorie de suflet: obiective culturale mai puţin cunoscute din România îşi aşteaptă vizitatorii. Ne vom opri la Muzeul Ceasului, din Ploieşti, Muzeul naţional al poliţiei române, de la Târgovişte şi Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, din Bucureşti.
La Ploieşti, pe strada ce poartă numele ctitorului muzeografiei în judeţul Prahova, prof. Nicolae Simache, se găseşte din 1963, muzeul ce purta numele Ceasul de-a lungul timpului”.
Elisabeta Savu, şef de secţie al Muzeului ceasului Nicolae Simache”, ne-a spus de ce să-l vizităm. Muzeul ceasului este unicat în reţeaua muzeală din România, prin specificul colecţiei. Este singurul muzeu de ceasuri din sud-estul Europei, primul muzeu de ceasuri apropiat se află în Austria, la Viena. Avem un patrimoniu bogat şi divers. În muzeu se află piese deosebit de vechi, de peste 400 ani, piese extrem de diverse, ceasuri de buzunar, ceasuri de masă, ceasuri de perete. Mai există o particularitate care nu este întâlnită în alte muzee de ceasuri din lume şi anume aceea că în muzeu sunt expuse peste 30 piese care au pe lângă valoarea lor tehnică şi artistică, o valoare în plus, cea memorială. Ele au aparţinut unor mari personalităţi româneşti şi străine. Peste două luni, vizitatorii noştri ne vor găsi într-un alt spaţiu, vreme de trei ani, în cadrul Muzeului de istorie şi arheologie Prahova.”
La Târgovişte, fosta Cetate de scaun a Ţării Româneşti din secolul al XIV-lea, se găseşte dincolo de Complexul Curtea Domenască, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Româneşti Vechi, Muzeul Scriitorilor Târgovişteni, Muzeul de Artă , un alt muzeu unicat în România: Muzeul Naţional al Poliţiei Române.
Ovidiu Cârstâna, director Complexul muzeal Curtea Domnească, îl recomandă: Aproape de Curtea domnească, Constantin Brâncoveanu mai construieşte o clădire, pentru fiul cel mic: Casa coconilor, cum era cunoscută, clădire care adăposteşte Muzeul naţional al poliţiei române. Chiar dacă acest muzeu nu aparţine de complexul muzeal Curtea Domnească, întâlnim istoria poliţiei de la 1821, până în prezent, cu poveşti despre cazuri celebre şi o sală cu uniforme de poliţist din aproape toată lumea, întrucât muzeul de aici este afiliat Asociaţiei internaţionale a Poliţiştilor.”
Ne oprim apoi, la Bucureşti, unde în Parcul Carol, a fost înfiinţat în anul 1909, Muzeului Naţional Tehnic “Dimitrie Leonida”, ce poartă numele fondatorului său. Am invitat-o pe Laura Maria Albani, directoarea muzeului, să aruncăm o privire la minunăţiile găzduite de colecţia permanentă : “Avem un patrimoniu unic în România, încât e greu să spun tot ce găsim aici. O să vă dau un exemplu. Avem prima maşină cu reacţie cunoscută în lume, este vorba de o sferă cu două ajustaje dispuse la 180 de grade, iar aerul sub presiune iese prin cele două ajustaje şi pune în mişcare sfera aflată pe ax. Avem un spectaculos automobil-trăsură Olds Patent din 1889, care a circulat prin Bucureşti, cu viteza colosală, pe atunci, de 15 km pe oră, claxonând strident orice obstacol care îi ieşea în cale. Avem prima centrală electrică utilizată în România, la numai 6 luni de la iluminarea oraşului New York în 1882 de către Edison. Numai la Muzeul Tehnic o poţi vedea. În 1964, când Walker Chiffler, preşedintele companiei Edison din SUA a vizitat Muzeul tehnic, a întrebat ce poate dărui muzeului pentru a prelua dinamul Edison, care a iluminat Teatrul naţional din Bucureşti. Răspunsul a fost “tranzacţia este imposibilă având în vedere unicitatea obiectului în sine”. Mai avem motorul sonic, al lui Gogu Constantinescu, primul automobil aerodinamic din lume, construit şi brevetat de Aurel Perţu, în 1923, în Germania. Forma sa ca a unei jumătăţi de picături de apă în cădere, constituie şi azi designul aproape ideal a oricărui vehicul în mişcare. Celebrele pile K cu electrozi de aur şi platină, care pun în discuţie principiul al doilea al termodinamicii, pentru că ele funcţionează şi astăzi. Şi multe altele, încât nici nu ştiu pe care să vi le spun mai întâi.”
Mai amintim şi Macheta avionului Vuia, avion care la 18 martie 1906 s-a ridicat în aer la Montesson – Franţa pentru prima dată în lume doar cu mijloace proprii de bord, precum şi Primul aparat de zbor individual realizat şi brevetat de Justin Capră în 1958.
Şi cum în curând vremea nu va mai fi la fel de prietenoasă, cred că v-am convins că obiectivele culturale din România îşi aşteaptă vizitatorii.