Tag: turism montan

  • Județul Neamț, destinație de vacanță

    Județul Neamț, destinație de vacanță

    În căutarea unor obiective turistice
    atractive, ne oprim azi în nord-estul României, în județul Neamț. Vom găsi aici
    mai multe trasee culturale, trasee de drumeții pentru iubitorii muntelui, dar
    și muzee interesante, care prezintă specificul cultural, istoria, dar și
    tradițiile străvechi ale locului. Vom descoperi un loc încărcat de legende,
    numai bune de povestit la o masă încărcată cu preparate tradiționale.


    Adrian Niță, purtător de cuvânt al
    Consiliului Județean Neamț, spune că județul Neamț reprezintă o structură
    teritorială solidă, cu o puternică ambiție de a deveni o forță pe scena
    turistică a României și a Europei de est.

    Tocmai de asta, Consiliul Județean,
    instituție care a devenit din ce în ce mai activă, mai implicată și mai
    apropiată de nevoile comunității locale, arată o deschidere în acest sens.
    Ambițiile actuale ale conducerii și ale echipei care se ocupă de turism sunt de
    a poziționa județul nostru între destinațiile de top ale României și de a oferi
    acestei zone o rezonanță internațională. Când spunem Neamț, ne gândim la un
    spațiu aparte, un teritoriu complex, cu extrem de multe resurse, un loc în care
    frumusețile naturii se împletesc în chip armonios cu istoria, tradiția și
    ospitalitatea oamenilor deosebiți din acest punct de vedere. Trecând la o
    analiză mai atentă, aș vrea să vă spun că județul nostru se situează în top în
    România, având cele mai multe mănăstiri din țară, fiind declarat destinație
    turistică de excelență la nivel european. Această poziție se datorează
    bogatului patrimoniu de care dispune și care se compune din numeroase arii
    naturale protejate, un număr de peste 530 de monumente istorice și stațiuni
    turistice atestate.



    Toate aceste resurse asigură o
    varietate de forme de turism: montan, cultural, ecumenic, agroturism, turism
    balnear. Există o infrastructură de transport, cazare, masă și agrement bine
    dezvoltată, precum și trei aeroporturi în apropiere: Bacău, Suceava și Iași,
    continuă Adrian Niță, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Neamț:

    Cadrul natural de o frumusețe aparte, monumentele istorice și de artă,
    tezaurul etnofolcloric plasează județul Neamț între primele destinații din
    România, acesta atrăgând deja numeroși vizitatori români și străini. Începem
    descoperirea orașului de la poalele munților Pietricica, din Piatra Neamț, care
    este și municipiul reședință de județ, supranumit și Perla Moldovei. Ajungem
    apoi pe Ceahlău, muntele sfânt al românilor, și la barajul și lacul Izvorul
    Muntelui sau la marea dintre munți, cum e cunoscut. Este o mare întindere de
    apă chiar în inima muntelui, într-un cadru natural fantastic.

    De asemenea,
    Cheile Bicazului mai sunt numite și împărăția de piatră, iar Ținutul
    Zimbrului este singura destinație din România din top 100 destinații
    sustenabile la nivel global. Acum câteva zile, a fost desemnată prin votul
    publicului pe locul al doilea între aceste destinații. Tot în Neamț, putem
    pătrunde în fascinantul univers al copilăriei eterne, chiar în casa renumitului
    povestitor Ion Creangă, din Humulești, unde se pot descoperi și tainele
    meșteșugurilor populare. Tot în zonă, puteți vizita Cetatea Neamțului, care nu
    a putut fi cucerită niciodată, dar și Mănăstirea Neamț, Ierusalimul ortodoxiei
    românești, cel mai vechi așezământ monahal din Moldova, atestat în anul 1210.



    În județul Neamț, puteți găsi și
    singurul muzeu Cucuteni din România. Un aspect poate mai puțin cunoscut este
    că evoluția comunităților umane din această zonă a contribuit la formarea celei
    mai strălucite civilizații preistorice din Europa, de care aparține și
    complexul Cucuteni. Marea majoritate a celor care vizitează județul nostru se
    interesează în special de activitățile de agrement și de evenimentele inedite.

    De foarte mare interes în ultimul timp, au devenit activitățile de agrement
    organizate la Durău Park, în stațiunea Durău. Fie vară, fie iarnă, în această
    minunată stațiune montană, situată la poalele Ceahlăului, într-un peisaj
    superb, se poate schia și se pot practica drumețiile. Pârtia e deosebită, cu
    instalație de teleschi, tunuri de zăpadă și nocturnă. Căutate sunt și
    evenimentele culinare cum ar fi Eco Brunch în Ținutul Zimbrului, organizat în
    septembrie 2020 în zona Târgu Neamț. Patrimoniul cultural oferit de picturile
    lui Nicolae Grigorescu la Mănăstirea Agapia sau ale lui Nicolae Tonitza, la
    Mănăstirea Durău, reprezintă și acestea o atracție pentru turiști.


    În județul Neamț, îi puteți găsi pe
    vestiții meșteșugari de la Târpești, din zona Târgu Neamț. Există și evenimente
    la care aceștia sunt prezenți. De
    asemenea, îi puteți găsi și în câteva muzee.

    Adrian Niță, purtător de cuvânt al
    Consiliului Județean Neamț: Cu fiecare vizită pe tărâmurile de legendă
    ale Neamțului, indiferent de motivația călătoriei, vă veți convinge că județul
    Neamț e un spațiu unic, care deschide posibilități nelimitate de experimentare
    și de cunoaștere, un loc încărcat de istorie, copleșitor prin cultura sa. Pentru
    toate aceste motive și pentru multe altele care nu pot fi cuprinse într-o
    descriere atât de succintă, credem că Ținutul Neamțului este un izvor nesecat
    de frumusețe, de semnificații istorice, culturale, etnografice și spirituale,
    putând reprezenta o destinație de vacanță pe placul oricărui turist. În
    concluzie, nu mai rămâne decât să veniți la noi și să vă convingeți singuri. Vă
    așteptăm cu mare drag.



    Iată, așadar, o destinație de vacanță pentru
    toți și pentru orice perioadă a anului. Invitația a fost lansată. Vă așteptăm
    și data viitoare cu o nouă destinație.

  • Românii, printre europenii cei mai pasionaţi de drumeţiile montane

    Românii, printre europenii cei mai pasionaţi de drumeţiile montane

    Vestită pentru
    pitorescul peisajelor naturale și pentru sălbăticia zonelor sale verzi, România
    își datorează mare parte din această celebritate munților. Arcul carpatic care
    traversează țara chiar prin centru de la nord la vest oferă iubitorilor de
    munte o mare diversitate de modalități de a-și satisface pasiunea: de la trasee
    ușoare, prin păduri răcoroase, la ascensiuni dificile pe stânci și creste
    lipsite de vegetație. De asemenea, stațiunile, locurile de popas și cabanele
    amplasate în depresiuni, la poalele munților sau pe vârf oferă și relaxare
    celor care vor să îmbine efortul fizic cu destinderea. De aceea, vara, mai
    ales, dar și iarna, traseele montane sunt străbătute de mulți așa-numiți
    montagnarzi sau munțomani care preferă, totuși, sălbăticia, confortului oferit
    de hoteluri sau pensiuni. Printre aceștia se numără și Ilinca Stoenică, ghid
    montan autorizat, absoventă a Facultății de Geografia Turismului, cunoscută în
    mediul online drept Munțomama, după numele blogului pe care-l administrează
    de mai mulți ani. Mamă a trei băieți, dintre care cel mai mic e încă bebeluș,
    Ilinca le-a insuflat copiilor dragostea pentru drumeții de la o vârstă fragedă,
    exact așa cum a fost și ea crescută. De aceea, știe cât de important este ca
    apropierea de munte să se facă din copilărie, iar în asta constă și o parte a
    demersului ei educativ de pe blog.

    Ilinca Stoenică: Un copil ar trebui să
    înceapă să iasă în natură, poate nu neapărat să urce munții cu părinții, de la
    naștere. Asta nu înseamnă că părinții ar trebui să-și ducă bebelușul nou-născut
    în zone periculoase sau expuse la primejdii, dar ieșiri în natură se pot face
    de la orice vârstă. În privința educației, școală mai bună sau mai firească ca
    natura eu nu știu să existe. Este esențială nu doar pentru dezvoltatea fizică,
    deși toată lumea se gândește la mișcare, la condiția fizică și la sănătate când
    se referă la natură. Contează și asta, dar, în natură, te dezvolți foarte mult
    și din punct de vedere cognitiv și emoțional: cognitiv, căci ești pus față în
    față cu o sumedenie de probleme pe care trebuie să le rezolvi singur,
    improvizând, lucru pe care mulți copii nu știu să-l facă, dar şi emoțional,
    căci crește toleranța la frustrare și abilitatea de a lega relații cu ceilalți.
    De altfel, se spune că prieteniile legate pe munte durează o viață întreagă.


    În România, însă, cele mai multe inițiative privind educația montană, așa
    cum este și cea a Ilincăi, sunt inițiative particulare. Nu există în acest
    moment, în România, o politică educațională coerentă privind educația pentru
    natură. Există mici inițiative particulare, cum e și a mea, dar și a altora. Nu
    sunt multe. Au fost discuții la care au participat atât oamenii de munte, cât
    și profesorii pentru introducerea unei discipline școlare denumite Educație în
    natură. Dar totul a rămas în aer întrucât programa e oricum foarte încărcată, iar
    pentru o disciplină separată ai nevoie de profesori calificați. Dar cine-i
    califică și cine-i pregătește? E un cerc vicios. Dar măcar în cadrul ieșirilor
    din timpul săptămânii Școala Altfel se pot face lucruri importante în natură,
    care să conteze pentru copii.


    În aceste condiții, la finele anului trecut Eurostat (Oficiul European de
    Statistică) dădea publicității un clasament îmbucurător, dar oarecum
    surprinzător: slovacii şi românii sunt cei mai
    pasionaţi de excursiile montane, din rândul cetăţenilor statelor membre ale
    Uniunii Europene. În 2016, munţii au reprezentat una dintre principalele
    atracţii în 13% din călătoriile personale efectuate de rezidenţii UE. Cei mai
    pasionaţi au fost cetăţenii din Slovacia, 25% din excursiile lor au implicat
    vizitarea munților, urmați de cei din România care în 24% dintre călătoriile
    lor au fost la munte. Pe următoarele locuri, s-au aflat cetățenii din Franţa şi
    Italia, cu 19% din excursii petrecute pe munte. Pentru Ilinca Stoenică, sunt
    necesare anumite nuanțări privind acest top. Nu prea îl pot corela cu realitatea din
    teren. Sunt două aspecte. În primul rând, în mod clar, pe munți a crescut
    numărul persoanelor care fac drumeții. În plus, au început să se organizeze
    tururi ghidate și astfel, s-a deschis și mai mult apetitul pentru drumeții în
    natură. Accesul la echipament adecvat e mult mai mare. Pe vremea când am început
    eu ascensiunile era mai greu să-ți procuri echipament tehnic de calitate ca
    acum. Mă refer inclusiv la geci impermeabile de bună calitate. Acum nu mai
    există această problemă.


    Tocmai
    datorită creșterii interesului pentru drumețiile montane, subiectul merită
    cercetat cu mai multă precizie, crede Ilinca Stoenică: În România, nu există
    nicăieri o statistică centralizată la nivel de turism montan. Turismul montan
    în sine e ceva foarte greu de prins în statistici întrucât turiștii care merg
    pe munte, merg pe cont propriu. Își asigură singuri transportul, cortul e al
    lor și, de aceea, sunt foarte greu de înregistrat. Dacă nu se cazează într-o
    unitate de cazare care face statistici și le transmite mai departe, dacă nu
    intră într-un Parc Național sau într-o arie protejată unde se percep bilete de
    intrare, nu vor intra în statistici. De fapt sunt foarte multe persoane care
    eludează total aceste statistici. În opinia mea, mare parte din cifrele incluse
    aici provin de la unitățile unde sunt cazați cei care vin la schi, de pildă,
    iarna, și se referă la numărul de înnoptări sau la numărul de paturi al celor
    cazați în stațiuni. De fapt, trebuie făcută diferența dintre a merge la munte
    și a merge pe munte. Topul este
    foarte onorant pentru noi și nu vreau să-i minimalizez importanța. Dar, la
    nivelul asociațiilor profesionale, cum ar fi Societatea Ghizilor și Liderilor
    Montani din România, se încearcă obținerea unor alte statistici mai apropiate
    de realitate, deși este greu să-i prinzi într-o statistică pe toți cei care
    pleacă individual pe munte.




    Și nu doar români fac drumeții în Carpații românești,
    ci și foarte mulți străini, inclusiv slovaci, liderii clasamentului
    montagnarzilor. Ilinca Stoenică: Vara, pe creasta Făgărașului, nici nu te
    mai saluți în română. Trei sferturi din cei întâlniți acolo sunt străini și
    provin din țările oarecum învecinate. Sunt mulțI cehi, slovaci, polonezi care
    vin la noi pentru ceea ce România are încă: sălbăticia naturii. Traseele nu
    sunt restricționate și ai oarecum acces liber la montarea cortului, cu excepția
    arealelor protejate unde există restricții în acest sens.


    Aşadar, până la
    clarificarea statisticilor şi dezvoltarea educaţiei montane, românilor şi
    străinilor le rămâne să se bucure de, dar să şi protejeze, sălbăticia
    Carpaţilor.