Radio România Internațional

Tag: turism rural

  • Muzee de la sat

    Muzee de la sat

    Astăzi vă invităm să descoperiţi, pentru
    început, o platformă online. Dar dincolo de aceasta este o invitaţie activă de
    a descoperi muzee din lumea satului, o iniţiativă a unui grup de tineri, care
    au creat această posibilitate de a descoperi, în funcţie de propriile interese,
    ce muzee pot fi vizitate în ţară.


    Am vorbit cu Ionuț Teoderașcu, fotograf
    documentarist și explorator al satului românesc, despre Muzee de la sat,
    (muzeedelasat.ro) singura platformă din România dedicată muzeelor rurale şi
    l-am întrebat ce muzeu sau muzee ne-ar recomanda:

    Primesc această întrebare destul de des, e
    cumva nefiresc să spun așa, pentru că eu le-am explorat pe toate și ar trebui
    să fiu imparțial, pentru că fac parte din acest proiect. Dar bineînțeles,
    suntem oameni și cu toți avem preferințe. Eu am rămas cu gândul la Casa
    Memorială George Enescu, din județul Botoșani, cred, am fost și momentul foarte
    prielnic să spun așa. Era o vreme foarte călduroasă, se auzea și muzică, era
    liniște, natură în jur, casa care arată într-un fel, nu vreau să spun eu acum,
    da, pe cei care vor intra o vor descoperi. Deci mi-a plăcut foarte mult acest
    loc. Recomand și muzeele din județul Iași pentru cumva ceva diferit, nu doar
    etnografic. Spre exemplu avem muzeul Sitului arheologic Cucuteni, care are o valoare aparte pentru
    această zonă și nu numai. Eu am copilărit la Galați, așa că cumva mă văd nevoit
    să recomand și câteva muzee de la Galați. O să numesc aici: Gospodăria
    tradițională Vatra cu dor, pentru o călătorie în satul de altă dată. Şi sunt
    și muzeele din Muntenia care mi-au plăcut foarte mult. Să recomand muzeul de la
    Golești, spre exemplu, din județul Argeș, care oferă cumva mult mai mult. E un
    complex acolo de case, tradiționale, vechi, un conac, deci e mult de explorat
    și acolo. Muzeele din Buzău mi-au plăcut.



    Urmăm sugestia interlocutorului nostru şi
    descoperim Casa Memorială George Enescu din Liveni, la 15 km de Dorohoi. Sunt expuse aici obiecte
    care țin de copilăria artistului – pianul, o vioară jucărie, trusa de culori
    pentru desen, un Moș Crăciun – jucărie și mai multe desene făcute de copilul
    George Enescu. Li se adaugă fotografii originale ale părinților, ale casei de
    la Cracalia, acte de proprietate aparținând lui Costache Enescu, precum și
    partituri muzicale din anii tinereții
    artistului și nu în ultimul rând fotografii care-l prezintă pe artist în
    compania unor mari muzicieni ai timpului, în țară și în diverse capitale ale
    Europei. Casa mică cu pridvor de lemn vopsit, refăcută, spune din 1968, de când
    a devenit muzeu, povestea creaţiei lui George Enescu, influenţată de atmosfera
    copilăriei sale.


    Dacă alegem să plănuim o vacanţă într-o
    zonă rurală, dar suntem interesaţi şi de etnografie sau de arhitectura
    tradiţională, pe platforma muzeedelasat.ro, putem să ne conturăm un traseu
    personalizat. L-am întrebat pe Ionuţ Teoderaşcu, care ar fi avantajele vizitării
    muzeelor de la sat, atâta timp cât muzee etnografice se găsesc şi în oraşele
    mari ale tării.

    Cumva atuul aici e satul. Adică nu ai
    aglomerația de la oraș. Cumva contextul din jur și mediul înconjurător este
    foarte diferit, pentru că ai contact cu oamenii din sat, mergi pe uliță și apoi
    intri la muzeu. Cum spuneam, este mult mai liniște, chiar muzeografii au o căldură
    aparte la sat, din ce am remarcat eu, pentru că de obicei nu merg foarte,
    foarte mulți oameni, așa cum o fac la oraş şi muzeozeografii de la sat, au mai
    mult timp și stau mai mult la povești, sunt mult mai calzi în gesturi, în
    priviri și cumva, cred, că acest lucru atrage. Apoi sunt și localnicii, dacă ai
    cumva timp să poți să explorezi și satele, bineînțeles că poți sta de vorbă cu
    oamenii din sat și poți afla mult mai multe lucruri și cumva lucrurile care au
    influențat acel muzeu, dar și invers.

    O invitaţie la explorare a lumii muzeale
    altfel!

  • Lecţie de viaţă româno-olandeză

    Lecţie de viaţă româno-olandeză

    Jurnalistă, scriitoare, dar şi iubitoare a vieţii în natură, Janneke Vos de Groot e originară din Olanda şi s-a stabilit în ţara noastră în urmă cu 15 ani. Ea şi soţul ei erau pasionaţi de caii islandezi, încă din Olanda, cei doi cunoscându-se la un concurs de cai. Stabiliţi în satul Oarba de Mureş, în oraşul Iernut, cei doi au reuşit să trăiască în natură şi să dezvolte chiar şi turismului rural în zonă.



    Janneke Vos de Groot ne-a povestit cum ideea de a deveni fermieri i-a venit soţului ei, dar, pentru că în Olanda pământul este deosebit de scump, au căutat în alte zone din Europa şi au ales România, unde dincolo de frumuseţea naturii, au întâmpinat şi dificultăţi. Care a fost cea mai mare?


    Limba! Am avut un profesor, în Olanda, foarte bun, un olandez care vorbeşte şi româneşte. Şi fericirea noastră era că ne-am mutat într-un sat foarte mic, unde nimeni nu vorbeşte nici engleză, nici germană, deloc, aşa că din prima zi a trebuit să ne descurcăm în limba română. La început, limba era foarte grea, dar după aia era o altă cultură şi birocraţia. Astea sunt problemele cele mai mari.



    Jenneke ne-a vorbit apoi despre pasiunea pentru cai: Era hobby-ul nostru în Olanda, caii din Islanda. Şi soţul şi eu călărim de mult şi reproducerea cailor din Islanda a fost întotdeauna pentru noi mai mult o pasiune. Aici am venit cu 9 cai şi acum avem 23. Avem 3-4 cai pe care călărim noi, dar nu punem cai la dispoziţia vizitatorilor. E un mod diferit de a călări pe cai islandezi decât pe cai obişnuiţi, pentru că aceştia islandezi au 4-5 stiluri de mers, un cal obişnuit are şi pas, trap şi galop, dar caii islandezi au două mersuri diferite la care trebuie să te pricepi, altfel nu ai cum să călăreşti.



    Caii islandezi sunt singurii din lume cu pasul tölt, care constă în faptul că, la un moment dat, animalul are trei picioare simultan pe pământ. Datorită acestui mers tölt, mişcarea cailor islandezi este legănată şi comodă pentru om, iar călăreţul se poate ţine foarte uşor în şa, deşi de la un tempo foarte lent, calul este capabil să-şi mărească viteza în foarte scurt timp, până la galop.



    Janneke Vos de Groot ne-a spus că este un loc sănătos atât pentru cai, cât şi pentru oameni:


    Noi totdeauna şi în Olanda, deşi am lucrat în oraşe, am locuit la ţară. Suntem obişnuiţi cu spaţiul. Dar mai mult pentru cai am căutat aici în România un loc cu libertate, să creştem cai, să facem agricultură. Caii sunt tot timpul afară, au spaţiu mare pentru mişcare şi iarna stau afară, e foarte sănătos pentru ei. Şi pentru noi e sănătos, bineînţeles. Toată lumea zice la Oarba de Mureş avem aer curat. Şi nu ştiu dacă e mai curat, decât în altă parte, dar e un sat mic, între dealuri, natura e foarte frumoasă, avem animale sălbatice, nu chiar în sat, dar în zonă, urşi, lupi, şacali, vulpi, cerbi, avem chiar de toate şi e minunat! Şi pentru musafiri din Olanda care vin aici spun întotdeauna că e foarte frumos.





    Janneke este foarte implicată în dezvoltarea zonei, aşa că a semnalat şi neplăceri, pe care îşi propune să le rezolve:


    Singurul lucru care mă enervează foarte mult este gunoiul care este aruncat din maşini peste tot. Asta este totuşi ceva ce mai trebuie să rezolvăm anul acesta la Oarba de Mureş: să facem o campanie de curăţenie! Nu există pădure fără uscături, dar în Olanda suntem atât de obişnuiţi să strângem gunoiul, să îl ducem în anumite locuri şi nu să îl aruncăm, numai ca să scăpăm de el, dar aici e un pic altfel şi sunt foarte mulţi oameni, care din mers aruncă gunoiul din maşină. În majoritate sunt sticle de plastic, de bere, iar asta rămâne în mediu peste 100 de ani. Şi e păcat, pentru că eu totdeauna zic şi oamenilor de aici din sat, că eu nu moştenesc satul acesta, nici copii mei, dar pentru copii voştri, pentru nepoţii voştri trebuie să strângeţi, să adunaţi şi să aruncaţi unde trebuie. În sensul ăsta totdeauna vrem să fim un pic un exemplu bun.



    Janneke Vos de Groot a scris şase cărţi despre România, mai ales despre zona în care s-au stabilit, aşa că a tentat mai mulţi turişti să vină să ne cunoască ţara. Iar, după cum ne-a povestit, atunci când vin în zonă, îi duce pe vizitatori pe peste tot.


    De obicei mă duc cu ei până la Braşov, la Cluj, oraşe frumoase, dar după aia când îi întreb ce v-a plăcut cel mai mult, ei totdeauna zic: viaţa de la Oarba de Mureş, la ţară, să vedem cum lucrează şi trăiesc oamenii simpli. Şi de obicei, femeile din sat fac o ciorbă de zarzavat şi pregătesc altă mâncare românească pentru grupul de musafiri şi asta dă o atmosferă foarte deosebită. Nici Casa Poporului nu este atât de populară pe cât e prânzul la Oarba de Mureş!



    Am aflat că în afară de piftie, Janneke iubeşte bucătăria românească: Mănânc orice. Mie îmi place foarte mult ciorba de burtă şi sarmale şi chiftele, totul e bun!



    Dar acasă, găteşte totuşi mai mult în stil olandez, cu excepţia câtorva reţete învăţate de la un vecin de la Oarba de Mureş.


  • Turism de sărbători

    Turism de sărbători

    Comportamentul
    turistului român s-a schimbat, în ultimii ani, în privinţa locurilor alese
    pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă – din ce în ce mai mulţi renunţă la
    obiceiul de a petrece Crăciunul acasă şi aleg sejururi cu activităţi dinamice
    şi diverse. Dintre cei care au ales să-şi petreacă sărbătorile în afara ţării,
    cei mai mulţi s-au îndreptat spre destinaţii calde ca: Maldive, Thailanda,
    Zanzibar, Dubai, Republica Dominicană, Mexic sau Egipt. Căutate au fost şi destinaţiile
    pentru copii, precum Laponia şi Disneyland Paris. În ţară, destinaţiile
    preferate au fost Bucovina, Maramureş, Băile Felix şi Valea
    Prahovei.

    Turiştii mai pretenţioşi, dar şi cei care doresc să simtă
    bucuria Crăciunului de odinioară au ales pensiunile care funcţionează în case
    ţărăneşti, unele vechi de peste 150 ani, spun cei de la Asociaţia Naţională de
    Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC. Sunt case vechi, case
    care respectă arhitectura tradiţională din lemn şi piatră, clădirile sunt
    neschimbate, doar sunt bine întreţinute şi păstrează patina de arhaic aşa cum
    rar se mai poate întâlni, explică Livia Sima, de la filiala Maramureş. Potrivit
    acesteia, o altă categorie de turişti a optat pentru pensiunile situate în
    vecinătatea domeniilor schiabile din staţiunile montane, chiar dacă anul acesta
    zăpada s-a lăsat aşteptată. Au fost puse, însă, în funcţiune tunurile de zăpadă
    şi există iluminat nocturn.

    Datinile şi obiceiurile care asezonează în această
    perioadă mâncărurile tradiţionale au fost completate de plimbări cu căruţa
    trasă de cai pe uliţele satelor sau cu ATV-urile. La polul opus, cei care au
    ales Băile Felix sau obiective similare s-au lăsat răsfăţaţi la SPA sau în
    bazinele cu apă termală. Turismul autohton a avut o evoluţie foarte bună anul
    acesta, nu doar în perioadele de sărbători, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică. Numărul de sosiri înregistrate a crescut, în primele 9 luni ale
    anului, cu 4,4%, iar aproximativ 20% dintre turişti au fost străini. Peste două
    milioane de străini au cheltuit aproape 5,5 miliarde de lei (circa 1,15
    miliarde de euro) în România, în primele 9 luni ale acestui an. Aproape
    jumătate dintre ei au făcut deplasări în interes de serviciu, pentru a
    participa la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, iar ceilalţi
    au venit, în principal, în vacanţă sau în vizită la rude şi prieteni. Din
    totalul cheltuielilor, străinii au dat aproape 50% pe cazare, alegând unităţile
    care oferă mic dejun inclus. Aproximativ 17% din bani au fost cheltuiţi în
    restaurante şi baruri, iar puţin peste 30 de procente au reprezentat cadouri şi
    suveniruri.

  • Turism rural în România

    Turism rural în România

    Turismul rural a
    cunoscut o dezvoltare impresionantă în România, în ultimii ani. Veţi pătrunde
    într-o lume cu peisaje fascinante, cu locuri în care s-au păstrat tradiţiile,
    în care meşteşugarii pot fi vizitaţi de către turişti la ei acasă şi în care
    pensiunile se întrec în produse gastronomice
    preparate după reţete vechi de sute de ani. Am vorbit despre toate
    acestea cu invitata noastră, Maria Stoian, fondator al Asociaţiei Naţionale de
    Turism Rural, Ecologic şi Cultural, care spune că turistul ajuns în lumea
    satului românesc poate cunoaşte România adevărată. Aşa poate să vadă care
    sunt rădăcinile românilor şi să-i cunoască pe adevăraţii români. Ar putea să
    cunoască gastronomia românească, diferită foarte mult de la regiune la alta. Ar
    putea vedea sursa de inspiraţie a arhitecturii populare, o varietate de
    obiceiuri şi de tradiţii folclorice. În Mărginimea Sibiului sunt nişte sate
    extraordinar de frumoase şi de închegate, cu o gastronomie extraordinară. În
    nordul Olteniei sunt mănăstiri deosebite şi posibilităţi de turism activ pe
    Cheile Sohodolului, pe Valea Olteţului. Din nordul Olteniei, ne îndreptăm spre
    Clisura Dunării. Puţini ştiu că se poate face şi turism nautic şi există acolo
    pensiuni-bungalouri amenajate chiar pe Dunăre. Este o zonă cu mare potenţial.
    Bran Moeciu rămâne leagănul turismului rural românesc. De asemenea, Carpaţii de
    curbură, Vrancea-Buzău, unde, ca punct de atracţie, avem Drumul Vinului -
    Drumul Cramelor.


    Iar 2018 se
    anunţă cu semne foarte bune, continuă Maria Stoian, fondator al Asociaţiei
    Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural. Românii se îndreaptă
    tot mai mult spre destinaţiile interne, inclusiv spre turismul rural şi, de
    asemenea, din străinătate. În afară de ţările clasice care ne oferă turişti
    precum Franţa, Germania, Italia, Israel, şi ţările nordice au început să
    manifeste acum un interes deosebit pentru turismul rural din România. Alt
    segment ar fi românii din diaspora, care nu numai că-şi vizitează familia, dar
    vor şi să viziteze diferite zone din România şi să le arate şi copiilor. Îmi amintesc de o familie din Franţa care a
    fost atrasă de turismul nostru rural, dar a avut foarte multe rezerve şi întrebări. Într-un final, în anul următor au
    recomandat ei tuturor prietenilor, altor membri ai familiei să vină în
    pensiunile româneşti.


    Satele
    şi comunele româneşti se promovează şi prin numeroase evenimente. Acestea au ca
    scop prezentarea, promovarea şi păstrarea tradiţiilor gastronomice, culturale
    şi folclorice ale fiecărei localităţi. Accesul la multe dintre aceste
    evenimente este gratuit. În 2018 avem un calendar foarte bogat. La
    Balvanyos, în Covasna, are loc festivalul Pomana Porcului, unde sunt echipe
    care participă din multe judeţe ale României şi din Slovacia, Ungaria şi alte
    ţări din apropiere. Atractiv este şi Festivalul Plăcintelor din Oituz, o
    localitate cu semnificaţie istorică, Festivalul Răciturilor, la Tismana, în
    Gorj, la Bran se va organiza festivalul Răvăşitul Oilor. La Fundata, cea mai
    înaltă comună din România, în judeţul Braşov, se organizează sărbătoarea
    păstorilor – Nedeea Munţilor. Sunt multe evenimente. Vă aşteptăm cu drag în
    satele româneşti care nu sunt numai păstrătoare de tradiţii, ci şi destinaţii din
    care nu lipseşte confortul! Tradiţia nu înseamnă lipsa confortului. Îi veţi
    putea întâlni pe românii adevăraţi la ei acasă.


    Una dintre regiunile cu un turism rural foarte dezvoltat este Maramureşul.
    Veţi găsi multe pensiuni indiferent de zonele în care doriţi să vă îndreptaţi.
    Mai mult decât atât, Dan Carpov, reprezentantul biroului de informare turistică
    al judeţului Maramureş, spune că turismul rural în Maramureş, în anul 2018, are
    o nouă caracteristică. Suntem la 100 de ani la unirea provinciilor
    româneşti şi, prin urmare, anul acesta, circuitele turistice vor avea incluse
    case memoriale ale celor care ne-au reprezentat. Maramureşul este mare, este un
    judeţ care are patru ţări: Ţara Lăpuşului,
    cu tradiţiile care sunt influenţate de zonele din apropiere, Maramureşul
    voievodal, unde tradiţiile sunt cel mai bine păstrate, care sunt respectate şi
    în Chioar şi Codru. Peste tot veţi vedea păstrate tradiţiile, veţi vedea portul
    popular indiferent de zonă. Noi avem un centru de informare turistică, iar în
    localităţile mai mici există un număr de peste 40 de astfel de centre.


    Am
    aflat de la Dan Carpov că turiştii pleacă încântaţi din Maramureş la încheierea
    sejurului. Sunt fascinaţi de peisaje, de obiectele meşteşugăreşti, de tradiţii
    şi sunt încântaţi de gastronomia românească. Evaluările turiştilor
    sunt foarte bune, am rămas în top, ceea ce ne obligă să ne împrospătăm oferta
    continuu şi să ne păstrăm la nivelul aşteptărilor lor. Mocăniţa de pe Valea
    Vaserului conduce în topul obiectivelor. De asemenea, fiind unicul judeţ cu opt
    obiective UNESCO grupate, şi acestea sunt căutate. Am făcut un circuit în care
    le-am inclus. Şi turismul montan este în creştere. Este foarte apreciat faptul
    că avem un traseu de cicloturism de vreo 80 de km, unde nu se vor întâlni cu
    maşini.



    În România, pensiunile sunt clasificate în funcţie de
    gradul de confort, primind de la una la patru margarete. Multe dintre acestea
    gătesc cu produse din gospodăria proprie şi organizează excursii în împrejurimi
    pentru turişti. De asemenea, tot în cadrul pensiunilor veţi găsi hărţi şi
    materiale de promovare ale obiectivelor turistice din apropiere.

  • Turism rural în Alba

    Turism rural în Alba

    Astăzi vă invităm să ne însoţiţi în judeţul Alba, situat în Transilvania. Capitala judeţului este Alba Iulia şi este
    situată pe malul drept al Mureşului, într-o zonă submontană, învecinându-se la
    vest şi nord-vest cu Munţii Apuseni. Oraşul este cunoscut în istorie pentru
    numeroasele evenimente desfăşurate aici.


    Dar astăzi, ne oprim în Alba, pentru
    că, recent, Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC)
    a desemnat câştigătorii celei de-a XIII-a ediţii a evenimentului Margareta de
    Aur. Iar o parte dintre premii au ajuns şi în judeţul Alba: mai precis, la Domeniile
    Mar’tinuzzi din Vinţu de Jos, care a obţinut Premiul de excelenţă pentru
    Experienţe de vacanţă şi la Pensiunea La Mesteceni, din Răhău, care a
    primit premiul special pentru promovare on-line servicii turistice.


    Emil Anton Comşa, vicepreşedinte ANTREC România şi preşedintele ANTREC
    Alba, care a primit şi el diploma pentru Profesionalism şi dăruire totală în
    susţinerea turismului rural, ne-a tentat cu oferta judeţului în privinţa
    turismului rural: În acest an venim cu o ofertă diversificată
    de turism, turismul de experienţe. Avem în oferta noastră, care participă la
    competiţia naţională Margareta de aur aflată la ediţia a XIII-a, experienţe
    de vacanţă la Domeniile Mar’tinuzzi, din judeţul Alba. Castelul Mar’tinuzzi,
    care a fost renovat de trei ani de zile, are o structură extraordinară, unde se
    pot desfăşura evenimente internaţionale, congrese, conferinţe. În Domeniile
    Mar’tinuzzi avem şi un hotel rural, de 4 stele, care are zonă de cazare şi care
    oferă multiple atracţii şi posibilităţi de agrement. Astfel avem aici stâna
    turistică amenajată în vecinătate, bălţile de pescuit, posibilitatea de a face
    navigaţie pe râul Mureş şi, bineînţeles, cetatea medievală Alba Iulia, care se
    află în apropiere şi care este cea mai mare fortificaţie, care a fost
    restaurată recent şi a primit titulatura de Destinaţie de excelenţă pentru
    turismul european.


    L-am întrebat pe Emil Anton Comşa de
    ce ar alege un turist să petreacă o vacanţă într-o zonă rurală sau într-o
    pensiune, mai degrabă decât într-o staţiune: Faţă de turismul
    clasic, posibilităţile de a avea experienţe apropiate de natură, sunt
    nenumărate, pentru că România excelează în acest domeniu. Asociaţia ANTREC
    România tocmai asta promovează, într-un pachet comun, atât turismul clasic, cât
    şi faptul că activităţile tradiţionale sunt foarte bine puse în valoare. Aşadar
    tradiţiile româneşti, tradiţia gastronomică, tradiţiile de ospitalitate, portul
    popular şi evenimentele rurale sunt foarte mult apreciate în străinătate.
    Multitudinea de turişti străini poate gusta faptul că România mai păstrează
    încă aceste valori.



    Cu speranţa că veţi lua în considerare invitaţia
    noastră vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Vacanţă la ţară

    Vacanţă la ţară

    În ultimul deceniu, în România, turismul rural s-a dezvoltat foarte mult. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin tot mai multe festivaluri şi evenimente. O vacanţă în satul românesc este o experienţă generatoare de stări de spirit pentru turist, spune Cristian Catană, responsabil PR la Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, pe scurt ANTREC. “Pentru aceasta, îl invităm la câteva felii de autenticitate românească. Putem să pornim cu zona Transilvaniei, cu un brunch la cetăţile săseşti în zona Criţ, Viscri. Acolo avem o casă parohială transformată în pensiune, unde se poate participa la activităţi meşteşugăreşti şi se poate cunoaşte ineditul bucătăriei locale. După aceea, se poate face un tur al cetăţilor Sighişoara, Rupea, Viscri, Saschiz. Dacă turistul e interesat de litoralul românesc, recomandăm o tură prin Delta Dunării pentru bird watching sau o vizită la lipovenii noştri dragi, care au avut mereu succes la turiştii străini. Personalizăm recomandările în funcţie de preferinţe.”




    Foarte mulţi dintre turiştii care au vizitat România au fost plăcut impresionaţi de obiectele de artizanat realizate de meşteşugari. Iar locul cel mai bun pentru a-i cunoaşte pe meşteşugarii români este la ei acasă, în sat, destinaţie care s-a bucurat în ultimul timp de o creştere constantă a numărului de turişti, spune Cristian Catană, responsabil PR la ANTREC. “Putem să ne mândrim că, în ultimii cinci ani, de la an la an, creşterea a fost constantă între 5 şi 13%, indiferent că vorbim despre zone clasice precum Bran, Moeciu, Fundata, Şirnea, fie că vorbim despre zona Covasnei, unde s-a dezvoltat foarte mult turismul rural cu specific istoric. Zona Gorjului este şi ea reprezentativă prin culele olteneşti. Lăudăm interesul arătat de agenţiile de turism care pregătesc oferte personalizate în acest sens: vizite la meşteri acasă. De exemplu, în zona Rucărului, în judeţul Argeş, ocazional, în timpul weekendului se organizează ateliere meşteşugăreşti pentru turiştii români şi străini. În cadrul liceului de acolo, tinerii şi bătrânii vin îmbrăcaţi în costum popular. De asemenea, în zona Clujului şi a Maramureşului, pentru a transmite mai departe tradiţia se organizează un fel de workshopuri. La acestea, bătrânii arată meşteşugul lor tinerilor de la Universitatea de Arte sau turiştilor, după caz.”



    În partea de vest a României, în Banatul montan, chiar în zona Oradea-Arad, Satu Mare şi Munţii Apuseni-Alba, s-a ales promovarea vechiului prin instrumente moderne, spune Cristian Catană, responsabil PR la ANTREC. “Există programe şi hărţi care pot fi utilizate pe telefoanele inteligente. Turiştii pot alege o hartă a muzeelor vii, fie că vorbim despre cazare în spaţii tradiţionale vechi ca acum câteva sute de ani, fie că vorbim despre ateliere meşteşugăreşti sau chiar şi despre partea gastronomică. Avem câteva programe speciale din mai şi până în octombrie, noiembrie, când sunt perioade mai libere pentru proprietarii de pensiuni. Sunt pachete speciale prin care oferim cinci nopţi plus o noapte gratuită sau prânz din partea casei, fidelizând astfel turiştii interesaţi de turismul rural. Foarte mulţi turişti sunt interesaţi de programele speciale intitulate Vacanţe la ţară, organizate în mai-iunie şi octombrie-noiembrie. Colaborăm foarte bine cu agenţiile de turism şi cu tour operatorii atât din ţară cât şi din afara ţării.”



    De exemplu, pentru regiunea din nordul ţării, Bucovina, există un calendar de evenimente, centralizat de obicei de către Centrul Naţional de Informare Turistică şi care poate fi accesat online, după cum am aflat de la conf. univ. dr. Carmen Chaşovschi, reprezentant al Asociaţei “Salvează satul Bucovinean”. Este o organizaţie care nu luptă împotriva modernizării, ci doreşte să convingă că noul nu trebuie neapărat să elimine vechiul, ci poate să îl completeze armonios, şi că “a construi” nu trebuie să însemne neapărat “a dărâma”. “Cei care doresc să participe la aceste evenimente din mediul rural sunt invitaţi la Festivalul Păstrăvului, la Festivalul Hribului de la Vama. Sunt multe evenimente spectaculoase. Îmi place să privesc Maramureşul şi Bucovina ca pe două surori. Sunt regiuni asemănătoare din multe puncte de vedere: a tradiţiilor, a ancorării în trecut, şi cu bune, şi cu rele. Când spun “rele” mă gândesc la peisajul cultural, la casele tradiţionale din lemn, care dispar într-un ritm alert. În ceea ce priveşte cazarea în astfel de case tradiţionale, adaptate pentru a primi turişti, există posibilitatea şi aici, în Bucovina, se face acest lucru. Noi dorim să promovăm destul de intensiv această idee în anii următori, tocmai pentru a preîntâmpina dărâmarea caselor vechi, tradiţionale. Vrem să le sugerăm proprietarilor că le pot dezvolta şi adapta pentru a primi turişti.”



    Nicolae Marighiol reprezintă Asociaţia “Cele mai frumoase sate din România” şi spune că toate aceste aspecte au fost remarcate şi recunoscute. “În 10 … 20 de ani putem deveni destinaţia de turism rural, agroturism şi ecoturism a Europei. Avem deja trei sate, Cârlibaba, Drăguş şi Polovragi, din trei judeţe ale ţării, care sunt recunoscute de Comisia Europeană ca destinaţii de turism de excelenţă. Sunt sate cu pensiuni, tradiţii, obiceiuri, îşi păstrează arhitectura tradiţională, dansurile, costumul popular. Iată locuri pline de viaţă, care trăiesc datorită moştenirii din trecut.”



    Cristian Catană, responsabil PR la Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural spune că, în decursul anului 2016, cei mai mulţi dintre turiştii străini ajunşi în satul românesc provin din Austria, Germania şi Franţa. Francezii au preferat programele pentru degustări de vinuri, pe rutele clasice din Buzău sau chiar din Prahova. Pe de altă parte, germanii şi austriecii au fost interesaţi de cultura saşilor, de conacele boiereşti şi de Transilvania.


  • Turism rural în România

    Turism rural în România

    Turismul rural a cunoscut o dezvoltare fără precedent în
    România ultimului deceniu. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu
    arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin
    tot mai multe festivaluri şi evenimente. România are un peisaj deosebit,
    tradiţii culturale, un folclor şi o gastronomie deosebite, spune Gabriel Zamfir, preşedinte al Asociaţiei Naţionale de
    Turism Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC), fondată acum 22 de ani, în anul
    1994. Ne aflăm într-o competiţie uriaşă la nivel european şi
    mondial. Specificul României ar fi în primul rând că am rămas aceeaşi oameni
    primitori şi comunicativi până la sfârşit. Acesta este principalul motiv pentru
    care mulţi turişti străini care vin în România renunţă la reticenţe, îndoilei
    şi îşi doresc să revină după ce pleacă. Sunt mulţumiţi şi povestesc ce bine
    s-au simţit în România. Cred că energia pozitivă pe care oamenii o găsesc la
    noi este principalul nostru atu într-o lume a competitivităţii maxime. Însă nu
    e singurul. Dmeniul a început să se profesionalizeze. Gazdele sunt din ce în ce
    mai atente la detalii, la siguranţa, confortul, la activităţile conexe
    turismului în zona rurală şi a turismului ecologic în general. Reprezentantul
    nostru de la Roma spunea că, în general, cei de vârsta a treia preferă acest
    gen de turism. Însă realitatea îl contrazice. Foarte mulţi tineri, foarte mulţi
    oameni cu familie aleg să-şi petreacă vacanţe, weekenduri şi, uneori, să
    organizeze conferinţe, seminarii în mediul rural.

    Fie că alegeţi
    provincii istorice vechi şi binecunoscute, cum ar fi Bucovina sau Maramureş,
    fie că vă îndreptaţi spre satele cu biserici fortificate ale Transilvaniei,
    vacanţa o puteţi planifica în oricare parte a anului spune Gabriel Zamfir: Acesta este un turism pentru tot anul. Cu toate acestea, există şi o
    oarecare sezonalitate, în funcţie de diversele zone ale ţării. Până acum
    turismul rural s-a practicat mai mult individual. Pachetele clasice, vândute
    prin agenţiile de turism erau sporadice şi puţine. Intenţionăm să venim şi cu
    această componentă şi lucrăm la ea, respectiv, circuite turistice de turism
    rural, organizate astfel încât şi turişti de pe pieţele externe – asiatică, americană,
    pentru care trebuie organizat un astfel de tur cu mult mai multă atenţie să
    vină la noi. Dezvoltăm în prezent pachete turistice la cheie. Prieteni ai
    naturii, ai meselor bogate, gustoase, deosebite, toţi cei care apreciaţi o
    conversaţie la un păhărel de ţuică sau de vin, vă aşteptăm să descoperiţi
    România!


    Ne
    îndreptăm atenţia în continuare către o zonă a României în care veţi găsi de
    toate. Turismul rural se poate combina perfect cu cel balneo sau de aventură.
    Apele tămăduitoare ale staţiunii Sărata Monteoru, apele numai bune pentru
    rafting ale judeţului Buzău, cramele care produc vinuri faimoase şi pensiunile
    pot fi ingredinetele unei vacanţe reuşite. Cristina Partal, preşedinte ANTREC
    Buzău, adaugă la toate acestea obiective desosebit de importante. Noi îi aşteptăm să viziteze obiective turistice care au valoare mondială,
    care pot face parte din patrimoniul UNESCO şi vor face parte în scurt timp.
    Referitor la acest lucru, aş vrea să îi invit să viziteze un teritoriu destul
    de mare. Sunt cam 18 comune, reunite sub conceptul de Geoparcul Ţinutul
    Buzăului. Cei familiarizaţi cu acest concept la nivel european, fiindcă sunt
    este 60 de geoparcuri în toată lumea, vor fi foarte încântaţi să regăsească
    unul şi la Buzău. Obiectivele sunt de valoare mondială: vulcanii noroioşi de la
    Scorţoasa şi Berca, Muzeul Chihlimbarului de la Colţi, aşezările rupestre din
    zona Aluniş, Bozioru, Valea Slănicului, cu tot ce înseamnă potenţial turistic
    de descoperire. Cei mici vor afla că, în cei peste 30 de km de pe Valea Slănicului,
    pot descoperi 30 de milioane de ani de istorie a Pământului. Platoul Meledic,
    Focurile Vii de la Lopătari, de la Terca, muntele de sare, Grunjul de
    Mânzăşeşti, care este un tuf vulcanic, adică cenuşa
    unui vulcan preistoric. Aşadar, la Buzău turiştii au ocazia nu doar să citească
    sau să-şi imagineze lucruri despre istoria Pământului, ci chiar să şi atingă.
    La Năeni, în zona Dealu Mare sau Dealul Istriţa, se pot găsi scoici
    preistorice. Avem programe educative pentru copii de a găsi şi de a pune mâna pe
    o scoică de dinainte de dinozauri. Mai mult decât atât, vulcanii sunt
    într-adevăr un spectacol, iar legendele din spatele vulcanilor pun la încercare
    imaginaţia lor, fiindcă vorbim despre tot felul de balauri care vin din
    străfundul pământului şi care sunt învinşi de către vitejii de pe plaiurile
    buzoiene.


    Foarte mulţi
    turişti străini îşi programează concediul în special pentru a ajunge la
    obiectivele din judeţul Buzău. Şi toţi se bucură de produsele tradiţionale,
    recomandate în continuare de către Cristina Partal, preşedinte ANTREC. Recomand ca vizitatorii să încerce produsele tradiţionale buzoiene,
    respectiv cârnaţii de Pleşcoi, făcuţi din carne de oaie, babicul de Buzău, un
    produs crud-uscat din carne de porc, ceapa de Buzău şi, bineînţeles, vinurile
    de pe Dealu Mare, vinuri albe sau roşii, recunoscute la nivel internaţional,
    ele sunt extraordinar de bune. Există deja un program turistic lansat, se numeşte Drumul Cramelor, iar cei care doresc
    să facă degustări, dacă se cazează la Buzău, pot merge pe drumul cramelor,
    respectiv pe la poalele Dealului Istriţa, să viziteze mici producători locali,
    fie crame mai mari, deja recunoscute. Însă vizita la producătorii locali nu ar
    trebui să lipsească. Ei aduc o notă foarte personală degustărilor pe care le organizează.


    În ultima decadă
    turismul rural s-a dezvoltat foarte mult în zonă, continuă Cristina Partal,
    preşedinte ANTREC Buzău: S-au
    făcut şi foarte multe investiţii la nivel privat în judeţul Buzău fie prin
    accesarea de fonduri europene, fie prin efort propriu. Dorinţa de a ieşi din
    anonimat şi patriotismul local au determinat foarte mulţi buzoieni să creadă în
    potenţialul judeţului lor şi să-şi dorească să promoveze locul către turiştii
    români mai întâi şi apoi către turiştii din străinătate. Sunt foarte mulţi
    oameni care vin la Buzău de ani de zile pentru a beneficia de apa sărată din
    staţiunea Sărata Monteoru. Staţiunea a fost lansată în anul 1895 de către
    Grigore Constantin Monteoru, un industriaş de origine greacă. Era atunci
    comparată cu Karlovy Vary, cu Baden Baden. În limbajul
    popular se mai numea şi staţiunea Baston, fiindcă veneai în baston şi plecai pe
    propriile picioare. Anul acesta a fost un sezon extraordinar de bun pentru
    staţiunea Sărata Monteoru. S-au deschis şi mult mai multe piscine cu apă sărată
    în staţiune.


    Buzoienii, spune
    Cristina Partal, vă aşteaptă cu drag în Ţinutul Buzăului, unde veţi descoperi
    nu numai oameni calzi, primitori, dar şi iuţi, pentru că, la Buzău, preparatele
    gastronomice veţi descoperi că sunt la fel de picante precum este şi viaţa. Multe obiective turistice vă aşteaptă să le vizitaţi, pentru a pleca
    mai departe, pe drumul dumneavoastră, mai îmbogăţiţi sufleteşte şi mai
    liniştiţi, căci viaţa merită trăită frumos. Vă aşteptăm cu mult drag să ne cunoaşteţi
    la Buzău şi să vă cunoaştem.


    Aşadar, România
    rurală, indiferent de zona aleasă, poate fi destinaţia unei vacanţe reuşite.
    Contactaţi-vă chiar acum operatorul de turism pentru un pachet personalizat!

  • Repere rurale pentru vacanţele dvs.

    Repere rurale pentru vacanţele dvs.

    Astăzi profităm de venirea verii şi vă
    invităm la ţară. Unde? Vă
    recomandăm zone care în a doua jumătate a lunii mai au fost premiate în cadrul
    celei de-a XII-a ediţie a Galei decernării Premiilor Margareta de Aur,
    dedicate turismului rural din România. Evenimentul s-a desfăşurat, ca de
    obicei, în ultimii ani, în incinta Muzeului Naţional al Satului Dimitrie
    Gusti din capitală, iar accentul a fost pus pe rezultatele proprietarilor de
    pensiuni în menţinerea unui nivel ridicat a calităţii serviciilor din turismul
    rural. Au fost recompensate rezultatele obţinute în păstrarea, evidenţierea şi
    promovarea datinilor locale, identitatea gastronomică regională, posibilităţi
    de agrement, amenajarea grădinii, festivalurile marca ANTREC etc. Categoriile
    de premii au fost: Tradiţie locală ,Gastronomie ,Amenajare grădină,
    Programe de agrement, Experienţe de vacanţă, Organizare festivaluri şi
    evenimente tradiţionale, Diplome de apreciere.


    Traian
    Bădulescu, operator de turism şi unul dintre prezentatorii eveniemntului, ne-a
    spus care sunt zonele cele mai recomandate celor care doresc o vacanţă ca pe
    vremuri, la bunici, ţinând cont de premiile obţinute: Au fost premiate
    pensiuni şi evenimente şi oameni implicaţi în turism, de pe tot cuprinsul
    României. Foarte multe premii au revenit zonei de turism Bran-Moeciu, mai
    multor pensiuni şi la categoria Gastronomie şi la categoria Festivaluri. Au
    fost premiate şi pensiuni din Gorj, din judeţul Neamţ, judeţ care intră în
    forţă în lumea turismului rural, de câţiva ani, din Botiza, comună unde s-a
    format turismul rural din Maramureş şi unde au apărut o parte din primele
    pensiuni din România. Revenind la Braşov, mă mai gândesc la Prejmer. În zona
    Apuseni, avem Albac, unde se desfăşoară un festival anual de mare succes. Mă
    bucură să constat că turismul rural se dezvoltă pe tot teritoriul României. Pornind
    din sud, de la Dunăre, unde avem zona Orşova, Ieşelniţa,
    până în Delta-Dunării şi ajungând în nordul României, unde avem Maramureş,
    Bucovina, Neamţ.


    L-am întrebat
    pe Traian Bădulescu ce apreciează turiştii români şi ce apreciează turiştii
    străini la turismul rural: Constat o mutaţie în ultimii zece ani, în
    sensul bun, pentru români. Acum 20 de ani, turiştii străini, în special doreau
    autenticitate. Preferau clădiri autentice, pensiuni în case vechi şi eventual
    restaurate, doreau mâncare autentică, ceea ce doresc şi în prezent, şi mai
    puţin confort, lăsând la o parte grupurile sanitare. Românii dimpotrivă, doreau
    mai mult vile cu termopane, nu le păsa decât de cadrul natural. Acum, ne-am
    urbanizat foarte mult în ultimii zece ani, aşa că şi românii au început să aibă
    înclinaţiile turiştilor străini. Din păcate, nu mai mergem la ţară cum mergeam
    înainte, e o realitate, copiii nu-şi mai petrec o lună pe an la ţară cum era
    mai demult, şi românii caută din ce în ce mai mult tot tradiţie, autenticitate,
    vor să ia parte şi la evenimente, vor neapărat preparate culinare din zonă şi
    preferă şi ei pensiuni tradiţionale, unde să se simtă chiar ca în mediul
    rural.



    Adesea, în locul în care vă aflaţi aveţi posibilitatea practicării fie a unor activităţi gospodăreşti,
    în funcţie de sezon, fie explorării zonei în căutarea rutelor pentru
    cicloturism sau a celor pentru drumeţie sau a celor destinate sporturilor
    extreme, dar şi acelora care se adresează celor interesaţi de turimul cultural.
    Şi dacă adăugăm tuturor acestor tentaţii, asigurarea că odată ajunşi la ţară vă
    veţi bucura de linişte, într-un loc în care dimineaţa vă treziţi în zgomotul
    făcut de animalele domestice care îşi aşteaptă hrana, iar seara se încheie în
    miros de fân, suntem siguri că nu veţi pregeta în a vă alege să vă petreceţi
    vacanţa într-o zonă rurală din România.

  • Turism rural în România

    Turism rural în România

    Vă invităm azi într-o călătorie prin satele
    româneşti. Răsfirate la altitudine, în vârf de munte, pe culmile dealurilor, în Delta Dunării,
    acestea reprezintă oricând o destinaţie potrivită pentru cei ce caută o vacanţă
    liniştită. În multe dintre satele româneşti există centre meşteşugăreşti, de
    unde puteţi cumpăra obiecte de artizanat. Asociaţia Naţională pentru Turism
    Rural Ecologic şi Cultural (ANTREC) promovează de 20 de ani acest tip de
    turism. România are un peisaj deosebit, tradiţii populare, un folclor şi o
    gastronomie deosebite. Însă aceste lucruri se găsesc şi în alte ţări, spune Gabriel Zamfir, preşedinte ANTREC. Ne
    aflăm într-o competiţie uriaşă la nivel european şi mondial. Specificul
    României ar fi că am rămas în continuare oameni primitori, cu sufletul deschis,
    foarte comunicativi. Domeniul a început să se profesionalizeze. Proprietarii de
    pensiuni sunt tot mai atenţi la detalii, la siguranţa, confortul, activităţile
    conexe turismului în zona rurală. Reprezentantul biroului românesc de turism de
    la Roma îmi spunea că există mentalitatea că, în general, turiştii de vârsta a
    treia ar prefera acest gen de turism. Realităţile contrazic această
    mentalitate. Foarte mulţi oameni cu familii aleg să-şi petreacă vacanţe,
    weekenduri, iar uneori, afaceriştii preferă să facă diverse conferinţe în
    mediul rural.


    Evenimentele sunt ingredientele speciale ale
    turismului rural, pe care ANTREC le dezvoltă. Sunt promovate târgurile
    populare, festivalurile şi sărbătorile tradiţionale. Gabriel Zamfir, preşedinte
    ANTREC. Promovăm patrimoniul natural şi cultural, dar şi pe
    cel informal, imaterial: legende, poveşti, descântece, cântece de cătănie, de
    vitejie, vizite la meşteşugari, meşteri. Căutăm să păstrăm meşteşugurile şi să
    atragem tinerii către ele. Pe de altă parte, ne adaptăm vremurilor. Mai nou,
    dezvoltăm turismul nautic. Promovăm turismul nautic pe Dunăre. Avem un proiect
    amplu. Am format un cluster, Dunărea turistică, prin care încercăm să facem o
    rută de tip scenic route, de poveste, care să rămână în sufletul oamenilor.
    Traseul se desfăşoară de-a lungul a 1.000 de km, începând de la intrarea în ţară, în zona Cazanelor,
    destinaţie de excelenţă europeană, până în Delta Dunării. Avem produse
    excepţionale: plimbarea pe Dunăre cu Pânzarul Moldovenesc,
    cu vaporul cu zbaturi sau, mai nou, o plută dunăreană
    făcută, ca pe vremuri, din buşteni. Aceasta coboară pe Dunăre şi, la fiecare
    oprire, se organizează focuri de tabără. Pe de altă parte, vrem să dezvoltăm
    pentru tineri şi cu tinerii bio comunităţi prin care să organizăm tabere de
    creaţie în comuniune cu natura şi în respect pentru natură şi pentru tradiţii.


    Zona nordică a României este cel mai intens
    promovată prin prisma turismului rural. Cele două provincii istorice, Bucovina
    şi Maramureş, se întrec mereu în tradiţii, obiceiuri şi evenimente. Îndeosebi
    în perioada marilor sărbători religioase, Paştele şi Crăciunul, pensiunile sunt
    foarte solicitate, iar rezervările trebuie făcute din timp. Însă există multe
    alte zone din ţară, care merită atenţia noastră. Prin urmare, ne oprim acum în
    sudul României, în judeţul Dâmboviţa. Florina Teodora Brad este agent de turism
    la Centrul de informare turistică din comuna Potlogi. Vă
    aşteptăm în comuna Potlogi pentru Palatul Brâncovenesc. A fost construit în anul
    1689 şi a fost printre primelepalate construite de domnitorul Constantin
    Brâncoveanu. Alături, avem Biserica Brâncovenească, ridicată în 1683. Apoi, vă
    invităm şi în comunele alăturate, unde avem şi acolo bisericuţe ridicate între
    anii1510 – 1790. Palatul a fost reabilitat recent, se poate vizita. Avem
    unităţi de cazare unde avem piscine exterioară, interioară, se fac lecţii de
    echitaţie, se pratcică fotbalul, tenisul. Există sală de festivităţi, de
    conferinţe.


    Roxana Dogaru, de la Centrul de informare turistică
    Aninoasa, din Dâmboviţa promovează multe obiective importante şi cunoscute la
    nivel naţional. Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Viforâta, stejarul de
    1.000 de ani de la Măneşti şi multe alte bisericuţe vechi, locale. În Aninoasa
    organizăm foarte multe evenimente unice în ţară: Festivalul primarilor artişti,
    Hora de la Aninoasa, seri de poezie în incinta Mănăstirii Viforâta, şezătoarea,
    care e premiată la nivel european. Am primit foarte mulţi turişti străini din
    Canda, Germania, Franţa, Italia. Noi le putem oferi informaţii în limba engleză
    şi le putem pune la dispoziţie câteva materiale traduse de noi şi ghiduri audio
    în limbile engleză şi franceză.


    Amelia Papazisu este creator popular, tezaur uman
    viu şi distinsă cu ordinul Meritul Cultural, din parte Preşedinţiei. Este din
    Buzău şi conduce un atelier meşteşugăresc, deschis mereu turiştilor. Avem foarte multe tradiţii meşteşugăreşti: ţesutul în păr de capră,
    încondeiatul ouălor, sculptură în lemn, pictură pe sticlă. În zona noastră sunt
    şi foarte mulţi producători de vinuri, se prepară produse româneşti
    tradiţionale, cum ar fi renumiţii Cârnaţi de Pleşcoi. covrigii de Buzău. De
    exemplu, eu primesc cu drag turiştii la mine acasă. Am un atelier muzeu în arta
    ţesusutului, mai nou ţesutul în păr de capră, unicat în Europa. Ţes la război
    vertical. E o ţesătură de tip scoarţă românească, foarte simplă, pe care o
    poate învăţa oricine. Am avut turişti din Franţa, din Japonia, din Anglia în
    atelierul-şcoală pe care-l reprezint şi-l conduc.


    În speranţa că v-am convins să alegeţi turismul
    rural, să vă opriţi în satele româneşti, vă aşteptăm şi data viitoare cu nouă
    destinaţie.