Radio România Internațional

Tag: turism tru Romania

  • Muzee brașovene

    Muzee brașovene

    Agiundzemu adză tru centrul a Româniillei și dişcllidim adză porțăle a Muzeului di Etnografie ditu Brașov. Sum egida aluştui funcționează Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea. Iasi tu migdani, dimecu, un patrimoniu diversu, expoziții avuti, evenimente uniţi, tuti hiinda ună alternativă la oferta di turism activ a aliştei zone montane. Oaspili nostru easti Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publiţi di la Muzeul di Etnografie Brașov:



    Muzeul di Etnografie Brașov fu thimilliusitu tru anul 1908, la inițiativa a ţinţi colecționari sași brașoveni, cari andreapsiră atumţea patrimoniul Muzeului Asociației Colecționarilor Brașoveni. Thimilliusitoru eara Iulius Teutsch. Muzeul s-dizvoltă, iara, ahurhinda cu 1912, lo numa di Muzeul Săsesc a Țarălleii Bârsa. Aesta ș’dănăsi activitatea tu bitisita a Doilui Polimu Mondial. Ună parte ditu colecțiile a lui agiumsiră ică la Universitatea Brașov, fie, ică la Muzeul Regional Brașov, thimilliusitu tru 1950. Ditu anul 1967, tru cadrul Muzeului Judițean Brașov, ia hiință secția di etnografie, cari, tru 1990, agiundzi instituție autonomă, cu statut juridic. Ditu aest istoric, dukimu cât di avutu easti patrimoniul Muzeului di Etnografie Brașov. Aestu easti expus adză emu tru sediul principal, emu și tru filialele ditu Săcele și Rupea și easti consacrat etnologiei regionale ditu sud-estul ali Transilvanie. Easti yilipsită civilizația comunității rurale ditu zonele etnologice Bran, Rupea, Țara Oltului, Valea Hârtibaciului și Țara Bârsei.”



    La Muzeul Etnografic Săcele turiștilli va s’veadă unu şingiru di lucre di patrimoniu, cari yilipsescu tradițiile pastorale a mocanilor, ama și reprezentarea idintitară a ceangăilor ditu zonă. Bogdana Balmuș: Muzeul funcționează tru un4 casă cari easti monument istoric, atestată documentar tru anul 1543. Tru cadrul a expoziției permanente, puteț s’vidiţ cum băna oamiñilli ditu atelu kiro, ţi zănăţ avea, cari era isnăhili a lor, cari erau instalațiile tehniţi pi cari li-adrară. Va s’vidiţ, tutunăoară, un spațiu di bănaticu și costume tradiționale. S-băgă accent pi scutearea tu vidială a multiculturalitatillei aliştei zonă Săcele pritu reprezentarea sugestivă a unei lumi comune emu a mocanilor emu a ceangăilor.



    La Muzeul Etnografic Gheorghe Cernea” ditu Rupea, aflămu ună reprezentare a comunităților mixte a românilor și sașilor, continuă Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov: Suntu reprezentate zănăţli, isnăhili, adiţli, locărli di banaticut. Sumliniedz că muzeul poartă numa a folcloristului Gheorghe Cernea. Easti ună personalitate a zonei, cari publică impresionante culeadziri folcloristiţi. Patrimoniul a muzeului easti yilia a cercetărilor sistematice realizate di colectivul muzeului tru añilli di existență. Aesti colecții s-adunară, tru dzăţ di añi, anvărliga a unui ñiedzu di piese valoroase adunate nica ditu ahurhita a secolului al XX-lea di colecționari pasionați.”



    Nă duţemu ninti vizita și agiundzemu tru nai ma nou muzeu cari funcționează sum egida Muzeului di Etnografie. Aestu easti dişcllisu după revoluția contra a regimului comunist ditu România și ari numa di Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Bogdana Balmuș:



    Easti un muzeu di colecție cu specific unic tru România. Tematica a lui reprezintă ună incursiune tru istoria urbană a Brașovului. Muzeulu ari scamnulu tru ună casă multu veaclle, cari ntră tru lista monumentelor istorice tru anul 2004. Ea fu atestată arheologic nică ditu secolele XIII-XIV și fu znuita tru anul 1566. Va s’vidiţ tru izbă niscăte ancadramente ditu keatră, di uși și firidz, cari fură scoasi tu vidiala cu ucazea a znuerloru ditu aestu kiro şi datate ditu anul 1566. Casa fu amenajată ta s’yilipsească lucărlu a nicukirloru, prămătefţă avuţ, patricieni. Casa eara până tu inşita a secolului al XIX-lea a familiillei Closius. Membrii alistii familii featiră parte ditu elita sașilor brașoveni și avură funcții importante tru conducerea casabalui. Familia băna la protlu patomatu, iar, la parter, spațiul era datu cu niki a prămătefţăloru herari, pr4mătefţăloru cu acăţarea a pescului, vasi halcumă.”



    Tru tute aesti spații, s’organizeadză totna expoziții și evenimente. Ase, planificându-vă ună vizită tru un ditu aesti muzee, puteț s’aveţ ună surpriză multu mşeată. Bogdana Balmuș, șefa Biroului di Relații Publice di la Muzeul di Etnografie Brașov:


    Avem tru pregătire ună expoziție temporară multu mşeată: Icoane ditu sud-estul Transilvaniei”. Va s’dişcllidă tu bitisita a meslui aprilu și va s’hibă dişcllisă pănă tru cirişaru la Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat”. Tutunăoară, la Muzeul Civilizației Urbane, avem ună altă expoziție reprezentativă Costumele junilor şi strañîli românești ditu Șcheii Brașovului” cari vas’dişcllidă tu bitisita di apriiuru, ahurhita di mai. Programul acțiunilor culturale ditu anul 2022 easti idyea vutu cumu aţelu ditu anilli tricuț și ari multi proiecte și expoziții temporare. Aducu aminti tora Jucării, păpuși și jocuri”. Va s’hibă ună surpriză multu mşeată tutu la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Yini diapoa și expoziția Pescuitul pe Olt” la Rupea, ama și multe alte surprize pe cari va li hăbărisimu di cu kiro. Tamamu tora ninti di sărbătorile a Paștilui ndreapsimu un singiru di ateliere cu elevllii ditu judițul Brașov di pictură pe lemn, la cari eara viniţ s’nă ndrupască masturlli populari. Vremu ca, pritu ahtări acțiuni, s’alăsămu ti bărnurli yinitoari prica a noastă ahătu avută.”



    Tru fiecari muzeu ari și una carte di impresii. Pricunuştearea tră gaeretea niacumtinată ti s’valorifica patrimoniul avutu a aluştoru muzee poate s’hibă vidzută tru frăndza a aluştoru cărță di impresii. Vizitatori ditu tuţ kiuşeadzlli a lumillei apreciadză emu exponatele emu și evenimentele organizate.


    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala












  • Pănăyirlu di turism ali Românie

    Pănăyirlu di turism ali Românie

    Ediția di primuveara a nai ma mari pănăyiru di turism organizat tru România adună oferti avantajoase tră miraclleadzlli di turism cultural, di tratament, rural ică di business tru România. Vizitatorllii putură s’află ndauă di nai ma muşeati zone ali României și aflară pachetele turistiţi pregătite tră ună vacanță ti iagărşeari, la păhadz ti tuti gekilli.



    Dana Matic, di la Asociația Visit Mureș, spune că llia parti di mulță ani la dauli ediții a pănăyirului: și aţea di primuveara, și atea di toamnă. Judițul Mureș ari multe yisţeri ti vidiari, iara, tru kirolu ditu soni, di itia a pandimiillei, nă pripusimu muşuteţli a fisillei, cum si activitățile tru aer libiru. Alliumtrea nă ariseaşti s’ndziminămu partea culturală cu activitățile tru aer liberu. Ti atea, lă pripunem a turiștilor a noștri s’veadă castelele. Aestea reprezintă punctul a nostru forte. Sunt clirunumia a nobilimilleii maghiari ditu perioada imperiului austro-ungar. Recomandăm un tur di trei, patru dzăli tru cari pot s’hibă vizitati emu castele emu cunăkili.”



    Petru Măran, di la Centrul di informari și promovari turistică ditu Sighetu Marmației, nă căliseaşti s’vidimu Maramureșul. Avem ună ofertă multu vastă ditu vidiala culturală ama și a turismului di aventură, iara mini am ca scupo păristisearea turistică a municipiului Sighetu Marmației. Ditu vidiala-a turismului cultural facu urminie ti Muzeul Maramureșean, cari ari ma multe secții. Vă fac urminie s’vidiţ Muzeula a Huryeatlui Maramureșean, Muzeul Etnografic al Maramureșului, Casa Memorială Elie Wiesel. La Sighetu Marmației avem un muzeu multu importantu: Memorialu a victimilor comunismului și a Rezistențăllei. Va s’vidiţ multi ti represiunea comunistă ditu România și ti hăpsanea ditu Sighetu Marmației. Tru Maramureșlu istoric vă fac urminie s’vidiț Cimitirul Vesel ditu Săpânța și Mănăstirlu Peri-Săpânța. Nu putem s’agărşimu niţi mocănița di pe Valea a Vaserului.”



    Anca Grăditnariu reprezintă Asociația Ținutul Buzăului, thimilliusită cu scupolu ti s’promoveadză ună zonă ma puțăn cunuscută ditu România. Tora, aestă asociație faţi gaereţ ca UNESCO s’pricunoscă Ținutul a Buzăului ca geoparc. Nvitămu că prota evaluari fu faptă și că, multu probabil, tru meslu mai zona va s’amintă aestu statut. Prezentăm ofertili a zonăllei. Avem multi pliante. U avemu ningă noi reprezentata cu anami a Ținutlui Buzău, Amelia Papazissu, cari easti tezaur uman yiu și cari țasi tru per di capră. Avem yinuri, avem bira artizanală a ținutului. Sunt multe zone măyipsiti tru judițul Buzău și nica nialtearate di turismul di measă, cari prezintă și avantaje, și dizavantaje. Zona easti ayră, iara ma s’agiundzemu la altituditue, tru zona a Lacului Mocearu, avem impresia că himu tru Elveția ică Islanda, ari ună isihie impresionantă și sunt și niscănti pensiuni extraordinari, cu oamiñi cari măyirgipsescu multu ghini. Zona Lopătari-Lacul Mocearu easti zona a mea preferată.”



    Un standu animat și mplinu di hromi fu atelu ali Bucovină, reprezentat di Cătălina Velniciuc, di la Consilul Judițean Suceava. Bucovina vini la Pănăyirlu di Turism ali Românie cu ofertili ti Paște, di veară, di ecoturism și cu aţeali a agenților economiţ cari activeadză tru domeniul a turismului. Diadunu cu noi, easti Asociația di Ecoturism Țara Dornelor, Primăria Municipiului Suceava și un masturu popular cari oferă dimonstrații di cundilleari a oauălor. Tru Câmpulung Moldovenesc, la ună unitate di cazari di patru steale, un sejur di trei nopță cari includi cazari, gustarea, ţina și acces la SPA custuseaşti 2250 di lei di persoană.”



    Ditu Bucovina, agiundzem tru Dâmbovița, călisiţ di Georgiana Ungureanu, di la Complexul Muzeal Curtea Domnească ditu Tărgoviște. Consiliul Judițean Dâmbovița, pritu Complexul Muzeal Curtea Domnească ditu Tărgoviște, vini anlu aestu la pănăyiru tra s’prezinta ateali 16 di muzee ditu judițul a nostru. Nauă sunt tru municipiul Tărgoviște, iara alanti suntu tru judiț. Anamisa di aestea s’arădăpsescu ansamblul monumental Curtea Domnească, cu Turnul Chindiei, tru cari turiștilli va s’veadă și Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești. Ca năutate, ălli călisimu turiștilli s’veadă Ansamblul Brâncovenesc di la Potlogi, cari fu znuitu. Cătă tu munte, la Vulcana-Pandile, avem Casa Memorială a artistului Gabriel Popescu, cari easti ună oază di isihie. Muzeul ari ună avlie muşeată tru cari turistulpoati s’treacă sticuri di oară unu kiro.”



    Szabó Károly easti director executiv la Agenția di Dizvoltari Intercomunitară Harghita și s’adreseadză maxusu a familiilor. Vinimu cu unu şingiru di oferte. Avem wellness, gastronomie, parcuri tematiţi. Adusimu tutu ţi easti ma bunu ditu judiț. Tru kirolu a pandimiillei, avumu kiro s’ndridzemu ună strateghie și lansămu inițiativa Family Friendly Harghita. Judițul easti un loc idial tră familii și agiumsimu tru faza tru cari certificăm unitățli turistiţi tru aestă noimă. Avem până tora 86 di ahtări unităț până tora: unităț turistiţi, restaurante, locuri di vizitari, inclusiv serviţii cari tiñisescu criteriile apufusiti di noi. Tuti aestea pot s’hibă mutriti tu aplicația a noastră, Visit Harghita, tru meniuri ahoryea.”



    Florentina Gheorghiță, directoarea a Centrului Național di Informari și Promovari Turistică ditu Botoșani, nă căliseaşti s’vidimu experiențe noi: Căsăbălu Botoșani va s’iasă tu vidială pritu misuhorea veaclle, istorică, cari fu număsitu ñiclu Leipzig. S-ţănură multi casi veclli, iara ditu aestea 80% sunt znuiti. Tut tru misihori easti bisearica iu fu pătidzatu poetlu național Mihai Eminescu și loclu iu s’amintă aestu. Tora avemu un proiect pritu cari vrem să scutemu tu migdani legendile a veacllillei misuhori. Să spuni că tut căsăbălu eara străbătut di tuneluri și di izbi cari făţea ligătura anamisa di tuti casili nica ditu kirolu a invaziillei a tătarilor. Tuț s’ascundia tru aesti izbi, inclusiv cu prădzăli. Ahurhi unu proţesu di scanari și aflămu tuneluri la șasi, optu meatri ahăndusimi.”


    Va nă turnămu tru aesti locuri și tru edițiile yinitoari a rubricăllei a noastre. Armâneț diadunu cu noi!



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala















  • Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș

    Parcul Național Clleili a Bicazlui-Hășmaș

    Adză agiundzemu tru nord-estul Româniillei, tru unu ditu parcurile naționale a curi muşuteţ turistiţi suntu apreciati di mulță turiști. Stațiunea climaterică Lacu Roșu, punctul di observari di pe masivlu Suhardul Mic, ama și Clleile a Bicazlui, paranumăsiti Amirărillea di keatră”, suntu maş ndauă ditu punctele di interes tră atelli ţi agiungu aoa.



    Nai ma spectaculoasă cali ditu regiunile Transilvania și Moldova treaţi pritu Clleile a Bicazlui. Apa săpă, pritu keatra-a Munțălor Hășmaș, un difileu multu strimtu și multu ahăndosu, tru cari, aoa şi aclo, diferența di nivel anamisa di kipita a murlui di keatră și hirlu a apăllei agiundzi la 300 di meatri. Relieflu calcaros di aoa deadi cali, pi ningă-cunuscutele Cllei a Bicazului, crearea a unei mulţami di fenomene idyealui, mai ñiţ ică ma mări. Avem aşe Clleile Bicăjelului, Clleile a Cupașului, Clleile a Lapoșului, Clleile a Șugăului, cathi ună cu muşuteaţa a llei.


    Barna Hegyi, directorlu ali administrație Parcului Național Clleile Bicazului-Hășmaș: Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș easti unu ditu nai ma ñîţ parcuri naționale ditu România, ama ari multu di multu yişteri naturale di prezentat. Nă minduimu, aşe, la Lacu Roșu și la Clleile a Bicazului cari suntu atracții pricunuscute tru tută România și tru Europa centrală și di est ngeneral. Lacu Roșu easti un lac natural di baraj, cari s-adră tru anul 1836. Pădurea ditu zonă fu nicată, iara, tru aestu kiro, s’vedu pi nyilicimea-a apăllei cupacilli ketrificaţ. Tutunăoară, Clleile Bicazului suntu nai ma impresionante cllei di calcar, di 6 km lundzime, cu mururi analţă.”



    Agiumţă tru Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș, turiștilli va s’aibă ună ofertă multu variată di triteari kirolu adyi.


    Barna Hegyi, directorlu ali administrație a parcului: Suntu 18 di trasee turistiţi și 3 trasee educative. Pi aesti trasee educative suntu amplasate și niscănti cabine foto cari suntu unicat tru România. Cabinele foto amplasate pisupra a Clleilor Bicazului și pisupra Lacului Roșu, potu s’hibă vidzuti maş tu Alpi. La 10 km di Parcul Național, ningă calea național 12C, cari leagă căsăbălu Gheorgheni di Lacu Roșu, ari ună pârtie di schi. Tutunăoară, tute traseele turistiţi suntu practicabile tru momentul di tora. Pot să s’facă priimnări. Anvărliga di Lacului Roșu ari ună pistă di bicicletă, iara tru stațiune pot s’llia cu niki biciclete electrice. Tutunăoară, aestu traseu poate s’hibă faptu priimnari şi cu carota. Nădăiimu ca, curundu, să s’ poată patina pi Lacu Roșu pe un patinoar natural. Suntu, dimi, multe activități pi cari turiștii s’poată adară tru aestă perioadă.”



    Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș nu ari un centru di vizitari, ama va s’aflaţ un punct di informari tru stațiunea Lacu Roșu. Tutunăoară, pe site-ul administrației parcului, clleilebicazului-hasmas.ro, va s’aflaţ numiri di telefon la cari puteț s’căftaţ ghidaj tră traseele turistiţi.



    Barna Hegyi: Noi cathi stămănă himu tu ligătură cu turiștii xeni căţe elli suntu atelli ţi nă vizitează site-ul, nă caftă, caftă și ghidaj. Deadimu aşi servicii tră turiști ditu Grecia, Ungaria, Polonia, Anglia. Toți au fost multu trucântați di ceea ce oferă natura tru Parcul Național Clleile Bicazului Hășmaș. Avânda tu videală că pritu parc treaţi calea național 12C, cu un trafic intense anamisa di Transilvania și Moldova, aţelli cari tranziteadză alasă dupu elli cuprii pi cari noi li făţemu nanăparti. Aestu easti singurul aspect negativ sesizat di către turiștii xeni, ama cilăstăsimu s’avemu sumu control fenomenul.”



    Masturi nu va s’videţ mulță, ama lucri di artizanat baş tru Clleile Bicazului. Aclo yin vindzători ambulanți ditu comuna Corund, cari-și comercializeadză oalile di lut. Tutunăoară, ari și ndauă evenimente tradiționale, spune Barna Hegyi, directorul administrației parcului Clleile Bicazului-Hășmaș:


    Veara, di arada, s’organizează Dzuua Lacului Roșu. Tutunăoară, tru judițul Neamț, tru comuna Bicaz, ari ună sărbătoari tradițională câmpenească numită Armidim. La aesti evenimente, turiștii pot s’llia parti și suntu așteptați. Nu ari probleme cu locurile di cazari. Maxusu tru stațiunea Lacu Roșu ari oferte tră tute gechili”




    Traseele turistiţi pi munte, recomandate di administrația Parcului Național Clleile Bicazului-Hășmaș, suntu ahărdziti emu ti aţelli experimentați emu ti aţelli ţi ahurhescu. Eale au ună durată anamisa di ună săhati și optu săhăţ. Unele nu suntu recomandate iarna, altele suntu recomandate pe tot parcursul anului, trusă se pot dovedi dificile atunci când suntu precipitații. Easti obligatorie echiparia cu îmbrăcăminte adicvată tră drumeție, observaria condițiilor meteo și consultaria administrației parcului privind parcurgerea traseului, tră a evita incidintele și tră a vă asigura o experiență ti niagărşeari neuitat.


    Tru aţea ţi mutreaşti traseele și promovaria turistică, Barna Hegyi, directorul administrației parcului Clleile Bicazului-Hășmaș, spune că ari ndauă planuri.


    Avem planuri di yinitor. Tru aestă oară, ahurhimu implementarea a două proiecte europene. Aestea au, ntră altele, ca obiectiv, și promovarea a unui turism sustenabil. Vremu s’lărdzimu pistele di bicicletă cari suntu tru parcul național, s’ndridzemu niscănti trasee speciale tră echitație. Aesti planuri le băgămu tu lucru cu agiutorlu a autorităților locale și al ONG-urilor ditu zonă.”



    Parcul Național Clleile Bicazului-Hășmaș poate s’hibă poarta di intrari către județul Neamț. Ase, putemu s’nă hărsimu di muşuteaţa a lacului și barajului Bicaz. Easti un baraj construit tru 1960, impunător, aflat la 6 km di căsăbălu Bicaz. Tru spatele lui, se află lacul di acumulari Izvorul Muntelui, pe ună lundzime di 35 di km, cari deadunu cu peisajul di anvărliga, cu măyulii, cu horli ditu vale și cu masivul Ceahlăul, cari s’veadi tru fundal, formeadză ună videari ahoryea ti niagărşeari. Di aoa, poţ s’agiundză tru alt parc di mari interes, Parcul Național Ceahlău, pi cari, ama, va lu videmu stămâna yinitoari.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala












  • Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

    Voltă virtuală a băseriţloru maramureșeani ditu lemn

    Aştirnutu tru nordul ali Românie, Maramureșlu easti ună regiune multu muşeată ditu videala turistică, di itia a muşuteaţăllei cu fisea şi a averloru etnofolcloriţi. Adză nă dănăsimu dinintea a veclliloru băseriţ di lemnu di aoa, pi cari puteț s’li videţ ditu iţi kiuşe a lumillei, di itia a născăntoru piryuri virtuale adrati pritu unu şingiru di proiecte aleapti.



    Româñilli sunt un populu criștin, iara băsearica easti aştirnută tu misuhorea a hoarăllei, idyealui cum și Dumidzălu easti nolgica a Universului, spuni Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș:


    Centrul a nostru giudeţeanu vru s’bagă tu valoare aesti monumente. Singirlu a aluştoru proiecte fu nkisitu di Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradiționale Liviu Borlan” Maramureș ninti ta s’nkisească actuala pandemie, cându nică nu șteam că va s’dizvărtimu ahătu multi activităț online. Tru perioada 2018-2020, pritu proiecte di idyea turlie, eara cercetate băseriţ veclli ditu alti trei zone etnografiţi: Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Maramureșului. Tru 2021, documentarea s-teasi tru zona Țara Codrului, aţea di a patra zonă etnografică, aflată parțial tru giudețlu Maramureș. Aşe, s’bitiseaşti un ţiclu ţi ari scupolu s’adară ună imagine panoramică a tutulor băseriţilor ditu lemn cu statut di monumentu aflate tru aţeali patru zone etnografiţi a Maramureșlui: Maramureșlu istoric, Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Țara Codrului.”



    Protili atestări ngrăpsiti a localităților ditu zona Codrului alăncescu tru secolu XIII-ţi. Ghini ma căţe fu aleaptă aestă regiuni? Maria Mirela Poduț, di la Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturăllei tradițională Liviu Borlan” Maramureș:


    Easti aştirnută tru nord-vestul ali Transilvanie, reprezintă un spațiu ghini zuyrăpsitu ditu videală etnografică. Pi hiotea a kirolui s’vidzură influențe multiple ditu partea a regiunilor etnografiţi ditu viţinată. Alli si spuni Zona Codrului, di itia că tru tricutlu kiro eara anvălită di păduri mări di cupaciu și di fag, ama adză tru amprotusa suntu vălliurli şi ohturli a llei. Băseriţ di lemn ditu Zona Codrului — Piryuri virtuale” easti un proiect ahărdzitu ti cercetari și promovarea a unui numir di 18 di băseriţ veclli ditu lemnu, cu statut di monumentu istoric, cari nica s’păstreadză tru ună zonă etnografică teasă pi suprafața a giudeților Maramureș, Sălaj și Satu Mare. Proiectul, cofinanțat di Administrația a Fondului Cultural Național, fu dizvărtitut tru perioada agustu-brumaru 2021 di cătră Centrul giudeţeanu tră conservarea și promovarea a culturălleii tradiționale Liviu Borlan” Maramureș, tru harea di beneficiar, deadunu cu opt parteneri — instituții și organizații ditu aţeali trei giudeți cari au câti un fragmentu di Codru.”



    Băseriţli ditu lemn ditu aestă zonă sunt monumente di arhitectură aproapea nicunuscuti a publiclui largu, avânda parti până tora di sinferlu a unui numir cama ñicu di specialiști, spuni Maria Mirela Poduț:


    Informațiile tu ligătură cu aesti edificii di cultu ditu lemnu suntu relativ pțăni. Născănti numata fură actualizate ditu giumitatea a añiloru ‘70, di anda fură tipusiti. Proiectul a nostru vru să scoată tu videală prica di băseriţ di lemnu ditu Țara Codrului, nica kiskinu tănuti, cu istoria, minutişurli arhitecturale, picturli și pirmituserli a lor. Era adrati piryuri virtuale tră băseriţ. Aestea au trăsături cari le particularizeadză și, tru idyiulu kiro, li integreadză tru ansamblul a biseriţilor ditu lemn ditu România. Easti importantu că, ditu aestea, șase ș’ţănură nica destinația di lăcașe de cult, deservinda comunităț religioase ñiţ și multu ñiţ. Ca tru añilli di ma ninti, proiectul avu dauă componente prinţipale: cercetare și promovare. Tră lucurlu di cercetare s-ufilisiră informații ditu arhivă – studii și articole ngrăpsiti di specialiști ditu domeniili a artăllei, istoriillei și arhitecturălleii — adăvgati cu informații loati ditu teren. Tră cathi unu ditu monumentele vizate s-adrară piryuri virtuale și caduri ţi au scupolu s’yilipsească catandisea di tora a băseriţlor, tuti informațiile loati sum turlie di textu și di imagine potu s’hibă vidzuti tru secțiunea băseriţ di lemn” a website-ului codru.culturamm.ro”



    Ună altă componentă tru premieră a proiectului și a site-ului easti secțiunea lăcașe kiruti”. Pritu aesta, autorllii a proiectului vor s’valorifică, ahătu cătu nica s’poati, prica kirută a patrimoniului ditu zona a Codrului, tru ună turlie virtuală, electronică. Ase, suntu prezentati unu baiuru di informații yilipsitoari și caduri cu băseriţ ditu lemn cari s-anălţară unu kiro ma ninti tu aesti hori, ama cari numata suntu tu aestu kiro ti amărtie.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Căsăbălu Braşov

    Căsăbălu Braşov

    Ṭitatea medievală bănată a Brașovului easti una ditu puțănili di aestă turlie ditu Europa şi atradzi cu obiectivi turistiţi di secolu XIV-XVII. Cu ună bană culturală tu mari hearbiri, Braşovlu easti căftatu di turişti tru tut kirolu a anlui şi ditru tuţ kişeadzlli a lumillei, după cum nă spusi cu pirifañe Cristian Macedonschi, Prezidentulu ali Asociaţie Smart City Brașov şi Viţeprezidentulu a Organizaţiillei Patronale a Hotelierilor di aoa:



    Braşovlu easti capitala turistică ali României niancurunată, acă avem căruna tru sigla-a căsăbălui. Avem nai ma mulţă turişti. Braşovlu easti atractiv tru cathi anotimpu. Baş tora, toamna, easti ahătu mşeatu s’mutreştă muntili Tâmpa, fisea ţi easti anvărliga a Braşovlui, cari ş-alăxeaşti hromili di la ună dzuuă la alantă şi nă hărseaşti cu aestu sentiment mşeatu di toamnă. Tru Braşov, dealihea, prota atracţie easti Bisearica Lae, cari easti nai ma mari clădire gotică anamisa di Viena şi Istanbul. Braşovlu fu nica ditu Eta di Mesi unu căsăbă multu important, fu căsăbă-pănăyiru, iu tuti părmătiili ditu Orient, triţea yimbrukea la Castelu Bran, earau taxati şi nkisea tu ascăpitata ali Europi. Ti aţea Braşovul eara multu avutu şi avearea aesta s-vidzu pritu băsearica Lae, cari ş-lo numa aesta multu ma amanatu, după marli focu, tru bitisita-a sec. al XVII-lea. Biserica Lae ari şi ună bisearică soră Nurenberg.”



    Bisearica Lae easti anămusită şi tră nai ma mare orgă ditru sud-estul ali Europă, cu pisti 400 di tuburi. Aoa ari ta s’ţănă nica multi concerte di orgă. Unu altu reper turistic unic easti reprezentat di Strada Sforii, cunuscută ca hiinda nai ma ngustă cali ditu căsăbă, cu aproapea 1,3 m lărdzimi. Să spuni că fu adrată tru secolu al XV-lea ca ună cali di acces tră pompieri. Cum s’ndreadzi Braşovlu ti sărbătorli di iarnă, nviţămu tutu di la Cristian Macedonschi:



    Suntu ndreapti evenimentele ti di Cărciun. Staţiunea Poiana Braşov cari easti un măhălă căsăbălui Braşov s’ndreadzi ti kirolu mşeatu di iarnă, ti sporturile di iarnă, ti evenimentele mşeati ditu Poiană, cu pănăyirurli ti di Cărciun, cari va s’hibă anlu aestu pi ma multi piaţete ditu Braşov. Tru 16 di andreu ndridzemu Adi-vă, Braşov”, un evenimentu online, di promovare a Braşovului turistic, iu va să zburămu ti ţităţ, ti castele, ti adeţli a căsăbălui, adeţ muticulturale, căţe aoa bănară maghiari, români şi saşi tru iriñe cama di 800 di añi, ti adeţli culturali, dispri cultură şi, dealihea, ti turismul activ, sport, vacanţele la schi şi nu maş.”



    Aproapi dibitisită, tru aestă perioadă, easti şi ediţa a II-a a Bienalăllei Nirlă, prima bienală internațională di arti vizuale ditru istoria culturală a căsăbălui, organizată di Asociația Culturală Artessentia și arodu a colaborarillei cu alti organizații și instituții di cultură cu anami, cum Centrul Multicultural a Universitatillei Transilvania di Brașov, Uniunea Artiștilor Plastici, Teatrul Sică Alexandrescu, Opera Brașov, Filarmonica Brasov, Centrul Cultural “Reduta”, Muzeulu Casa Mureșenilor, Muzeulu di Artă, şi alţă. Ama căsăbălu vă aşteaptă daima cu evenimente culturale di lenu turlii.


    Autoru: Ana-Maria Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala








    Autoru: Ana-Maria Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Parculu Naturalu Bucegi

    Parculu Naturalu Bucegi

    Să spuni ti masivlu Bucegi că easti ţentrul a huzmetillei turistiţi montane ditu România. Cu ună suprafață di 300 di kilometri pătraț, aestu masiv s’tindi pe suprafața a trei județi. Muşutetli a fisillei, călicili cu marcaji limbidz, accesibili tră tută duñeaua, traseele di escaladă, pârtiile di schi prezenti tru şingirlu di stațiuni ditu aeșţă munță ndregu ună ofertă di vacanță ţi nu s’alasă nanăparti. Tru tutu masivlu Bucegi easti diplusitu Parcul Natural Bucegi. Ghidlu a nostru di adză easti Alexandru Colțoiu, directorlu a parcului:



    Parculu s’tindi pi suprafața a giudeţiloru Dâmbovița, Prahova și Brașov. Nai ma marea suprafață easti tru giudețlu Dâmbovița, aproapea 16.000 di ictări. Alanti 16.000 di ictări suntu ampărțăti aproape isa isa anamisa di giudeţili Prahova și Brașov. Himu tru misuhorea a văsiliillei și himu nai ma vizitată arie montană aviglleată ditu România. Avem simbolurli a munțălor Bucegi, monumentele naturale Babele și Sfinxul. Pi ningă aesti monumente naturale avem și Monumentul a Eroilor, un altu obiectiv multu vizitat. Aestu fu znuitu tru añilli di ma ninti cu agiutorlu a Ministerlui Apărarillei Naționale. Tora easti tu ună catandisi multu bună ta s’hibă vizitat di turiștilli a munților Bucegi. Sfinxul easti unu simbolu a Munțălor Bucegi și poati s’hibă vidzutu pi cărțăli poștale, ama și pe sigla a Parcului Natural Bucegi. Monumentul a Eroilor, nu easti natural, ama easti și el unu simbol. Fu construit tru perioada 1926-1928, tru memoria a eroilor ţi feaţiră curbani tru Primul Polimu Mondial. Fu znuitu di ma multi ori, atea ditu soni aradă anamisa di 2018 și 2021, hiinda tora tru ună catandisi multu bună.”



    Pi teritoriul a parcului ari cama di 40 di monumenti a fisillei ama și cişiti viglleati di faună. Anamisa di aesti, capra lae, cari easti emblema a Bucegilor, ursa, ţerbul și căcotlu di munti. Tru ţi mutreaşti flora, easti tu videală lilicea di chiuşe, cari easti multu cunuscută și easti multu mşeată. Ama flora poati s’hibă vidzută nai cama ghini ma s’aăţămu calea pi traseele omologate. Alexandru Colțoiu, directorlu a Parcului Natural Bucegi: Avem 55 di trasee turistiţi a cari adună deadunu comunitățli locale cu locurli di interes. Avem șapte trasee tematiţi cari au locuri di arihătipseari cu informari cari prezintă patrimoniul natural a Munțălor Bucegi. Avem cama di 250 di trasee omologate di alpinismu. Ari ună infrastructură di vizitari ndreaptă di administrația a parcului la dispoziția a vizitatorilor: un ţentru di vizitari tru căsăbălu Bușteni, aproapea di telecabina Bușteni-Babele, un punct di informari tru zona Peștera. Tutunăoară, ari un punct di informari și tru cadrul a Muzeului ditu Căsăbălu Sinaia. Tutunăoară, scamnulu ali administrație a Parcului Natural Bucegi, ditu gidețlu Dâmbovița, ditu comuna Moroeni, ari și scupo di punct di informari. Ṭentrul di informari ari două obiective. Protlu easti ti informarea publiclui larg, iara doilu easti ti praxi, căţe ari ună saloni di clasă iu suntu organizate matimi deadunu cu unitățli di nvițămintu parteneri ditu comunitățli limitrofe ariillei aviglleată și nu maş.”



    Pe teritoriul a Parcului Natural Bucegi ari și dauă bălţă. Nu suntu multu mari, ama suntu multu muşeati, spune Paul Popa, di la Centrul Național di Informari și Promovari Turistică ditu Sinaia: Ditu misuhorea acăsăbălui, tută lumea easti nsus, pi munti, tru maxim 25 di minute. Easti un avantaj mari andicra di alti locuri tru cari lipseaşti s’imñi multu, ta s’agiundză tru zona cari ti intereseadză. Himu un paradis și tră tutu ţi nsiamneadză priimnări di munti. Aestea nkisescu tanmamu ditu căsăbă. Primele marcaje turistice tră trasee suntu tru gara a căsăbălui. După ţi oaspitlu a nostru dipuni ditu tren, află dauă trasee, a curi noi lă spunemu conectori. Aeastea agiungu la cota 1400 și la cota 2000. După ună călătorie anvărliga di 30 di minute și s’agiundzi tru kipita-a muntelui a nostru, muntili Furnica, nai maanaltă altituditue di aioa hiinda di 2200 di metri. A, deapoa, se poati s’ducă ma largu tru alti călătorii: cătă monumentele naturale Babele și Sfinxul, cătă cruţea Caraiman ditu Bușteni, pi kipita Omu, nai ma analtu ditu masiv. Poati s’dipună Valea Ialomiței, cătă balta Bolboci și cătă Peştera, ună zonă multu muşeată. Avem, tutunăoară, și zona a Munțălor Baiu, iu suntu multi trasee di bicicletă. Ndreapsimu unu şingiru di trasee di bicicletă.”



    Numele a Spileauăllei Ialomița yini di la arâulu Ialomița, cari azvoami la dzaţi km distanță, ditu circul glaciar număsitut Obârșia Ialomițăllei, aştirnutu la anălţimea di 2.479 di metri. Manole Topliceanu, unu ditu ghidzllii a Spileauăllei Ialomiței, nă fati ună şcurtă prezentari: Spileaua a Ialomițăllei easti tru localitatea Moroieni, județlu Dâmbovița, la ună altituditue di 1560 di meatri. Lundzimea totală easti di 1208 meatri, ditu cari 480 di meatri suntu accesibili și amenajați tră vizitatori. Spileaua ari ma multi săli și galerii. Ntră nai ma importante, adutemu aminti Sala al Mihnea Vodă, iu ari și ună bisericuță cari dateadză ditu añilli 1508, cu hramlu a Sămtăloru Apostali Petru și Palu. Deapoa, poate s’hibă vidzută Sala Decebal și Sala Lacuri. Tru aesta ditu soni, easti cascada cu apă yie”. Yini deapoa Sala Ursiloru, cari easti nai ma pirifană și nai ma muşeată ditu tută spileaua. Ari ună lundzimi totală di 70 di meatri. Aoa eara aflati oasi ditu specia Ursus spelaeus. Yini deapoa Calea Apelor, iar punctul di bitisita ari numa Ayiudima.”



    Alexandru Colțoiu, directorlu a Parcului Natural Bucegi, spuni că ari totna strategii di dizvoltari a zonăllei: Ari lenu turlii di planuri di realizari di trasee tematiţi. Tamamu tu aestă toamnă nă pripusimu znuearea a trei trasee tematice și realizarea a dauă năi trasee tematiţi, cari s’prezintă muşuteţli a munțălor Bucegi și obiectivele pi cari administrația li ari tru aestă zonă. Noi intrăm tru ligătură cu turiști români și xeni tru cathi weekend, di itia că rangerllii a parcului suntu cathi dzuuă pi teren. Avem unu feedback interesantu și tutu ma bunu ditu partea a vizitatorilor. Parcul Natural Bucegi ari ună infrastructură di schi multu dizvoltată, maxusu tru căsăbălu Sinaia, ama și tru Bușteni și tru zona Branu. Voi s’călisescu ascultătorllii s’yină s’nă veadă.”



    Ia, pi şcurtu, ună zonă tru cari puteț s’videţ multi monumente a a fisillei, cişiti viglleati di plante și floră, puteț s’nkisiţ tu priimnări puteț s’vă hărsiţ di oferta-a stațiunilor di iarnă.



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Brăila

    Brăila

    Nidzemu adză cătă notu-data ali Românie și agiundzemu tu unu căsăbă cu un potențialu turisticu multu mari, cu ună istorie avută, cu monumenti ti anami cari atestă aestă istorie, ama și cu multi muşuteţ a fisillei. Brăila easti ună distinație di city break, ti bitisita di stămână, lişoru ti agiundzeri di București, hiinda la ună distanță di maş dauă săhăţ și giumitati cu aftukina, spuni Mihaela Roșu, profesoară di geografie și ghidu di turismu:



    Noi, atelli cari şidemu aoa, himu di daua ori cu tihi. Avem Dunărea, cu Parcul Natural Balta Mică a Brăilăllei. Aoa potu s’dizvărtească multi activități, priimnari pi Dunăre, pi canale, pi lacurli și ñiţli hamunisii cari suntu aclo. Aestu parcu ari statut di rezervație, s’tindi pi una suprafață cabaia mari și ari aclo și ecotrasee. Pi di altă parte, căsăbălu Brăila ari un patrimoniu arhitecturalu fantasticu, unu di nai ma mări ditu spațiul extracarpaticu. Pi aproapea 140 di ictări, ari geadei veclli, iara tutu arealu ditu misuhorea istorică a căsăbălui ari statut di monumentu istoricu și pot s’hibă vidzuti multi obiective.”



    Ari casi monumentali, multu veclli, na spuni ma largu Mihaela Roșu. Tru gheneral, patrimoniul arhitectural dateadză ditu secolu al XIX-lea, după 1830-1850. Ari multe casi adrati tru bitisita di secol XIX și au arhitectură speţifică. Ti exemplu, teatrulu Maria Filotti fu la orighini ună hani și dateadză di pritu 1850, hiinda znuită pi hiotea a kirolui. Easti cabaia spectaculosu, znuitu tru kirolu comunistu și ahărdzeaşti s’hibă vidzutu, maxusu că poartă numa a unei mari teatrină di orighini brăileană. Tu kirolu di ma ninti, aoa giuca actrița Sarah Bernard. Ari, deapoa Muzeulu a Brăilăllei Carol I. Easti, idyea, ună casa monumentală ditu secolu XIX-ţi, fostul hotel francez. Ari ună istorie fascinantă. Aoa dănăsiră multi personalităț: di la scriitori cum Ion Luca Caragiale. Ari optu secții cari pot s’hibă vidzuti. Una ditu eale easti Centrul Cultural Nicăpetre, fostă casă di armator grec, cari apănghiseaşti colecțiile a unui sculptor anămusitu, Nicăpetre, tut di arăzgă brăileană. Deapoa, poati s’hibă vidzută calea Regală, ună muşuteaţă ahoryea, multu veaclle și emblematică tra Brăila. Aduţi aminti multu di multu di căsăbadzlli di aoa şi unu secol.”



    Puteţ, s’vă dănăsiţ, deapoa, tru Piața Traian, cari, tu kirolu di ma ninti avea numa Piața Sămţălli Arhangheli, după numa a unăllei ñică bisearică cari easti și astăndză. Mihalea Roșu. Piața easti anvărligată di fosti hăñiuri, hoteluri, idyealui, edifiţii spectaculoase. Tru bitisită, tută zona a portului easti interesantă. Diitia că avemu aclo ancorată pamporea Mureș. Aesta fu pamporea di protocol, un moftu a preaclillei Ceaușescu. Avem, tutu aşi, ună pampori cu zbaturi, cu aburi, ditu 1914: pamporea Borcea. Aesta nica easti pi lucru, ari capacitate multu mari și faţi priimnări pi Dunăre. Brăila fu un căsăbă comercial și ari multi mori. După doilu Polimu Mondial, industria a panificațiillei și a morăritlui eara bubuchhisitoari aoa. Pot s’hibă mutriti,ti parsdigmă, morile Lykiardopoulos sau Violattos, cari avură nicukiri greţ.”



    Brăila fu unu căsăbă cosmopolit. Aoa bănară cama di 20 minorităț etniţi. Aesti alăsară toara sit u măyirgiria locală. Ase, va s’puteţ s’videţ diznău veclli rețeti gărţeşti, borșuri lipovenești nostimi și, dealihea, multu pescu, cu lenu turlii di măcări adrati.



    Cu elpida că vă căndăsimu, vă aștiptăm și data yinitoari cu ună nauă destinație. Până atumţea, cali bună și krio muşeatu!



    Autoru: Daniel Onea


    Armânipsearea: Taşcu Lala