Radio România Internațional

Tag: turismu

  • Mindueri ti turismul ditu 2024

    Mindueri ti turismul ditu 2024

    Patronatili ditu industria hotelierâ româneascâ s-așteaptâ estanu la un volumu a activitatillei  nai pțânu idyea cu ațea di anu, ama ș-la pâhadz niheamâ ma mări, di ispetea a criștearillei a taxilor ş-a pâhălui a materiiloru primi ş-a forţâllei di lucru.

    Turismul di business easti luyursitu s-creascâ tu câsâbadz tu catastisea gheopoliticâ ş-electoralâ di estanu, iara opţiunili ti destinaţiili di vacanţâ armân influenţati di chiro, di imaghinea ditu mass-media ş-di puterea di ancumpârari, luyurseaști prezidenta a Federaţillei ali Industrie Hotelierâ, Simona Constantinescu. Ea feați tâmbihi ti criștearea multu mari a numirlui di apartamenti loati cu niki tu reghim hotelier pritu platformili online.

    Tu Românie, oferta reprezintâ unâ ponderi mari ditu numirlu acutotalui a locurlor di cazari, ama ş-tu unâ dumeni ți nu easti duri reglementatâ, dzâți Simona Constantinescu:

    “Ari zoni cata cumu easti mardzinea di Amarea Lai ică Bucureştiul, iu, tu niscânti perioadi, agiundzi la 50% ditu cazări. Ti paradigmâ Braşovlu i Bucureştiul au niscânti ori livelu maximu. Bucureşti ari vârâ 4.600 di listări tu sistemu apartamentu loatu cu niki. Anda mutrimu la câti suntu clasificati la Ministerlu a Turismului, bâgămu oarâ că niți 10% nu sunt clasificati. Unâ câsuri easti că s-fați unâ astrițeari ți nu easti isa. Hotelurli, ditu pâradzlli loaț di la clientu, lipseaști s-pâlteascâ vârâ 30% taxi, s-toarnâ TVA, taxi pi tiñia di cathi mesu i city taxâ, salvamontu, taxâ di parcari, turlii-turlii di taxi, iara ahtări lucri nu s-facu la apartamenti, nu s-toarnâ tu isnafi.”

    Uidisit cu spusa a INS, tu meslu șcurtu, oaspițlli viniț tu structurli di aprucheari turisticâ cu funcţiuni di cazari, emu ș-la apartamenti ș-udadz loaț cu niki furâ, acutotalui, 847 di ñilli di oamiñi, pi crișteari cu 4,2% andicra di idyiul chiro ditu 2023. Ditu aestu numiru, tu meslu șcurtu, vinita a turișțâloru româñi tu structurli di aprucheari turisticâ cu funcţiuni di cazari furâ 84,4%, iara ațeali a turişțâloru xeñi 15,6%.
    Vinita a oaspițloru xeñi tu Românie, ânreghistraț la punctili di sinuru, furâ cama di 917 ñilli di oamiñi, pi crișteari cu 7,5% andicra di meslu șcurtu a anlui ți tricu. Di arada, tu  meslu șcurtu, oaspițlli româñi șidzurâ 1,9 dzâli, iara xeñilli 2,2 dzâli.

    Tora, româñilli s-andregu ti minivacanța di șasi dzâli ditu ahurhita a meslui mai, cându va s-hibâ ș-Paștili Ortodoxu (5 di maiu). Atumțea dzăț di ñilli di turişțâ suntu aştiptaţ mardzina di Amarea Lai, iara hotelierilli andreapsirâ programi ş-pacheti aleapti. Dzăț di hoteluri, vili ică apartamenti tu reghimu hotelieru ditu tuti staţiuñli ți suntu mardzina di Amarea Lai au oferti multu-mshati. Uidisitu cu aghențiili di turismu, mirăkilili andicra di añilli ți tricurâ, s-alâxirâ, di la rezervări di dauâ nopţâ la trei i tamamu patru nopțâ di cazari.

    Ş-estanu, tu mini-vacanţa di 1 di Mai ş-Paşti, pollu a gimbușillei mardzina di amari va s-facâ Custanța, ama ș-tu staţiunili Mamaia ș-Cotsinești, iara atmosfera va s-hibâ mâyipsitâ pritu conțerti, festivaluri di muzicâ ş-evenimenti gastronomiți/di mâcari.

     

    Autor: Mihai Pelin

    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Turismul, tu crișteari andicra di anlu 2022

    Turismul, tu crișteari andicra di anlu 2022

    Cama di 13 miliuni di oamiñi s-anregistrarâ tu anlu ți tricu tu spaţiili te-a durñiari/cazari ditu Româníi, livelu tu crişteari cu 10,5% andicra di 2022.



    Uidisit cu datili scoasi tu padi di Institutlu Naţionalu di Statisticâ, aproapea 85% furâ turişțâ româñi, iara chirolu di mesi câtu șidzurâ fu di unâ ică dauâ dzâli, emu ti româñi, emu ti xeñi. Pi protlu locu la numirlu di turişțâ fu capitala Bucureşti, dapoaia giudeţili Custanța – di pi litoralul ali Amari Lai ş-Braşov – naia montanâ ditu țentrul ali vâsilíi.



    Nai ma mulțâlli turişțâ xeñi cazaţ tu structurli di aprucheari turisticâ yinea ditu Ghirmâníi, Italíi ş-Israel. Vgărli a turişțâlor româñi tu xeani, ânregistrati la punctili di trițeari a sinurlui, furâ cama di 19 miliuni, tut tu crişteari cu 12,6% andicra di anlu 2022.



    Armânipseara: Mirela Biolan

  • Toamnă tru Delta a Dunăllei

    Toamnă tru Delta a Dunăllei

    Ninti di virsarea tru Amaria Lae, Dunarlu, doilu fluviu ca lundzimi ditu Europa, ndreadzi ună ditu nai ma muşeati delti ditu lumi. Până la işearia tru videală a aliştei creaţii, Dunărea treaţi 10 văsilii, ntră cari și România, cum și patru capitale. Diclarată rezervație a biosferăllei tru anlu 1990, Delta a Dunăllei reprezintă una ditu nai ma importante distinații turistiţi ditu România. Rezervația Biosferei Delta Dunăllei, obiectivu di mari sinferu ditu patrimoniul mondial UNESCO, ari și complexulu lagunar Razemu-Sinoe și s’tindi pi ună suprafaţă di 580 di ñilli di ictări. Delta s-ndreapsi anamisa di aţeali trei brați a Dunăllei: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe.


    Nai ma nordic braț, Chilia, ari ună lundzimi di 120 di km și duţi cătă Amarea Lae aproapea 60% ditu apili a Dunăllei. Nai ma sudicu brațu – Sâmtu Gheorghe (aproapea 70 di kilometri lundzimi), da izini maş ti navigația fluvială. Brațul ditu mesi, Sulina, tru lundzimi di 64 di kilomeatri, fu preferatu, dupu niscănti studii ali Comisie Europeană a Dunăllei tră navigația a vasiloru maritimi, lucru cari feaţi s’hibă corectati niscănti meandre și ahăndusimea a cupañillei anamisa di 1862 și 1902. Intensificarea a urdinarillei pamporili maritimie pi Dunăre dusi la creaştirea-a rolui economic a căsăbălui Sulina, aflat aproapea di virsarea tru Amarea Lae, nai ma ditu apirită căsăbă ditu Uniunea Europeană. Sulina cunuscu, anamisa di 1870 și 1938, nai ma bubuchisiti momenti, hiinda lugursită “ñica Veneție a Orientului”, un căsăbă cosmopolit, cu 7 consulati și 22 di comunităț etniţi. Mărtirii a aluştui tricutu suntu băseriţli și cruţli funerari ditu mirmiţălli veclli a căsăbălui, finerea veaclle și pălatea a Comisiillei Europene a Dunăllei.



    Nai ma mulț turiști viziteadză Delta a Dunăllei tru perioada vearăllei și, di itia a distanţarillei fizice, după proţll optu meşi a aluştui an, eara nregistraţ cama di 110 ñilli di vizitatori, marea parti di elli români. Cara nu vrea s’eara restricțiile cauzate di COVID-19, vrea s’yinea nica ş-ma mulță turiști xeñi, lucru ţi vrea s’aducă numirlu a vizitatorilor la nivelul nregistrat ninte di pandemie. Delta a Dunăllei easti atractivă nu maş tru kirolu di veara, că și toamna.


    Prezidentulu a Asociațiillei di Management a Destinațiillei Turistiţi Delta a Dunăllei, Cătălin Țibuleac, lugurseaşti că Delta Dunăllei merită s’hibă vizitată tru iţi anotimpu.


    “Delta easti mşeată tu iti anotimp, cumu ţi s’hibă că zburămu ti primveară, veară, ahurhita di toamnă. Tută lumea caftă ngenearal aesti perioadi, ama Delta armâne idyea tu muşuteaţă şi tu kirolu cama araţi, tru sumedru, brumaru I tu kiro di iarnă. Tru aestă perioadă easti paradislu a pescarlor, nkisinda di la competiții di pescuit sportiv, bitisinda cu pescuitlu recreativu, ma nu veadi zori di partea a turismului familial. Di altă parte, aţelli ţi au mirakea ti cadhuri va s’află aoa aţea isihie ţi u da deilta și fără aţea zori turistică multu mari. Ari dauă di activitățile cari pot s’hibă realizate tru aestă perioadă, ta s’nu zburămu ma largu ti vizitarea a deltăllei, canalili a deltăllei, cari armân fantastiţi tu kiro di iarnă. Hroma cafinii, alăx coloritului nearea a hromăllei easti ahoryea. A deapoa tu kiro di iarnă, poati să s’facă inclusiv pescuitlu la copcă ică, căţe nu?, patinaj pi canalili nglliţati a deltăllei.”



    Vegetație tru hromi di toamna, ape teasi, aoa şi aclo câti unu pulliu ţi azboiră, un pescu cari ansari pisupraa apillei tră s’arucă năpoi tu ahăndusimi, ună ñiurizmă speţifică di baltă cari intră tru strañe, un soari caldu ică ună ploaie mi utişu — aestea suntu peisajili și ambianța ţi u da Delta a Dunăllei. Iara cara agiundzeţ la ună sărbătoari ică la un festival ari căbili s’vă hărsiţ oclilli cu strañili tradiționali a pareiiloru folcloriţi a comunitățlor ditu Delta a Dunăllei.



    Aestu easti un cânticu tradițional, interpretatu di pareia Juraveli, a mullerloru ditu Jurilovca, ună comună tru cari băneadză tru ma marea parti ruși lipoveni.


    Cătălin Țibuleac: “Easti ună ananghi ca tradițiile, multiculturalitatea s’hibă prezentă tru produslu turistic Deltaic. Până tu soni, car ava s’minduimu ţi va s’dzăcă turismul Deltaic, nă raportăm la biodiversitate, la fise, la tradiții, la gastronomia locală, la multiculturalitate, tuti elementili ncurpilleadză turlia di videari a deltăllei.”



    Jurilovca, tru partea sudică a Deltăllei a Dunăllei, puteț s’triţet pritu ună experiență unică, tru arada a curi va s’puteţ s’vă hărsiţ oclliulu emu cu Delta a Dunăllei, emu cu Amaria Lae. Easti ananghi s’triţeţ balta Goloviţa, la bordul a unei șalupe și s’debarcaț la Gura Portițăllei, ună cumată di arină, cari amparti apa ali amari di apa desalinizată a baltăllei. Aoa lu andămusimu Laurențiu Niculae, administratorlu a complexului turistic tru cari tuti casili, tru alb și ñirlă și cu citia ditu călami, tiñisescu arhitectura tradițională.


    “Tu ahurhita hoară pescărească și cherhana, Gura Portițăllei i Portița easti cunuscută adză ca ună ditu nai ma trapti și ma isihi plaje și distinații turistiţi di pi litoralu românescu. Acceslu s’faţi cu pamporea di Jurilovca i cu vărţăli rapidi. Nkisinda pi aestă distanța tru aproapea 20 di minute, agindzeţ tu un loc ţi nu ş’ari preaclle tru Europa. Numa di Gura Portițăllei spunea comunicaria existentă tu ahurhită anamisa di limanul Golovița și Amarea Lae, aesta hiinda ncllisă tru anul 1970, lucru ţi alăxi balta Golovița tru ună baltă ncllisă, cu apă tru pi cali di desalinizari. Noi himu himu pi ună limbă di arină ţi amparti aesti dauă lumi. Hoara di vacanță easti loclu ideal iu pot s’hibă mutriti tu idyiulu kiro flora și fauna a Deltăllei a Dunăllei, iu organizăm excursii, emu și zona costieră, zona ali Amarea Lae, ună zonă spunem noi, nică viryiră. Noi minduimu s’ţănemu tu bană tuti valorli a deltăllei. Tru perioada a sezonlui, avem ansambluri folcloriţ ditu zonă. Cilăstăsimu s’conservăm tut atea ţi nsimneadză gastronomie locală, tutu aţea ţi nsimneadză mesteșuguri locale și folclorlu autentic. Tru perioada a toamnăllei poate si s’facă turism, avânda tu videală căbilea ti acătarea pesculu pi lacurle ditu zonă. Iarna easti niheamă ma zori căţe lipseaşti s’triţemu balta Golovița și suntu ierñi tru cari balta nglleaţă.”



    Distanța anamisa di baltă și amari easti anamisa di 40 și 60 di metri, iar tru kirolu a furtunilor di pe Amarea Lae s-aari faptă şi zñiia ca apili ditu amari s’treacă pisti cumata di arină, di agiundzi tu baltă. Ună vacanţă tru Delta a Dunăllei easti incompletă tră vizitatorllii cari agiungu aoa şi nu gustă măyirgiria tradiţională, nai ma multe ditu aestea valorificânda alimentul di bază a bănătorloru, pesculu. Cari ţi s’hibă anotimpulu, Delta a Dunăllei easti ună distinaţie uidisită ti aţelli cari caftă discurmarea, tră pescarllii sportivi, cum și tră aţelli cari yin tră s’hărsească tru fisi și cu cişitili. Tru aestă perioadă, tru Delta a Dunăllei yinu pullili ditu zona arctică, născănţă di elli cari şedu maş ună ică dauă dzăli tru tranzitu tră s’facă arihati, alti ţi armânu aoa tru tutu kirolu a iarnăllii până tru primveară.



    Autoru: Stefan Baciu


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Târgu Neamţ

    Târgu Neamţ

    Localitatea easti cunuscută ti Ṭitatea-a Neamțului, anălţată di Petru I Mușat, tră casa iu criscu poeta Veronica Micle și – tutunăoară — pritu hoara, adză cartierul, Humulești, sărmăniţa a ficiuramillei ti pirmitusitorlu Ion Creangă. Ma multu, căsăbălu loclu di nkisită cătră aproapea 20 mănăstiruri ortodoxe, născănti di ună mari simasie tră yiştearea artistică și culturală, cum Văratec, Agapia sau Secu.



    Di mai mulţă ani, zona ş-criscu promovarea turistică pritu adrarea-a brandului “Naeaua-a zimbrului”, unăoară cu alăncearea-a zimbrului tru libirtate, după ma mulţă añi di gaereţ. Şi tră atea că aoa comunitatea locală organizează cathi anu dauă eco-brunch-uri, evenimente la cari vizitatorllii pot să s’hărsească di tutu atea ţi ari loclu ti spuneari, u călisimu Viorela Chiper, managerlu a destinaţiillei turistiţi Naeaua a Zimbrului, s’nă spună ţi s’feaţi tu aţelu ditu soni evenimentu organizat aoa, la ună pensiune agroturistică:


    “Ecobrunch-ul ditu Naeaua a Zimbrului s’ţănu Agapia, ună locaţie ti anami, ninggă pădure, cu livadă cu meri. Eara viniţ anvărliga di 100 di participanţi ditu tută văsilia, ama prota ş’prota ditu zona Moldov4llei. Pi ningă partea di măcări tradiţionale, di bunătăţi tradiţionale, ndreapti di oamiñilli a locului, di pensiuni, di producători locali, di oamiñi cari voru ta s’da agiutoru tru promovarea şi dizvoltarea-a zonăllei, fură şi standuri di expoziţie şi vindreari a producătorilor locali, a masturloru populari. Tutunăoară, deadunu cu masturlli dizvărtimu ateliere cu cilimeañilli, tinirllii nica şi adulţăllii cari eara interesaţi ta şi spună creativitatea ică măsturlăkea: modilat tru laspi, sculptură tru lemnu, turţeari, picturiseari pe palete ditu lemn şi realizare di ţeri lucrate manual. Pi ningă aesta, neasimu tu ună priimnari cu atelli interesaţi, tru locurli di anvărliga a pensiunillei şi eara deadunu cu noi ună parei di tiniri cu hari tu cănticu ş’giocuri.”



    Cu ţi măcări gustară vizitatorlli, cari reprezintă tentaţii gastronomiţi cu iţi ucazi, nă spusi tutu Viorela Chiper:


    “Meniul fu cabaia diversu: avumu ca personaj prinţipalu carnea friptă pi sulă, cari fu multu alăvdată şi anlu ţi tricu şi minduimu s’adrămu diznău, borşul di hribi, fisulliu cu afumătură, sarmale di purintu i cu carni, aperitiv diferite tipuri di cărnuri şi legume proaspiti, brânzeturi, prăjituri diverse şi dacă ma s’hibă să zburămu ti biuturli non-alcooliţi aveamu must, siropuri naturale, ceaiuri, cafe.”



    S’cadi s’nidzemu Târgu Neamţ tutu kirolu a anlui, aşi că Viorela Chiper nă hărseaşti şi cu alti atracţii:


    “Zona ari multi ti spuneari, ahâtu pi partea di cultural, di spiritual, istorie, natură. Ca un punct cari nu easti multu cunoscut, ama s’cadi ta s’hibă vidzutu, easti Centrul di vizitare a Parcului Natural Vânători Neamţ, iu, pi ningă expoziţiile şi informaţiile ligate di fauna şi flora di aoa, ari şi ună călici senzorială ndreaptă nu di multu kiro iu atelli interesaţ pot şi scoată păpuţăli şi s’imnă pi lenu turlii di materiale. Suntu trasee tematiţi ndreapti aproapea di parcu, un minitraseu di aventură. Tutu di la Centrul di vizitare poate s’nkisească pi traseu ti căftarea zimbrilli, tru ţarcul di aclimatizari, deadunu cu rangerllii di la Parcul Natural Vânători Neamţ. Şi s’nu agărşimu di dukeanea ti aduţeri amintiul locale, adrati di oamiñilli ditu comunitate!”


    Agiumţă aoa, s’cadi s’vă loaţ cazari tru pensiuni agroturistiţi şi s’nkisiţ cu aftukina, pri padi ică traseele di bicicletă cătră punctele di atracţie cari nu suntu dipu pţăni.


    Autoru: Ana Maria-Cononovici


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Polovragi



    Him tru partea ţentralu notu-ascăpitat-a văsiliillei, tru ună parti di locu sumcarpatică ditu giudeţlu Gorju. Himu nu multu alargu, dimecu la vără 50 km di Târgu Jiu și 60 km di Râmnicu Vâlcea.



    Unu di obiectivili turistiţi di aoa easti Mănăstirlu Polovragi, unu mănăstiru di căluyăreali, cu hramlu Adurňearea ali Stă Mărie, monumentu arhitectonicu ditu Țara Românească di secolu XVII-ţi. Complexul mănăstirescu Polovragi easti andreptu la poalili a muntilui Piatra Polovragilor ţi easti apropea di Clleili a Olteţului, tu mardzină di localitatea Polovragi. Easti aproapea di Spileia Polovragi, pi cari u kivernisi kiro di 300 di aňi.



    Mănăstirlu Polovragi ari ună vicllimi di 500 di aňi ş-cama, dimi dateadză ditu 1505. Mănăstirlu easti adratu tru stilu bizantinu. Di ună parti ș-di alantă a intrarillei tru cirdaki pot s-hibă mutriti aţeali dauă reprezentări, iconografiţi, ţi suntu ună tru România a mănăstirurloru românești ncllinati a Sămtului Munti Athos. Chiliile și alanţă udadz a mănăstirlui suntu arădăpsiti anvărliga di băsearică tu partea di cătă apirită, notu şi ascăpitată, di adară deadunu cu murlu di năuntru pi cumata ditu nordu ună cadealihea ţitati di apărari. Intrarea tru avlie s’faţi pi partea ditu notu pritu ună babageană poartă pisupra-a curi s-analţă clopotnița ţi fu adrată tru eta al Constantin Brâncoveanu. Pritu ună poartă ditu murlu di cătă araţili a avliillei a mănăstirlui s’intră tu a daua avlie iu easti bolnița Sf.Nicolae, ctitorită la 1732 şi pictată la 1738.



    Tutu ditu veclliul kiro, dateadză şi Spileia Polovragi ică Spileia/ Piştireaua al Zamolxe, unu di obiectivili di mari muşuteaţă di adză. Aoa, ghidlu a nostru, Nicu Grigorescu, nă părăstisi năutăţli a locurloru:


    “Himu la Spileaua Polovragi, tru giudeţlu Gorju, la anălţimea di 670 di meatri, dininti videmu Munţăllii Parângu, cari s’bitisescu şi ahurhescu deapoa munţălli Căpăţâna, dimecu easti ună zonă ţi amparti doi munţă şi adară Clleili a Olteţlui, cari au ună lundzimi di 2 kilomeatri. Ari 500 di meatri până la spilei, ama ari şi nica 1500 di meatri di cllei tru amonti. După un kilometru şi giumitati di cllei smu turlia aesta, s’dişcllidi Valea-a Olteţlui, s’bitiseaşti cu partea stâncoasă şi calea aesta forestieră s’bitiseaşti Voineasa, pi Valea-a Oltului. Cumata di cllei di dinintea-a piştireauăllei suntu nai cama strimti cllei ditu Europa, căţe s-aproaki multu di multu di aţelli doi munţă, până la 90 di ţentimeatri.”



    Nicu Grigorescu dusi ma largu spunearea cu părăstisearea-a piştireauăllei: “Piştireaua, tutu cu tut, ari ca lundzimi 10 kilomeatri 593 di meatri, toradioară, di itia că nu easti aflatu caplu a spileauăllei, vizitămu maş 600 di meatri, cât easti ndreaptă cu videlliuri şi nu nă aplicămu. Easti multu largă, multu analtă, multu ghini avreadză. Iu videmu ună luňină naturală easti “culoarlu a lilieţloru“. Tu veclliulu kiro, avea ună intrari aclo, fu intrarea naturală. Nica ălli si spuni şi piştireaua al Zamolxe, va nidzemu s-lu videmu Zamolxe. Imnămu preayalea, călcăm pi arină. Piştireaua easti adrată natural, cu agiutorlu a apăllei. Apa cari tricu pri aoa arămă calcarlu şi işi pisupră mică şi siliciu.”



    Tru spilei puteţ s’videţ pi dăvani modelu di chelli di leopardu, ama şi sculpturi naturali număsiti dupu atea ţi inspiră mutritorlu: cap di dac, unu pulliu agru, ună orňe ţi dipuni tu azboiuru, un udzuru di oaie, un schiniratu di omu cu păltărli, ună măduuă di omu, ună năpărtică cari s’duţi la apă ică unu pescu. Ari şi masti ţi alănciră pritu dipuneri di fum, cata cum Zamolxe.



    Autor: Ana-Maria Cononovici


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    Nu putemu s’trădzemu măna acutotalui di la restricții

    București, caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi, Raed Arafat, cundille că nica nu putem să zburămu ti ună relaxari totală a meatrilor di preveniri a infecţiilor cu năulu coronavirus, di itia că nu ari nica ună scădeari constantă a numirlui di cazuri năi. Tru un interviu tră televiziunea publică, el spusi că nica ari fucurini tru ma multi giudeţi ali Românie.




    “Cara va să spună vărnu că tricum acutotalui şi tuti suntu ti bună, aestu vârnu nsimneadzâ că nu ari buni hâbâri. Tu aestâ oarâ catastisea easti nica sum aviglleari nica şi ma ghini di kirolu di ma ninti, ama nu putem să spunem că agiumsim la faza tru cari să spunem că tuti suntu ti anami şi numata avem arăspândire, numata avem infectare, numata avem persoani cari s’hibâ infectati tru comunitati. Dimec nica avem fucurini tru ma multi giudeti, ică va s’hibâ tru casili di mutreari auşlli, icâ suntu tru zoni industriale, icâ suntu tamam tru serviţiili medicale, dimi tru spitale şi numirlu a cazurlor nu agiumsi stabilu.”




    Yeaturlu Arafat spuni că, după meatrili di relaxari ţi eara bâgati tru 1 di cirişaru, avem tora dininti nica 5-6 dzăli tru cari s’fătemu isapea ti evoluția-a catandisillei și andicra di aesta va s’llia apofasi. El lugurseasti că lundzearea a vadelui ti catandisea di alertă poati s’hibâ unâ cearei bunâ tra momentul tru cari him tora, unâ turlie tra s’putem s’avem coordonaari şi s’lom meatrili ţi suntu ananghi. Și ma s’facâ relaxarea totală, io nu va negu la cinematograf ică la teatru, căţe știu că ari un riscu, exighis Arafat. Adrămu un lucru multu bun bun, tuț deadunu, amârtie va s’hibâ s’nâ nicâmu tamamu la mealu, nica spusi Raed Arafat. După 15 di cirisaru nu putem s’agiundzemu diznău la normalitatea cari eara ma ninti, cundille caplu a Departamentului tra Catandisi di Ananghi. El adâvgâ maxus câ tru România nu s’loarâ meatri ma serti andicra di alti stati, ama s’loarâ ma ayon’ea. El avu și un mesaj tra români dimi aţel ta s’aibâ tu minti turismul internu, cari trapsi cabai și lipseaşti s’hibâ ndrupâtu.




    “Cahara di noi avemu și munti, avemu și amari, avem multi posibilităț di turismu”, nica spusi Raed Arafat. Cadealihea tru minivacanța di Arusalii, em stațiunile montane, em aţeali di la Amarea Lae agiumsira s’hibâ mplini cu turiști, după ma mulţâmeşi di pauză totală. Cama di 15.000 di români agiumsirâ la amari, acă estimărli iniţiale a turopearatorlor eara ma n’iţ. Uidisiu cu un studiu faptu di unăaghenţie di turismu online, realitatea nâstricu aştiptărli tra ateali aproapea 100 di hoteluri di pi litoral cari furâ dişcllisi. Un numiru di aproapea patru ori ma n’icu, andicra di anlu ţi tricu, ditu idyea perioadă. N’illi di turiști nkisirâ şi tru stațiunile di pe Valea Prahovâllei (ţentrul ali Românie) iu avurâ câbilea ti schi pi unâ pârtie maxus ndreaptâ, puturâ s’facâ priimnări și mountain bike. Instalațiili pi hiru eara ndreapti, a deapoa kirolu bunu deadi izini ti priimnări tu fise.




    Ngrâpsearea: Eugen Coroianu


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Meatri evropeani di redresari icunomicâ

    Meatri evropeani di redresari icunomicâ


    Prezidenta-a Comisiillei Europeanâ, Ursula von der Leyen, pârâstisi, ňiercuri dicsearâ, tru Parlamentul European, un plan di redresari icunomicâ, pi fondul a crizâllei ţi u adusi năulu coronavirus. Trei suntu sturlli a aluştui planu! Protlu va s’hibâ ndruparea-a economiilor nai cama zňiipsiti di actuala crizâ sanitarâ pritu politiţ tradiţionali di coeziuni, ţi easti acâţatâ tu isapea-a bugetlui multianual 2021-2027. Pâradzlli va s’ducâ la tuti statili membri, ţi suntu icâ nu suntu tru Zona euro. Comisia Europeană pripusi, isa-isa, thimilliusearea-a unlui fondu suplimentaru, ahoryea di anvelopa financiarâ tradiţionalâ trâ coeziuni, a curi resursi financiari va s’aibâ împârmuturi fapti di Comisie di pi pâzarea financiară și cari va s’hibâ pitricuti aclo iu easti ananghi.




    Doilu sturu ţi-lu-avu tu videalâ Executivlu di Bruxelles easti ascumbusearea-a investiţiiloru privati, di mâri ş’cama mâri cari s’agiutâ companiile să-şi znueascâ capitalurli zňiipsiti. Neise, treilu sturu mutreaşti anvârtuşearea-a mecanismiloru cari agiutarâ statili membri s’ţânâ keptu tru ahurhita-a pandemiillei, catacum RescEU. Prezidenta-a Comisiillei, Ursula von dir Leyen, nica dimândă că va s’hibâ thimilliusitu un nău program ahărdzitu trâ sânâtati, ama şi unâ hâlati tră viţinata ali Uniuni. Cum veara s’aproaki iruşi, Comisia Europeană pârâstisi, tutunâoarâ, un mânuclliu ti ahurhearea diznău a transportului și dişcllidearea diznău a turismului tru Uniuni. Curmarea-a restricţiilor di urdinari ţâni di autorităţli a cathi unlui stat membru, aestâ va sâ s’facâ gradual, ama simfunizatu pi livelu european, deapoa va s’hibâ generală, ama cu meatri di siguranţă sanitară.




    Comisarlu european tră transporturi, românca Adina Vălean, spuni că s-apufusi câ, tru avioani, pasagerlli s’poartâ prusupidi di protecţie, a deapoa operatorlli s’ufiliseascâ tutâ capaţitatea di îmbarcari a avionlui: ʺTru avion lipseaşti s’purtămu prusipida. Minarea-a pasagerloru nâuntrul a avionlui va s’hibâ apridunatâ, neise, ti interacţiunea cu echipajlul di bord şi anamisa di pasageri. Nu fâţemu urminie tru aestâ oarâ trâ meatri di distanţari fizică tru avion, orlea-zorlea, tru noima tru cari câftămu a companiilor s’azboairâ cu un numiru di locuri libiri, ditu ma multi itii: un avion ari multi caracteristiţ tehniţi cari da unâ sigurlâki nica ş’ma mari, easti zborlu ti sistemlu di filtrari a aerlui cari tru majoritatea-a aeronavilor easti cu nivelu di spital, performantu. ʺAdina Vălean nica spusi că regulamentul european cari pruveadi obligaţia-a companiilor aerieani tra s’da nâpoi contravaloarea-a biletilor tru cazlu a azboiurloru anulati nu va s’hibâ alâxitu, acâ Comisia Europeană vidzu zori di partea-a statiloru membri şi a companiiloru aerieani.




    Ngrâpsearea: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala