Radio România Internațional

Tag: turisti straini

  • Cifrele turismului în România

    Cifrele turismului în România

    Cifrele turismului în România sunt în creştere. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) în perioada 1 ianuarie -31 august 2024 au însumat aproape 9,84 milioane de persoane, în creştere cu 4,8% faţă de perioada similară din 2023, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Aproape 84% din turişti au fost români, iar turiştii străini au reprezentat puţin peste 16%.

     

     

    Durata medie a şederii în primele 8 luni a fost de 2,2 zile la turiştii români şi de 2,1 zile la cei străini. Cei mai mulţi turişti au fost în Constanţa, pe litoralul românesc al Mării Negre (1,56 milioane de persoane), Bucureşti (1,28 milioane) şi în oraşul montan Braşov (991.000). Cei mai mulţi turişti străini au venit din Germania (164.600), Italia (139.900) şi Israel (103.700 persoane). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră în primele 8 luni, au fost de aproape 9,4 milioane persoane, 3 milioane venind din Uniunea Europeană. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai folosite de străini (peste 81%).

     

     

    Conform unei alte statistici, peste 965.000 de turişti nerezidenţi s-au cazat în România în primul semestru al anului, iar cheltuielile lor totale au fost de 3 miliarde de lei (circa 600 de milioane de euro), potrivit aceluiaşi Institut Naţional de Statistică. Un turist nerezident a cheltuit, în medie, 3.100 de lei (circa 620 de euro) în România în prima jumătate din 2024.

     

     

    Călătoriile pentru afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului pentru peste 55% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în perioada ianuarie-iunie, cheltuielile lor reprezentând peste 58% din totalul cheltuielilor. Peste 44% dintre turiştii nerezidenţi au sosit în România în scop particular, cheltuielile lor reprezentând peste 41% din total.

     

     

    Regiunile montane şi marile oraşe precum Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu  şi Sinaia au fost cele mai populare destinaţii din România în primele 9 luni din acest an, potrivit unei analize realizate de o agenţie de turism online. Preţul mediu pentru o noapte de cazare a crescut cu aproximativ 8% faţă de anul trecut, sectorul SPA înregistrând cea mai mare creştere, de 16%. Regiunile montane au urmat cu o creştere de 10%, iar oraşele cu 8%.

     

     

    Conform cifrelor centralizate la sfârşitul lunii septembrie, piaţa turismului intern a stagnat comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, iar litoralul românesc al Mării Negre a rămas principala destinaţie de vacanţă pentru sejururile de vară ale românilor, cu un cost mediu al pachetului aproape de cel din 2023. Pe litoral, turiştii români au preferat hotelurile de 3 şi 4 stele, iar cel mai mare interes a fost pentru pachetele all-inclusive şi cele care includ cazare, mic dejun şi acces la piscină, plajă privată şi locuri de joacă pentru copii. În clasamentul staţiunilor preferate de români pentru vacanţa de vară, primele două poziţii sunt ocupate de Eforie Nord şi Mamaia, la o diferenţă foarte mică. Neptun-Olimp ocupă a treia poziţie.

     

     

     

  • Turismul european continuă trendul ascendent

    Turismul european continuă trendul ascendent


    Industria turismului din Uniunea Europeană nu numai că s-a redresat, dar a și depășit performanțele dinaintea pandemiei. În primul semestru al acestui an, au fost 1.193 milioane de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică, potrivit datelor Eurostat. Cifrele arată o creștere de 12,9% față de perioada similară a anului trecut (1.057 milioane de înnoptări ale turiștilor), dar și un avans de 0,9% față de primele șase luni din 2019 (1.182 milioane).


    Totodată, cifrele lunare din primele șase luni ale anului le-au depășit pe cele înregistrate anul trecut, cu cele mai mari creșteri în ianuarie (45%) și februarie (27%).



    În rândul celor 27 de state membre, doar Ungaria a înregistrat un ușor declin al numărului de înnoptări în unitățile de cazare, cu 0,3% mai puțin față de prima jumătate a lui 2022. Cel mai importante creșteri s-a înregistrat în Cipru (39,3%), Malta (30,5%) și Slovacia (28,7%). România au avut peste 11 milioane de înnoptări în primul semestru al anului, din care 9,02 milioane ale românilor și 2,05 milioane ale turiștilor străini.



    Cu toate că per total cifrele din 2023 le depășesc pe cele de dinaintea pandemiei, aproape jumătate dintre statele membre au avut performanțe mai mici. Cel mai importante scăderi față de primul semestru din 2019 le-au înregistrat Letonia (-23,8%), Slovacia (-16%), Ungaria (-12,2%) și Lituania (-11,7%).



    Datele Eurostat mai arată că aproape jumătate dintre înnoptări sunt ale turiștilor străini (46% sau 545 de milioane de nopți). Astfel, numărul este cu 22,5% peste nivelul din 2022. Și turismul intern din UE s-a îmbunătățit, anul acesta, cu 5,8%.

    Numărul de înnoptări petrecute de turiști în statele UE (2019-2023) / Sursa: Eurostat

    nopti-turisti-2019-2023-ue-eurostat.jpg



    Institutul Național de Statistică (INS) oferă mai multe date despre turiștii străini din România. Numărul total al turiștilor nerezidenți care au înnoptat în unitățile de cazare turistic a fost de 871.600, în primul semestru al anului. Aceștia au cheltuit 2,22 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o medie de circa 2.550 lei/persoană. Cifrele sunt mult peste prima jumătate a anului trecut când s-au înregistrat 515.100 de turiști străini care au cheltuit 1,27 miliarde de lei (aprox. 2480 lei/persoană).



    INS mai menționează că 52,8% dintre turiștii străini din perioada ianuarie-iunie 2023 au sosit în România pentru afaceri (inclusiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri şi expoziţii). Aceștia au cheltuit și 59,1% din cele peste două miliarde. Restul de 47,2% dintre turiștii nerezidenți au călătorit în scop particular, iar cheltuielile lor au acumulat 40,9% din total.



    41,6% dint totalul turiștilor străini şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, iar 37,9% au ales să-şi organizeze singuri vacanţa. Alți12,8% au optat pentru alte modalități de organizare a călătoriei, în timp ce 7,7% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.

    Norme UE pentru un turism sustenabil (subtitrări în limba română) / Sursa: Parlamentul European




  • Tendințe în turism și destinații de top

    Tendințe în turism și destinații de top

    Pe parcursul anului
    2022, s-a înregistrat o creștere cu 20.6% a sosirilor înregistrate în
    structurile de primire turistică din România, în comparație cu anul precedent.
    Datele Institutului Naţional de Statistică arată că cei mai mulți turiști
    străini au venit din Germania, Israel și Italia.


    Asociația Incoming
    România grupează peste 40 de membri și membri asociați, firme de turism și
    unități de cazare. Ovidiu Tudor, președintele acestei asociații spune că în
    ceea ce privește turismul de odihnă și de relaxare, cele mai vândute pachete în
    România, în ultima perioadă, au fost cele de circuite culturale, cu o durată de
    8-10 zile atât pentru grupuri, cât și pentru persoane individuale. Tendința
    este aceea de a crește cât mai mult perioada de circuite în România. Media, statistic, este, momentan, în jur de patru nopți. În ultima perioadă,
    au apărut produse noi, de nișă, în special pentru turismul individual, legate
    de turism activ, de ecoturism, de turism de aventură, de 4X4, de turism de
    fotografie. Sunt foarte multe firme mici care propun tipul acesta de programe.
    Pe de altă parte, în ceea ce privește circuitele, au apărut și programele
    combinate: România și o altă destinație, cele mai vândute fiind în zonă
    România-Bulgaria și România-Republica Moldova. Pe de altă parte, România intră
    și în circuitele combinate, în țările balcanice, de mai multe zile, care se
    vând în general în Asia, în America de Nord și în America de Sud.


    Unul dintre
    circuitele propuse în 2023 de o agenție românească de turism include cele două
    regiuni istorice Maramureș și Bucovina. Plecările se realizează cu autocar
    clasificat pentru curse internaționale, din iunie până în septembrie, în șase
    serii, durata circuitului fiind de șase zile. Se vor vizita cele mai
    reprezentative monumente, dar și diverse muzee. Cazările sunt la hoteluri și
    pensiuni de trei stele, prețul fiind de 1518 lei (307 euro) sau 1368 lei (277
    euro) cu reducerea pentru rezervare timpurie. Ovidiu Tudor. La tipul
    ăsta de circuite combinate, în funcție de piețe, este o cerință, de exemplu,
    pentru mânăstirile din nordul Moldovei, din Bucovina, pentru cetățile și
    bisericile fortificate din Transilvania și pentru orașele medievale Sibiu și
    Brașov. Un circuit clasic, de opt zile, șapte nopți, cuprinde, în general, aceste
    regiuni. La programele mai lungi de 10-12 zile se fac extensii fie în
    Maramureș, fie în Delta Dunării.


    Ovidiu Tudor,
    președintele Asociația Incoming România crede că România ar trebui promovată și
    prezentată unitar pe plan internațional, ca o destinație unică. De exemplu, în acest moment,
    ca teme de interes ar fi promovarea Timișoarei drept capitală europeană în 2023,
    bogăția și potențialul turismului balnear, România sălbatică din firmele
    documentare ale lui Charlie Ottley și ar mai fi vorba de potențialul României
    în domeniul de conferințe și de evenimente internaționale. Ca să închei, noi le
    punem mari speranțe și cerem să devină operațional cât mai repede OMD-ul
    național, organizația de management al destinației la nivel național, care ar
    trebui să fie un oficiu de promovare sau un birou sau un institut de promovare
    și care să facă promovarea unitară a României, pe baza unei strategii de promovare
    și de marketing, cel puțin pe termen scurt, dacă nu chiar mediu.


    Pentru o vacanță în vară sau toamnă, în România, dacă
    veți achiziționa pachetul în această perioadă, veți putea beneficia de o
    reducere pentru rezervare timpurie, în valoare de 10-15% din prețul pachetului.


  • Trafic online – aplicaţie pentru cei care trec frontiera pe cale rutieră

    Trafic online – aplicaţie pentru cei care trec frontiera pe cale rutieră

    Sărbătorile de iarnă îi readuc
    în ţară pe mulţi dintre românii aflaţi în străinătate şi, pe de altă parte, îi
    atrag şi pe cetăţenii străini care doresc să-şi petreacă vacanţa în
    România. Deoarece în luna decembrie,
    în punctele de trecere ale frontierei este mare aglomeraţie, Poliţia de
    Frontieră Română recomandă utilizarea aplicaţiei Trafic Online, disponibilă
    pe pagina de internet a instituţiei, www.politiadefrontiera.ro. În acest sens, va fi folosită la maxim
    capacitatea punctelor de trecere ale frontierei şi în cele mai aglomerate se
    vor utiliza toate arterele de control disponibile. Aplicaţia online poate fi accesată de pe orice dispozitiv cu acces la
    internet.


    Aplicaţia conţine date despre timpii de aşteptare pentru două tipuri de
    vehicule, autoturisme şi camioane, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de
    ieşire din România. De asemenea, este precizat, pentru fiecare punct de trecere
    a frontierei, numărul arterelor de control, pe fiecare sens. Timpii de
    aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi
    reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de
    trafic scăzute.


    Pe aplicaţia Trafic online apar trei culori cu care sunt marcați indicatorii
    punctelor de trecere, care se vor schimba în funcţie de timpul mediu de
    așteptare în aceste puncte. Timpul de așteptare cuprins între 0 și 29 de minute
    este marcat cu verde, timpul de
    așteptare cuprins între 30 și 59 de minute este marcat cu galben, iar timpul de
    așteptare care depășește o oră (59 de minute) este marcat pe hartă cu roșu. Actualizările se fac periodic, la
    intervale de aproximativ două ore sau când situaţia o impune. Estimarea
    timpului mediu se va calcula pentru fiecare direcție în parte (intrare/ieșire),
    din momentul când mijlocul de transport este la barieră și până când acesta
    părăsește punctul de trecere, astfel este inclus în acest calcul nu doar
    controlul efectuat de polițiștii de frontieră, dar și de alte instituții cu
    atribuții la frontieră. În cazul efectuării unui control amănunțit, cu
    depășirea termenului limită prevăzut, autovehiculul va fi transmis în linia a
    doua de control, într-o locație separată, fără a influența media timpului de
    așteptare în punctul de trecere staționat.



    Pentru evitarea aglomerărilor, Poliţia de
    Frontieră Română recomandă folosirea tuturor punctelor de
    frontieră existente

  • Hotelul de gheață

    Hotelul de gheață


    Între
    crestele munților Făgăraș, la peste 2.000 de metri altitudine, se construiește
    an de an un hotel de gheață. Este o tradiție de 14 ani. Hotelul este construit
    integral din zăpadă şi din blocurile de gheață extrase din lacul glaciar din
    apropiere. Blocurile de gheață ajung la dimensiunea de 70 de centimetri și
    cântăresc aproape 70 de kilograme. În mai puțin de o lună artiștii gheții reușesc
    să înalțe un cămin pentru iubitorii de iarnă, munca lor fiind răsplătită prin
    vizita turiștilor, hotelul primind peste 8000 de oaspeți anual.


    Andrei Toderaș,
    managerul Hotelului de Gheață, spune că mare parte dintre camerele au fost
    rezervate din vara anului trecut pentru perioada de sărbători. Înainte de o
    descriere succintă a unității inedite de cazare, aflăm că anul acesta au fost
    câteva peripeții. Hotelul a fost nărăvaș la a XIV-a ediție,
    din cauză că iarna a venit puțin cam târziu și a trebuit să grăbim lucrările,
    astfel încât cei 40 de oameni care au lucrat la construirea lui au lucrat în
    ultimele zile de dimineață până seara, ca să-l putem inaugura în data de 23
    decembrie, cu primii turiști care au venit pentru Crăciun. Structura principală
    a hotelului o reprezintă restaurantul de gheață, denumit anul acesta Ferdinand
    I. Este o structură înaltă, de aproximativ cinci metri, în formă ascuțită.
    Printr-un capăt este intrarea în hotel, iar în celălalt capăt este o formă
    semisferică în care găzduim barul de gheață. Pe toată lungime restaurantului,
    se află cinci mese pe-o parte, cu patru scaune, cinci mese pe cealaltă, zece în
    total. Iar printre mese e intrarea către cele 12 camere. În camere se intră
    printr-un perete gros, de peste un metru. Biserica din gheață va fi construită
    și anul acesta. Spre sfârșitul lunii ianuarie va fi pregătită pentru vizitare,
    iar în luna martie avem programată deja o cununie. Doi cetățeni bri    tanici au
    hotărât să-și unească viețile la noi, în biserica de gheață, care va fi și
    sfințită după inaugurare.


    Probabil că mulți
    vă întrebați cum se poate dormi într-o cameră de gheață. Andrei Toderaș spune
    că se doarme foarte bine. Cei care vin la noi nu trebuie să-și uite
    bocancii acasă. În rest, cam toți sunt echipați cu căciuli, mănuși. În timpul
    nopții, pentru a asigura un somn liniștit turiștilor, patul are mai multe
    straturi izolatoare. Peste patul de gheață, există un strat de lemn, o saltea,
    o pătură. Peste acea pătură, înainte de culcare, se pune o piele de oaie care
    izolează foarte bine. Iar turiștii dorm într-un sac de dormit pe care îl oferim
    noi și se acoperă cu alte două sau trei pături. În timpul nopții, la
    temperatura de zero grade din hotel, majoritatea turiștilor se simt foarte bine
    în acei saci. Majoritatea sunt entuziasmați și înainte să doarmă, dar, foarte
    important, și a doua zi dimineața. La micul dejun, când îi văd au zâmbetul pe
    buze.


    Aflăm că cei mai
    mulți turiști sunt străini, iar țara principală din care aceștia vin este Marea
    Britanie. Se pare că englezii au o afinitate pentru astfel de experiențe unice,
    cum este acest hotel unic în S-E Europei și printre puținele din lume. Hotelul
    de gheață va fi disponibil pentru rezervare încă aproximativ trei luni. S-a
    deschis cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Probabil, la sfârșit de martie,
    început de aprilie, va trebui să-l închidem pentru a lăsa natura să-și urmeze
    cursul, să dezghețe hotelul și să-l ducă înapoi în lacul glaciar Bâlea, din
    care a venit materialul de construcție. Iar în decembrie, îl vom construi din
    nou.



    Așadar, iată o experiență inedită de iarnă. Ar mai fi
    de menționat că, pentru a ajunge la destinație, veți merge cu telecabina pe deasupra
    celebrei șosele Transfăgărășan.

  • Jurnal românesc – 04.07.2017

    Jurnal românesc – 04.07.2017

    Miercuri va avea loc, în Aula Universităţii Transilvania” din Braşov, deschiderea celei de-a XXIII-a ediţii a Cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească organizate de Institutul Cultural Român. Cel mai longeviv program al ICR şi unul dintre cele mai importante programe de promovare a limbii şi culturii române din ţară, se desfăşoară, în acest an, în perioada 04 – 29 iulie. La actuala ediţie participă 40 de cursanţi veniţi din Marea Britanie, Islanda, Portugalia, Italia, Spania, Belgia, Germania, Olanda, Elveţia, Slovenia, Ungaria, SUA, Canada, Brazilia şi China. O parte dintre participanţi se află la a doua, a treia sau a patra participare, dovedind un mare entuziasm pentru acest program. Printre aceştia, domnul Alzir Oliveira, profesor de limbi clasice şi lingvistică romanică la Universidade Federal do Rio Grande do Norte, din Natal (Brazilia), participă pentru a cincea oară la şcoala de vară. După prima sa călătorie în România, în 2013, a organizat în Brazilia un curs opţional de limba română la care s-au înscris, în primul an, 70 de studenţi.



    Numărul total al turiştilor din România a crescut cu aproape 11% în primele 5 luni ale acestui an, faţă de prima perioadă similară din 2016, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică. Numărul turiştilor români a crescut cu 12%, în timp ce numărul străinilor a urcat cu 8 procente. Din străinătate cei mai mulţi turişti au venit din Europa, în principal din state ale Uniunii Europene şi din Israel. În privinţa traficului de la frontiere, în primele cinci luni, în România au venit mai mulţi vizitatori străini decât anul trecut cu 24%, comparabil cu numărul românilor care au ieşit din ţară, potrivit INS.



    Angajatorii din Spaţiul Economic European pun la dispoziţie, prin intermediul reţelei Eures România, 751 de locuri de muncă, cele mai multe în Malta, Italia şi Germania, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Conform Agentiei, în Malta sunt disponibile 250 de locuri de muncă pentru şoferi de autobuz, iar în Italia 140 de locuri de muncă, cele mai multe pentru asistent medical generalist, asistent medical şi îngrijitor la domiciliu. În Germania sunt disponibile 99 de locuri de muncă, printre acestea regăsindu-se cele pentru educator, ospătar, şofer profesionist, bucătar şi asistent medical. În Cehia sunt vacante 81 de posturi, cele mai multe pentru şofer de autobuz, şlefuitor, pilitor, sudor, mecanic auto şi electrician auto. De asemenea, Marea Britanie are disponibile 46 de locuri de muncă, majoritatea fiind pentru îngrijitor persoane la domiciliu.



    Tarifele de utilizare şi de trecere pe reţeaua de autostrăzi şi drumuri naţionale din România, respectiv rovinietele, cu o valabilitate de o zi, se vor dubla de la 2 la 4 euro (inclusiv TVA), începând de astazi, pentru vehiculele destinate transportului de persoane, categoria G, a anunţat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Compania a precizat că există posibilitatea funcţionării cu întreruperi a sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei, marţi, în intervalul orar 00:00 — 02:00. In situaţia în care şoferii nu vor avea posibilitatea achitării rovinietei în intervalul orar menţionat, pot achita tariful corespunzător până la sfârşitul zilei.

  • Jurnal românesc – 15.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 15.11.2016 UPDATE

    România doreşte în continuare
    să rămână un partener strategic, un partener serios, credibil pentru Republica
    Moldova, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis. El a mai spus ca
    Bucureştiul va ajuta şi în viitor autorităţile centrale de la Chişinău dar şi
    pe cele locale. Seful statului român a reafirmat că cea mai bună cale de urmat
    pentru Republica Moldova este calea europeană. Guvernul de
    la Bucuresti şi-a exprimat, la rândul său, speranţa că instituţiile fundamentale
    din Republica Moldova vor colabora pentru asigurarea stabilităţii politice a
    ţării, pentru continuarea agendei de reforme şi a procesului de modernizare,
    menite să suţină parcursul european al Republicii Moldova. Scrutinul
    prezidenţial a fost câştigat de socialistul Igor Dodon.


    Mii
    de persoane au protestat în ultimele zile la Chişinău şi în România faţă de
    neregulile înregistrate în timpul alegerilor prezidenţiale din Republica
    Moldova. Printre neregulile semnalate de observatori se numără votul organizat
    în localităţile din apropierea Transnistriei, unde alegători ai lui Igor Dodon
    au fost duşi cu autobuzele, şi faptul că nu au ajuns buletinele de vot pentru
    alegători din diaspora aflaţi în ţări în care contracandidata pro-europeană a
    lui Igor Dodon, Maia Sandu, a fost preferată.


    Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a
    pledat, la Bruxelles, pentru ca industria românească de apărare şi sectorul de
    cercetare tehnologică să aibă şanse de dezvoltare în peisajul european. El
    a precizat că MApN şi Ministerul Economiei
    se vor asigura că operatorii economici români vor valorifica această şansă.
    Motoc a participat, luni şi marţi, la reuniunile Consiliului Afaceri
    Externe (CAE) şi Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare. Potrivit
    unui comunicat al MAPN remis, marţi, Agerpres, reuniunea CAE a deschis procesul
    de implementare a Strategiei Globale a UE în domeniul apărării şi securităţii
    şi a stabilit direcţiile generale de acţiune pentru dezvoltarea Politicii de
    Securitate şi Apărare Comună (PSAC). Conform comunicatului, pentru România este
    extrem de importantă maniera în care evoluţia PSAC va fi reflectată în
    acţiunile viitoare ale Agenţiei Europene de Apărare. O parte dintre deciziile
    luate vor fi extinse până în 2019, când România îşi va asuma Preşedinţia Consiliului
    UE.




    Anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor
    fiscale din ultimii 20 de ani ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite
    curpinse în noul Cod Fiscal, a afirmat, marţi, preşedintele Consiliului Fiscal,
    Ionuţ Dumitru. El spune că, o continuare la nesfârşit a acestor reduceri poate
    duce chiar la disoluţia statului, pentru că un stat cu venituri foarte mici nu
    prea poate supravieţui. Preşedintele Consiliului Fiscal a avertizat şi în
    privinţa deficitului bugetar, că există riscul de a depăşi ţinta de 3% din
    Produsul Intern Brut.


    Numărul
    turiştilor străini care au vizitat România în acest an se ridică la circa 1,3
    milioane, ceea ce reprezintă o creştere cu aproape 20% faţă de 2015, a declarat
    marţi, la Deva, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc
    (FPTR), Gheorghe Fodoreanu. Cei mai multi turişti sunt din Germania, Franţa,
    Anglia, Italia şi Spania. Potrivit lui Fodoreanu, încasările din turismul de
    incoming pot fi estimate la circa 1,2 miliarde de euro pentru 2015, iar pentru
    anul acesta există un potenţial de creştere până la 1,5 miliarde euro. El a mai
    arătat că veniturile aduse de turiştii străini în România reprezintă acum circa
    1,5% din PIB, comparativ cu Bulgaria, unde reprezintă 3,5% din PIB, sau Ungaria
    unde se ridică la aproximativ 12-14% din PIB.

  • Parcul Naţional Ceahlău

    Parcul Naţional Ceahlău

    Ne îndreptăm azi către nord-estul României, către un munte despre care
    localnicii spun că este unic în România. Este cel mai impunător din lanţul
    Carpaţilor Orientali şi este condiserat un adevărat Olimp al României.
    Peisajele spectaculoase au inspirat mulţi scriitori români şi multe legende.


    Masivul are 292 de kilometri pătraţi,
    iar aproape 27% din această suprafaţă este arie protejată. Aici se întinde
    Parcul Naţional Ceahlău, spune Ion Pîrvulescu, şef de birou în cadrul Direcţiei de
    Administrare a Parcului Naţional Ceahlău. Partea cea mai
    spectaculoasă a Ceahlăului este zona centrală, care are un peisaj deosebit,
    generat de o structură geologică complexă. La aceasta se adaugă
    biodiversitatea. Speciile de plante şi de animale care se întâlnesc în arealul
    Parcului Naţional. Multe dintre ele sunt specii protejate. Mai putem aminti şi
    accesibilitatea pentru turişti. Parcul este o zonă foarte accesibilă, faţă de
    alte zone montane, fiind situat la întretăierea drumurilor care trec dinspre
    Ardeal înspre Moldova şi se ajunge foarte uşor la Parcul Naţional Ceahlău.


    Centrul
    de vizitare al Parcului Naţional Ceahlău vă aşteaptă pentru a descoperi prin
    tehnici interactive câteva dintre secretele acestui munte, într-o scurtă pauză
    înainte de urcuş. Pentru vizitatorii care nu dispun de timpul necesar unei
    vizite până pe vârf sau pentru cei care preferă o simplă plimbare lejeră la
    poalele muntelui, centrul de vizitare are rol de ambasador. Cei mici se vor
    bucura de tehnici speciale de descoperire şi învăţare non-formală, atât în
    interiorul centrului, cât şi în spaţiul generos din grădina din spate. Centrul
    dispune şi de un cinematograf, unde puteţi
    vedea un documentar despre aspectele care fac din Ceahlău un loc
    special, motiv pentru care a fost declarat Parc Naţional. Totodată, recent, a
    fost realizat şi un scurt filmuleţ 3D.


    Ion Pîrvulescu,
    şef de birou în cadrul Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău: Celor care au
    o condiţie fizică mai bună, le recomand traseul cel mai lung, care începe din
    partea de nord a Durăului şi coboară spre Izvorul Muntelui, marcat cu bandă
    roşie, urcă pe la Cabana Fântânele, după care ajunge în zona subalpină pe sub
    vârful Toaca, al doilea ca înălţime din masiv şi urcă pe platoul subalpin al
    muntelui Ceahlău până la Cabana Dochia. Această cabană este situată la cea mai
    mare altitudine de pe Ceahlău. N-ar fi deloc întâmplător ca turiştii să vadă
    capre negre pe traseul pe care urcă. Acesta ar fi un traseu care traversează
    muntele de la nord la sud. Este un traseu accesibil şi foarte frumos. Cei care
    nu au mult timp la dispoziţie şi vor o drumeţie mai scurtă, pot vizita în zona
    Durău, de exemplu, Cascada Duruitoarea. Asta înseamnă trei ore şi jumătate
    dus-întors. Pentru primul traseu amintit, cel care traversează muntele, este
    nevoie de circa şapte ore.


    Invitatul nostru spune că zona este vizitată de foarte mulţi turişti
    străini. Chiar din Argentina, Australia, Africa de Sud, dacă e
    să înşirăm ţările situate mult mai departe de România. În rest, ne vin foarte
    mulţi turişti din Comunitatea Europeană, în special din Italia, Franţa,
    Germania, Cehia, Polonia. Fără a ne lăuda, aprecierile lor sunt deosebite faţă
    de frumuseţea parcului şi faţă de modul cum îl punem în valoare.



    Taxa de vizitare a Parcului Naţional Ceahlău
    este de 5 lei pe zi pentru adulţi, iar cea de campare în
    locurile amenajate este de 10 lei pe zi.. În speranţa că v-am
    convins, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie. Până atunci, drum
    bun şi vreme frumoasă!