Radio România Internațional

Tag: turistic

  • Priorităţile diplomaţiei române

    Priorităţile diplomaţiei române

    Reuniţi ca în fiecare an la
    Bucureşti, diplomaţii români au analizat timp de patru zile agenda de politică
    externă, situaţia economică şi provocările de securitate ale României, ţară
    aflată la limita spaţiului european şi a celui euroatlantic. Pe plan extern,
    prioritatea absolută a diplomaţiei de la Bucureşti rămâne promovarea Republicii
    Moldova, consideră premierul Victor Ponta.

    La aproape un sfert de secol de când
    şi-a proclamat independenţa faţă de URSS, republica majoritar românofonă merge
    pe calea europeană, dar trebuie să facă faţă unor provocări interne şi
    geostrategice. Chişinăul se confruntă cu mari probleme economice şi cu o criză
    identitară, unii cetăţeni dorind în continuare unirea cu România, în timp ce
    alţii şi-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia. În 2014, Republica Moldova a
    semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi a obţinut, pentru cetăţenii
    săi, regim liberalizat de vize cu ţările UE.

    În plus, Chişinăul trebuie să facă
    faţă şi unor provocări în contextul regional datorat apariţiei conflictului din
    Ucraina vecină. Aliatul său principal este România, alături de care dezvoltă
    importante proiecte economice şi culturale. În acest context, premierul le-a
    solicitat diplomaţilor: Are nevoie Moldova de sprijinul nostru,
    inclusiv diplomatic şi vreau să vă rog, de câte ori aveţi ocazia, să vă bateţi
    pentru interesele Republicii Moldova aşa cum vă bateţi pentru interesele
    României. Cred că este o poziţie legitimă şi corectă şi cred că acum, mai mult
    ca în alte perioade, Republica Moldova are nevoie de sprijinul nostru.

    România
    ca stat membru NATO şi al Uniunii Europene s-a confruntat cu multe provocări
    din punct de vedere geostrategic în vecinătatea extinsă, a subliniat, pe de
    altă parte, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu: Nu putem
    ignora faptul că în jurul celor două organizaţii din care facem parte s-a creat
    un veritabil coridor de instabilitate, cu multe puncte fierbinţi, de la
    agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina şi modificarea echilibrului de securitate
    în regiunea Mării Negre prin ocuparea ilegală şi militarizarea Crimeii, până la
    ascensiunea fenomenului terorist, provocarea în creştere a migraţiei ilegale,
    crizele diverse şi instabilitatea statală în sud. Iar România, aflată la
    graniţa răsăriteană a acestora, la punctul de inflexiune cu vecinătatea sudică,
    prin regiunea extinsă a Mării Negre, are datoria şi responsabilitatea de a
    ajuta substanţial la efortul de a proiecta stabilitate, democraţie şi
    prosperitate.

    Subiectul imigraţiei a ocupat, de asemenea, un punct dominat
    al discuţiilor, în condiţiile în care Europa caută un răspuns comun la criza
    refugiaţilor, iar Bucureştiul rămâne angrenat în acest efort. România îşi reafirmă
    solidaritatea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în gestionarea
    crizei imigranţilor, dar respinge cotele obligatorii, pledând pentru cele
    voluntare. Nici o ţară a Uniunii nu poate fi obligată la ceva ce nu poate să
    facă, spune şeful statului, Klaus Iohannis: Există alte forme prin
    care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea.
    România nu este o ţară xenofobă, nici separatistă. Noi dorim să contribuim la
    rezolvarea acestei chestiuni. Cum vom face acest lucru rămâne de stabilit. Noi
    dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel ca să stea peste iarnă şi
    pe urmă vedem. Noi dacă-i primim ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie
    şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală,
    ei trebuie să fie integraţi în societate.

    Preşedintele Iohannis le-a cerut diplomaţilor români
    acreditaţi în străinătate să se implice mai mult în promovarea intereselor
    economice ale Bucureştiului şi a pledat din nou pentru primirea României în
    spaţiul Schengen, un spaţiu pe care şeful statului îl consideră însă în prezent
    nefuncţiona: Aderarea la Spaţiul Schengen va continua, desigur, să
    fie un obiectiv al perioadei următoare. Dincolo de îndeplinirea condiţiilor
    aferente, este important să reiterăm că includerea României în acest spaţiu va
    contribui la întărirea securităţii frontierelor externe ale Uniunii.

    Diplomaţii
    au discutat şi despre modul în care România poate atrage investiţii străine şi să devină
    mai atractivă din punct de vedere turistic. Mihai Daraban, preşedintele Camerei
    de Comerţ şi Industrie a României, la sediul căreia a avut loc dialogul pe teme
    economice al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, a subliniat că prioritatea
    diplomaţiei economice a Bucureştiului trebuie să fie promovarea capitalului
    românesc în Uniunea Europeană. Este timpul ca Bucureştiul să-şi revigoreze,
    însă, substanţial relaţiile economice şi cu lumea exterioară UE. Aceasta nu
    înseamnă – s-a subliniat – diminuarea importanţei segmentului comunitar, doar că
    este absolută nevoie de un efort concentrat de valorificare a ceea ce înseamnă
    potenţialul pe care-l oferă alte zone, România folosindu-şi, însă, inclusiv
    calitatea de membru al UE.

  • Braşovul turistic

    Braşovul turistic

    Azi ne îndreptăm spre centrul
    României, într-un oraş renumit pentru arhitectura medievală, dar şi pentru
    multitudinea evenimentelor culturale care au loc aici. O săptămâna petrecută în
    Braşov poate fi pe gustul oricărui turist, indiferent de preferinţe. Aici putem
    face turism cultural, shopping, putem avea o vacanţă activă practicând
    sporturile montane, indiferent de anotimp sau, pur şi simplu, ne putem bucura
    de spectacole în aer liber.


    Braşovul a fost în Evul Mediu o importantă cetate,
    după care a devenit un oraş ce lega zona Balcanilor de lumea apuseană, un
    important centru comercial. Monumentele istorice, care pot fi admirate şi
    astăzi, farmecă turiştii, stând mărturie unor înfloritoare vremuri apuse. În
    tot judeţul veţi găsi, de altfel, biserici fortificate, aşezate în mijlocul
    satelor liniştite, retrase şi presărate printre coline. Cristian Macedonschi,
    reprezentant al Primăriei Braşov, ne face o trecere în revistă a celor mai
    importante atracţii turistice din oraş şi din împrejurimile sale. Cetatea
    Teutonică de la Marienburg sau Feldioara. Tot la Feldioara avem monumentul eroilor căzuţi Michael Weiss, iar acel
    monument merită vizitat. Este splendid. Avem biserici fortificate, monument
    UNESCO, cum e Prejmerul sau Viscri. Viscri a ajuns renumit în toată lumea prin
    vizitele pe care le face prinţul Charles aici. Avem Biserica Neagră, cel mai
    fotografiat monument din România. Avem Castelul Bran, cu cei mai mulţi
    vizitatori din România, peste 550.000. Cetatea Râşnovului, Cetatea Braşovului,
    centrul istoric al Braşovului, Turnul Alb şi Turnul Negru, Bastionul
    Ţesătorilor, Muzeul Civilizaţiei Urbane.


    Muzeul
    civilizaţiei urbane se află în incinta vechii cetăţi a Braşovului, într-o
    clădire atestată din sec. XIII – XIV. Muzeul este dispus pe trei etaje. Veţi
    vedea aici reconstituite ateliere de fotografiat, de modă, de brodat, dar şi
    camere reprezentative pentru viaţa lumii burgeze de mijloc de secol XIX. Însă
    monumentul laic cel mai reprezentativ din Braşov este Casa Sfatului, o clădire
    care adună câteva secole de istorie. Este atestată din luna decembrie a anului
    1420. Iar în jurul acesteia veţi vedea şi alte clădiri reprezentative, despre
    care aflăm de la Stelian Coşuleţ, Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov. Nu departe de Casa Sfatului, există cea mai veche clădire a Braşovului, Biserica Sf. Bartolomeu, care datează din anii 1260-1290.
    Există încă dispute între istorici şi istoricii de artă cu privire la data
    exactă. Tot aici, este şi Biserica Neagră. Aceasta este o biserică-hală,
    reprezentativă pentru arhitectura gotică din S-E Transilvaniei. Ea rămâne şi
    azi cel mai mare monument religios din România. Axa longitudinală a bisericii
    are circa 92 de metri. Tot atât ar fi trebuit să prevadă şi turnurile
    bisericii. Folosesc pluralul, fiindcă proiectul prevedea două turnuri. Din
    raţiuni economice s-a construit doar unul, iar acela mai scurt puţin, fiindcă
    în timpul construcţiei au avut loc câteva cutremure. Biserica rămâne locul în
    care se păstrează importante colecţii de artă. Aş aminti mostrele de pictură
    prereformiste, cum ar fi portretul Madonei cu pruncul,
    de la sfârşitul domniei lui Matei Corvin, din 1480-1490.


    Stephan Markus Schlandt este organist la Biserica
    Neagră din Braşov. Aici se organizează festivaluri şi concerte de muzică la
    orga mecanică Buchholtz. Este cea mai mare din România, iar cele 3.993 de tuburi, care ating 76 de registre, îi
    răsfaţă pe iubitorii muzicii clasice. Iniţial, Biserica Neagră
    se numea şi Sfânta Maria şi a fost o biserică catolică. Johannes
    Honterus, umanistul sas, a schimbat apoi confesiunea saşilor. Acesta a
    schimbat modelul de învăţământ, a realizat o hartă a Transilvaniei, a adus o
    tipografie la Braşov de unde au ieşit cărţi teologice în limbile română,
    germană şi latină. Prima perioadă de înflorire a fost în secolul al XVI-lea.
    Prin meşteşugurile care s-au practicat aici şi relaţiile cu Imperiul Otoman
    oraşul s-au dezvoltat. Astfel, s-a ajuns să avem aici cea mai mare colecţie de
    covoare otomane din afara Turciei. A urmat incendiul oraşului din 1689. Oraşul
    vechi a ars. Casele din prezent sunt ridicate sau resturate după acest an. În
    multe cazuri, nu mai există decât părţi din fundamente. Biserica Neagră şi-a
    primit denumirea după incendiu, deoarece zidurile i-au fost înegrite după
    incendiu. Au urmat 100 de ani de renovări. Prima oară s-au refăcut bolta, apoi
    tribunele, acoperişul şi s-a ajuns mai târziu şi la elementele de decor din
    interior – stranele, orga.


    Preotul profesor Vasile Oltean, din cadrul
    Muzeului Prima Şcoală Românească, din Şcheii Brasovului,
    ne vorbeşte despre una dintre cele mai apreciate tradiţii din cetatea
    Braşovului: Sărbătoarea Junilor. Aceasta se organizează imediat după
    sărbătorile de Paşte. Din munţi, călări, cu buzdugane în mână,
    cu steaguri de luptă, îmbrăcaţi ca pe timpul dacilor, apăreau junii Braşovului.
    Au conservat nişte ritualuri de tradiţie dacică uluitoare. Traversând însă
    istoria, constatăm că biserica ce adăposteşte această zonă este ctitorită de mai
    bine de 32 de domni şi mari boieri din Ţara Românească şi Moldova. Graţie
    acestui avantaj, confirmat de cele 80 de hrisoave domneşti pe care le avem, s-a
    creat aici un centru cultural, românesc, puternic, materializat prin prima
    şcoală românească. Întrebarea firească, pe care şi-o pune toată lumea, este
    când au avut românii prima şcoală? Ştiam, conform istoriei învăţământului, că
    din veacul al XVI-lea, dar lucrurile sunt infirmate de cronica bisericii, care
    spune pe înţelesul oricui: .


    Braşovul rămâne o destinaţie pentru iubitorii de sport şi aventură. Una
    dintre cele mai importante şi recunoscute staţiuni de schi se află în imediata
    apropiere: Poiana Braşov. Aici veţi găsi cele mai bune şcoli de schi şi, vara,
    cele mai solicitate sunt traseele montane. Fie că sunt doar excursii de weekend
    sau de o săptămână, veţi străbate poteci marcate, veţi dormi în cabane de munte
    şi veţi cunoaşte îndeaproape flora şi fauna Carpaţilor. Aceste excursii se pot
    achiziţiona la numeroasele firme de turism, ale căror sedii şi oferte le veţi
    găsi în centrul oraşului Braşov sau online.





  • Vălenii de Munte în sărbătoare

    Vălenii de Munte în sărbătoare

    Cu rădăcini vechi istorice, Vălenii de Munte, oraş din judeţul Prahova, a îndeplinit de-a lungul existenţei sale funcţiile unui oraş: capitală de judeţ, vamă, târg, reşedinţa plaiului Teleajen, centru politic al raionului şi cetăţii de cultură Teleajen. Vălenii de Munte a fost reşedinţa istoricului şi omului politic Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care îi poartă numele. Tot aici pot fi vizitate Muzeul Etnografic “Valea Teleajenului”, Muzeul de ştiinţe Naturale “Cultura Prunului” sau Muzeul de artă religioasă “Regina Maria”.



    Vălenii de Munte este un centru al prelucrării fructelor, astfel încât Consiliul Judetean Prahova a dezvoltat aici proiectul Drumul fructelor”, alături de Drumul vinului” şi Drumul voievozilor”, alte două proiecte turistice din Prahova. Spre deosebire de celelalte două proiecte, Drumul fructelor” leagă între ele acele localităţi cu tradiţie în culesul şi prelucrarea fructelor pentru a obţine dulceţuri şi băuturi. La Vălenii de Munte este organizat, în fiecare an, la sfârşitul lunii octombrie, un festival tradiţional al ţuicii, eveniment la care se adună culegători de fructe, producători de dulceţuri şi de ţuică, precum şi turişti, un prilej de comercializare a produselor tradiţionale.



    Nicolae Andrei, manager al Centrului Cultural al oraşului Vălenii de Munte, are detali: “Festivalul ţuicii de la Vălenii de Munte a ajuns deja la a 17-a ediţie şi, ca de fiecare dată, aşteptăm vizitatorii din zonă şi din ţară, cu inima deschisă, cu o ţuică bună bătrână de Văleni, din prună curată şi cu multă voie bună. De fiecare dată găsesc oraşul mai vesel, mai animat. Pentru toţi cei care vor să petreacă un week-end frumos, într-un sfârşit de toamnă frumos, la Vălenii de Munte este ideal să vii la Festivalul ţuicii. Pentru că te aşteaptă producători cu fructe, cu pastramă, cu brânză şi, bineînţeles, cu ţuică. Ca să vă descriu puţin atmosfera, trebuie să vă imaginaţi că este o perioadă în care soarele se joacă cu noi, dar este destul de frig, atât încât să vrei să guşti o ţuică de Văleni şi să te plimbi printre tarabele cu pastramă, să simţi mirosul bucatelor pregătite pentru vizitatori. Este o forfotă permanentă, vin producători de marochinărie din toată ţara, este şi puţin miros de piele tăbăcită, în târgul de la Văleni. Copii care se îndreaptă pentru atracţiile special pregătite pentru ei, şi o scenă mare pe care ansamblurile folclorice ale tuturor caselor de cultură din jurul Vălenilor vin să-şi prezinte programele artistice, iar seara, artişti celebri vor veni să îi încânte pe toţi cei prezenţi la Festivalul Ţuicii.”



    Fructul specific zonei este pruna, după cum am aflat de la interlocutorul nostru, iar cei mai mulţi dintre gospodari au livezi de pruni şi de meri. O parte din recoltă este prelucrată pentru a obţine gemuri, dulceţuri şi ţuică, a altă parte este depozitată pentru a fi consumată pe durata iernii. “Drumul fructelor” a fost creat pentru ca vizitatorii să poată observa activităţile legate de prelucrarea tradiţională a fructelor. Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti sunt localităţile străbătute de “Drumul fructelor”, de unde vin în fiecare toamnă la Festivalul de la Văleni producătorii de ţuică. Fiecare localitate este marcată cu indicatoare speciale pe acest drum şi fiecare localitate are monumentele sale, ce pot fi vizitate şi ce pot fi identificate după marcaj. Prin tradiţie, la Vălenii de Munte vin şi oaspeţi din localităţile înfrăţite cu Vălenii: Cimişlia, din Republica Moldova şi Eaubonne din Franţa.



    Nicolae Andrei, manager al Centrului Cultural al oraşului Vălenii de Munte: Pe lângă acest târg, la Vălenii de Munte există cinci biserici care sunt monumente naţionale, construite în secolele 18 şi 19, fiecare cu specificul ei aparte. Poate fi vizitat Muzeul memorial Nicolae Iorga, casa în care a trăit şi a creat. Poate fi vizitat Muzeul naturii Văii Teleajenului, un muzeu foarte frumos, în care este prezentată toată fauna şi flora din această zonă. Şi, bineînţeles, pentru cei care sunt dornici de excursii în natură, dealurile dimprejurul Vălenilor oferă o privelişte minunată asupra Văii Teleajenului. Pentru toţi cei care doresc un week-end minunat, la Vălenii de Munte, îi aşteptăm de Festivalul ţuicii, cu tradiţionala urare: Pace şi prune, boierilor!”



    Dacă ajungeţi la Vălenii de Munte vă puteţi caza în pensiunile de aici şi să vă bucuraţi de traiul patriarhal al localităţilor submontane.

  • Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Naţional Munţii Rodnei

    Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali și principalul obiectiv turistic natural din Maramureş. Parcul, care acoperă tot masivul Rodnei, se întinde pe teritoriul la două judeţe: Maramureș și Bistriţa Năsăud şi are o suprafaţă de 46.399 de hectare, fiind declarat, în 1979, Rezervaţie a Biosferei. Este, de asemenea, sit de importanță comunitară făcând parte din Reţeaua europeană Natura 2000. Pe raza parcului se află cele mai înalte vârfuri din Carpaţii Orientali, Vârful Pietrosu Mare cu înălțimea de 2303 metri și Vârful Ineu cu înălțimea de 2279 de metri. De aici, de pe cel mai înalt vârf al Carpaţilor Orientali, poţi privi crestele stâncoase, grohotişurile şi păşunile alpine care adăpostesc plante unice, o biodiversitate extraordinară. Acvilele de munte, marmotele şi caprele negre dau viaţă peisajului. In jurul Pietrosului şerpuieşte un vechi plai ciobănesc în care se adună toate cărările ce urcă de la poale către înaltul muntelui. Cascada Cailor este, de asemenea, una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din zonă. Cu secole în urmă acesta era locul preferat al localnicilor datorită păşunilor sale întinse. De cum răsărea iarba şi până toamna târziu, oamenii îşi ţineau hergheliile de cai aici mai bine de jumătate de an. In lunile de primăvară, pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 de metri înfloresc rînd pe rînd narcisele. Este o rezervaţie care se întinde pe 5 hectare, o întindere de pete albe pe verdele crud al pajiştei de munte. Pădurile de nepătruns ale Rodnei adăpostesc şi ele o floră şi o faună impresionantă, după cum ne spune şi directoarea parcului Doina Jauca: ”Flora parcului este foarte bine reprezentată, aici aflându-se numeroase plante endemice*, specifice masivului. De asemenea, există peste 2000 de specii de plante superioare, specii relicte glaciare**, specii protejate de lege. Am să enumăr câteva: floarea de colţ, opaiţul Munţilor Rodeni care este un endemit, genţiana punctată, căldăruşa carpatică, clopoţeii de munte, omagul, bulbucii de munte, ciuboţica cucului, bujorul de munte. Fauna este, de asemenea, foarte bine reprezentată. Intâlnim aici mamifere precum ursul, lupul, râsul, pisica sălbatică, capra neagră, marmora, cerbul carpatin, căpriorul. Sunt peste 600 de specii de fluturi, specii de peşti, lostriţa, păstrăvul dar şi păsări cum ar fi cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, acvila de munte “.



    Prezentă în stema judeţului, în însemnările istorice şi documentele ştiinţifice, capra neagră a devenit un simbol al Maramureşului. Pe vremuri, cele mai frumoase capre negre se găseau în Munţii Rodnei. Erau populaţii viguroase care dădeau trofee de o calitate incontestabilă. În 1899, la prima expoziţie internaţională de trofee vânătoreşti de la Viena, cel mai viguros şi frumos trofeu de capră neagră provenea din Maramureş, Munţii Rodnei. Apoi la expoziţia internaţională de vânătoare de la Viena (1910), trofeul de capră neagră declarat record mondial, având 35 cm lungime, provenea, de asemenea, din Piatra Rea, Munţii Rodnei.. Pe lângă capra neagră, o altă specie ocrotită prin lege este cocoşul de mesteacăn, care populează pâlcurile mari de jnepeni din Munţii Rodnei.



    Datorită peisajului extraordinar din Parcul Național Munții Rodnei, aici se practică mai multe tipuri de turism. Turism de recreere pentru cei care doresc să parcurgă trasee montane, bucurându-se de priveliștea deosebită a zonei; turism curativ pentru tratarea diferitelor afecțiuni, prin intermediul curelor în stațiunea Sângeorz-Băi. De asemenea, se poate practica turismul cultural prin vizitarea bisericilor și mănăstirilor din lemn, vestigiilor istorice (ruinele bazilicii dominicane din secolul al XIII-lea), a monumentelor și muzeelor, caselor memorative (Liviu Rebreanu și George Coșbuc). Turismul ecvestru se desfășoară prin parcurgerea călare a unor zone de interes turistic deosebit, cum ar fi Poiana Narciselor, Lacul Lala, Vârful Ineu, Ineuț și Roșu. Există şi turismul rural, agroturismul și ecoturismul datorită unor gazde primitoare, care oferă mâncăruri tradiționale, într-un mediu rustic, perfect pentru recreere și odihnă. Administraţia parcului derulează o serie de proiecte menite să sporească şi să conserve biodiversitatea. Doina Jauca: “In perioada 2004-2013 au fost implementate peste 20 de proiecte accesând fonduri prin diverse programe. Cel mai important program pe care l-am accesat a fost Programul Operaţional Sectorial de Mediu şi am accesat două proiecte care sunt în curs de implementare. Proiectul “Măsuri de management conservativ al biodiversităţii din Parcul Naţional Munţii Rodnei” în care avem foarte multe activităţi interesante de monitorizare a florei şi faunei. Al doilea proiect se numeşte “Măsuri de management privind creşterea gradului de informare şi conştientizare din Parcul Naţional Munţii Rodnei” este un proiect cu un buget de 250 de mii de euro. Finalitatea acestui proiect va fi construirea unui centru de vizitare modern în Pasul Prislop, care este cel mai vizitat punct. Vizitatorii vor putea viziona diverse filme tematice despre flora şi fauna din parc, vor putea porni în drumeţii însoţiţi de ghizi, deci vom beneficia real de fondurile europene puse la dispoziţie României”.



    Administraţia Parcului a iniţiat şi organizează 13 programe turistice de una, 2 sau 3 zile care constau în plimbări călare, plimbări cu caleaşca, plimbări cu sania trasă de cai sau drumeţii.. Cazarea turistilor este asigurată în cabane silvice, hoteluri sau pensiuni. Există pe suprafata parcului 18 trasee turistice omologate şi 5 trasee tematice.