Radio România Internațional

Tag: turul doi

  • Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 17.11 – 23.11.2019

    În România va avea loc duminică al doilea
    tur al alegerilor prezidenţiale


    Aceasta a
    fost ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale din
    România. Duminică, pe 24 noiembrie, românii îşi vor afla preşedintele pentru
    următorii 5 ani. În runda decisivă s-au calificat actualul şef al statului,
    Klaus Iohannis, susţinut de Partidul Naţional Liberal, la guvernare, şi Viorica
    Dăncilă, liderul social-democraţilor, trecuţi recent în opoziţie. La fel ca la primul tur de scrutin, românii
    din afara graniţelor au la dispoziţie tot trei zile pentru a vota. Noile măsuri
    au fost adoptate pentru a se evita cozile interminabile care s-au înregistrat
    la alegerile prezidenţiale din 2014 şi la recentele alegeri europarlamentare
    din luna mai. Pentru a elimina riscul aglomeraţiei la secţiile de votare,
    numărul acestora în diaspora s-a dublat practic faţă de scrutinul
    europarlamentar, ajungând la 835. Votarea in turul doi se desfăşoară tot în
    835 de secţii, dar sediile unora dintre acestea au fost mutate, din cauza unor
    situaţii obiective. Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe
    secţii de votare se numără Spania, Italia, Germania Marea Britanie şi Franţa.
    În ţară se votează doar duminică, 24 noiembrie.



    Moneda naţionala a României, la un minim istoric în raport cu euro


    Moneda naţională
    a României a depăşit în această săptămână pragul psihologic de 4,78 lei pentru
    un euro, ajungând la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Leul
    se află într-o tendinţă de depreciere de circa două luni şi jumătate. Evoluţia cursului valutar din ultima perioadă
    este o oglindire a economiei româneşti, a declarat la Radio România purtătorul
    de cuvânt al Băncii Naţionale, Dan Suciu. El a explicat că importurile
    crescute şi implicit deficitul comercial sunt principala cauză a scăderii
    leului. La începutul lunii, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu, a precizat că variaţiile leului sunt minore în comparaţie cu
    evoluţiile forintului în Ungaria sau cu ale zlotului în Polonia, care au
    înregistrat fluctuaţii mult mai mari. Pentru anul viitor, specialiştii
    estimeaza că moneda naţionala va continua să se deprecieze. Iar un euro
    puternic în raport cu leul înseamnă scumpiri în lanţ, de la rate mai mari
    pentru cei care au credite în moneda europeană la facturi mai mari la utilităţi
    şi locuinţe mai scumpe.



    Audierile
    celor 26 de comisari europeni desemnaţi s-au încheiat


    Parlamentul European va organiza votul de
    validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, pe 27
    noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a anunţat joi
    preşedintele PE, David Sassoli, în cadrul unei conferinţe de presă. Conferința
    președinților din Parlamentul European, care îi reunește pe David Sassoli,
    președintele instituției, dar și pe liderii grupurilor politice, a încheiat,
    joi, procesul audierilor celor 26 de comisari europeni desemnaţi și a dat undă verde ultimei
    proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe
    mandatul la 1 decembrie, cu o lună mai târziu decât fusese stabilit initial. Comisia
    va fi aleasă cu majoritatea voturilor exprimate în plen. Luni, Comisia de Afaceri externe a Parlamentului European l-a
    aprobat pe candidatul Ungariei, Oliver Varhelyi, pentru postul de comisar
    european pentru Extindere, ultimul dintre cei 27 de candidaţi. Pe 14 noiembrie
    au primit aviz pozitiv din partea comisiilor de specialitate candidaţii
    desemnaţi de România – Adina Vălean, pentru Transporturi şi de Franţa – Thierry Breton, pentru Piaţă Internă.



    Noul ambasador al SUA la Bucureşti


    Avocatul
    newyorkez Adrian Zuckerman va fi noul ambasador al SUA la Bucureşti, în locul
    lui Hans Klemm. Zuckerman a fost confirmat, miercuri, în funcţia de ambasador
    în România de Senatul american, cu 65 de voturi pentru şi 30 împotrivă. Acesta
    a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent
    limba română. În 1984, a fost admis în Baroul din New York. A mai ocupat
    funcţia de co-coordonator al departamentului de servicii naţionale imobiliare
    şi pentru cateva companii, iar anterior a fost coordonator pentru proprietăţi
    imobiliare. Activ în domeniul filantropic şi educaţional, Adrian Zuckerman este
    membru al consiliului Kids Corp şi face parte din consiliul absolvenţilor New
    York Law School.





    Târgul de carte Gaudeamus Radio România


    La Bucureşti se încheie duminică cea de a
    26-a ediţie a Târgului de Carte
    Gaudeamus, organizat de Radio România, o ediţie consacrată Revoluţiei
    anticomuniste din 1989.Iniţiat de
    Radio România în urmă cu un sfert de secol, odată cu Târgul Gaudeamus Carte de
    Învăţătură, proiectul Gaudeamus Radio România a devenit un reper solid şi
    constant al pieţei de carte din ţară. Cele peste două decenii de dialog între
    carte şi radio au diversificat şi extins permanent componentele programului, al
    cărui palmares numără astăzi 116 evenimente culturale de tip expoziţional,
    peste 3 milioane de vizitatori şi peste 13.600 de manifestări. 900 de evenimente
    editoriale şi profesionale evenimente şi peste 250 de expozanţi sunt
    cifrele actualei ediţii.

    Poetul Mircea
    Dinescu, opozant deschis al regimului dictatorial, şi actorul Ion Caramitru,
    ambii figuri emblematice ale Revoluţiei, sunt copreşedinţi de onoare ai Târgului.
    Se vor acorda Trofeele Gaudeamus, pentru trei dintre expozanţi, şi premiul Cea mai râvnită carte a târgului, toate
    pe baza votului publicului. Premiul de excelenţă va fi decernat uneia din
    editurile prezente la târg şi este destinat finanţării totale sau parţiale a
    unui proiect editorial de importanţă naţională, cu ecouri internaţionale. Nu
    vor lipsi premiul pentru traducere, cel legat de educaţie – acordat uneia
    dintre instituţiile de învăţământ prezente la târg – şi Premiul Miss Lectura, acordat
    de organizatori celei mai frumoase vizitatoare iubitoare de carte.

  • Reacţii după prezidenţialele din Franţa

    Reacţii după prezidenţialele din Franţa

    Emmanuel Macron, candidatul mişcării de centru En Marche!, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, cu aproape 24% din voturi. În turul al doilea, prevăzut pe 7 mai, centristul Macron se va confrunta cu lidera Frontului Naţional, Marine Le Pen, care a întrunit aproape 22% din sufragii.



    Pentru Uniunea Europeană, care aşteaptă cu sufletul la gură verdictul crucial al prezidenţialelor franceze, vestea rea este calificarea în finală a reprezentantei extremei dreapta, antieuropeană, politiciană autoproclamată “candidata poporului”. Vestea bună ar fi aceea că dreapta şi stânga tradiţionale îi vor fi alături lui Macron în turul decisiv. Atât candidatul dreptei, fostul premier în administraţia Sarkozy, Francois Fillon, cât si cel al stângii, Benoit Hamon, şi-au anunţat sprijinul pentru Emmanuel Macron.



    De asemenea, cel mai mare sindicat din Franţa a pledat în favoarea unui vot pro- Macron în data de 7 mai.“Vreau să fiu preşedintele patrioţilor împotriva ameninţării reprezentate de naţionalişti”, a declarat tânărul politician francez în seara primului tur de scrutin. “Într-un singur an, am schimbat faţa politicii franceze”, a mai spus Macron, care a promis că va fi vocea speranţei pentru Franta şi Europa.



    Marile publicaţii europene merg pe mâna liderului organizaţiei civice În Mişcare! (liberal-socială), fondată în urmă cu doar un an, creditat cu şanse mari să devină cel mai tânăr preşedinte al Franţei. În vârstă de 39 de ani, Emmanuel Macron a explodat practic în politica din Hexagon. A fost timp de doi ani, între 2014 şi 2016, ministru al Economiei în administraţia Hollande, fără, însă, a se înregimenta în partid, şi nu a mai candidat, până acum, la vreo funcţie publică.



    Din poziţia de ministru al Economiei, a provocat nemulţumiri în rândul socialiştilor, prin măsuri considerate a fi mai degrabă de dreapta, pro-piaţă. A demisionat anul trecut pentru a intra în cursa prezidentială, ca reprezentant al propriei mişcări politice de centru, o entitate situată la limita între partid politic şi mişcare cetăţenească. Macron nu este un politician anti-sistem, dar se anunţă un câştigător ce provine din afara lui.



    Dacă la aceasta se adaugă eşecurile usturătoare ale dreptei şi stângii tradiţionale, se poate vorbi despre o schimbare de paradigmă în politica franceză. Aceste alegeri marchează, de altfel, două premiere, ambele dureroase pentru sistemul politic consacrat: după 6 decenii, preşedintele în funcţie, socialistul Francois Hollande, nu candidează pentru un nou mandat, iar reprezentanţii dreptei conservatoare şi stângii socialiste nu se califică în turul al doilea. Franţa va rămâne, cel mai probabil, şi după 7 mai, un pilon al edificiului european, dar ceva fundamental în politica ei internă se va schimba.

  • Alegerile prezidenţiale din România, în linie dreaptă

    Alegerile prezidenţiale din România, în linie dreaptă

    Competiţia pentru funcţia supremă în statul român nu mai seamănă cu disputele electorale din trecut, ce aveau aceeaşi miză. Anvergura politică a candidaţilor este alta, iar criticii ar spune că o comparaţie este net favorabilă celor de ieri, fie şi numai dacă iei ca exemplu confruntările dintre Ion Iliescu şi Emil Constantinescu sau pe cea dintre Adrian Năstase şi Traian Băsescu, ultimul încă în funcţie. Şi din acest motiv, scrutinul prezidenţial de anul acesta este departe de a stârni patimi.



    Apoi, există toate şansele ca o confruntare directă între Victor Ponta şi Klaus Iohannis să nici nu aibă loc. Echipele de campanie nu au ajuns la un compromis în privinţa gazdei unei astfel de dezbateri şi se acuză reciproc de refuz obstinat de a se prezenta la o confruntare faţă în faţă. Culmea nebuniei, remarca un comentator, se dezbate, acum, nu proiectul de ţară al unuia sau altuia dintre candidaţi, ci dezbaterea însăşi.



    O altă temă care a bruiat campania electorală a apărut după turul unu de scrutin, generată fiind de problemele organizatorice care i-au împiedicat pe mulţi dintre românii aflaţi în străinătate să voteze. Nemulţumirea a venit, în principal, din procedurile greoaie şi insuficienţa secţiilor de vot şi a provocat proteste atât în ţară cât şi în oraşe europene.



    Campania pentru turul al doilea are, însă, şi caracteristici care ţin de tipicul vieţii politice româneşti. Aici se încadrează acuzaţiile fără acoperire şi atacurile la care au recurs de o manieră necenzurată taberele celor doi candidaţi. De exemplu, despre Klaus Iohannis, etnic german din Transilvania, stânga a lansat ideea că urmăreşte dezmembrarea ţării — un tip de acuzaţie ce făcea parte din arsenalul electoral al anilor ’90.



    De partea ei, dreapta arată cu degetul spre Victor Ponta şi spune că va mări taxele şi va reintroduce impozitarea progresivă din 2015. Singurele gesturi care ţin de normalitatea unei bătălii cu miză ridicată sunt alianţele create ad hoc, menite să sporească şansele de succes. Aici, candidaţii au procedat diferit. Premierul Ponta, candidat din partea alianţei PSD — UNPR — PC, a obţinut şi susţinerea mai multor aspiranţi ieşiţi din cursă. Între ei – fostul premier liberal Calin Popescu Tariceanu, doi exponenti ai curentului populist, Corneliu Vadim Tudor si Dan Diaconescu, si fostul director al SIE, Teodor Meleşcanu. Candidat al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis a ales să nu tranzacţioneze voturi.



    Chiar şi aşa, cele două doamne care au candidat la preşedinţie, tot dinspre dreapta, fostul ministru al justiţiei Monica Macovei şi liderul PMP (opozitie, pro-prezidential), Elena Udrea, au cerut electoratului sa voteze contra lui Ponta. În sfârşit, UDMR (la co-guvernare) şi-a îndemnat susţinătorii să voteze potrivit conştiinţei fiecăruia. Nimeni dintre cei care şi-au declarat sprijinul pentru un candidat sau altul nu poate preda la cheie voturile primite în primul tur. În aceste condiţii, cheia turului doi ar putea sta în convingerea celor nehotărâţi.

  • Calcule electorale

    Calcule electorale

    Victor Ponta şi Klaus Iohannis se vor înfrunta în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România. După anunţul rezultatelor din primul tur, de duminică, cei doi candidaţi şi echipele lor electorale îşi pregătesc, acum, strategiile electorale pe care să le pună în aplicare în perspectiva scrutinului din 16 noiembrie. Campania premergătoare votului din turul întâi a fost cel puţin atipică — au fost extrem de puţine mitinguri electorale, iar dezbaterile televizate care, eventual, să-i fi ajutat pe români să ia cunoştinţă de programele electorale ale celor 14 candidaţi iniţial înscrişi în cursă au fost inexistente.



    Următoarele mai puţin de două săptămâni vor fi indubitabil marcate de eforturile celor doi rivali rămaşi în competiţie de a obţine voturile de care mai au nevoie pentru a-şi asigura victoria finală. Rămâne de văzut şi cu ce arme! Cu circa 40% din sufragiile exprimate duminică, premierul social-democrat Victor Ponta, candidat din partea alianţei electorale PSD-UNPR-PC, la guvernare, va pleca pe 16 noiembrie din “pole-position”.



    Crede că şansele sale de a aduna jumătate plus unu din voturile exprimate ar creşte simţitor dacă ar prezenta, deja, electoratului numele premierului care îl va seconda, dacă ar câştiga alegerile: “Mă voi întâlni cu reprezentanţii coaliţiei de guvernare şi, împreună, vom anunţa persoana sau persoanele care pot conduce un guvern al României.”



    Vehiculat este, între altele, numele actualului preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a candidat ca independent în primul tur şi a întrunit peste 5% din voturi, pe care Victor Ponta contează, acum, să le recupereze în favoarea sa. Premierul aspiră şi măcar la o parte din sufragiile acordate, duminică, lui Kelemen Hunor, preşedinte al UDMR, formaţiune aflată în actuala coaliţie de guvernământ. Şi, de ce nu, la zestrea de voturi din zona populist-naţionalistă, patronată de Dan Diaconescu şi Corneliu Vadim Tudor.



    Cât despre celălalt candidat, etnicul german Klaus Iohannis, reprezentant al Alianţei Creştin Liberale, acesta a anunţat că nu va negocia cu foştii competitori pentru a-şi asigura susţinerea lor în turul doi: “Doresc votul tuturor românilor care cred că eu pot să fac diferenţa în politica românească. Îi invit, îi rog să vină alături de mine. Vreau să intru în relaţie directă cu alegătorul, nu prin intermediul unor politicieni. În consecinţă, nu voi negocia cu candidaţii care au ieşit din cursă.”



    Klaus Iohannis, care a adunat, pe 2 noiembrie, circa 30% din voturi, ar putea profita de sufragiile alegătorilor din turul întâi ai Elenei Udrea şi Monicăi Macovei, care împreună au adunat circa 10% din voturile electoratul de dreapta. Dincolo de toate calculele electorale care se fac între cele două tururi, până la urmă, însă, numai opţiunea personală a fiecărui român îi va departaja. Atât Victor Ponta, cât şi Klaus Iohannis promit o altfel de politică decât cea dusă, timp de zece ani, de actualul preşedinte de centru-dreapta Traian Băsescu.